Anul Nou 2026 pe rit vechi: tradiții și obiceiuri pentru noaptea de 13 spre 14 ianuarie. De ce există două zile diferite

Anul Nou pe rit vechi este sărbătorit în noaptea de 13 spre 14 ianuarie 2026 de credincioșii ortodocși care urmează calendarul iulian. 

Cei care sărbătoresc Revelionul pe rit vechi respectă diverse tradiții, printre care și cunoscutul obicei din dimineața de 14 ianuarie, când membrii familiei se spală pe față cu apa în care a fost pus un bănuț (pe vremuri de aur sau argint).

La o săptămână după Crăciunul pe rit vechi, această sărbătoare marchează trecerea în noul an conform vechiului calendar.

VEZI ȘI Cum se spune ”La Mulți Ani 2026” și ”An Nou Fericit” în peste 50 de limbi. Urările care unesc lumea la intrarea în 2026

Calendarul iulian. De ce există două zile diferite pentru Anul Nou

Calendarul pe "stil vechi" sau calendarul iulian a fost introdus de Iulius Cezar în anul 46 î.Hr. și a intrat în uz în 45 î.Hr.

A fost creat pe baza calculelor despre anul tropic, cunoscut și ca anul solar, care reprezintă timpul necesar Soarelui să revină în aceeași poziție în ciclul anotimpurilor, așa cum este văzut de pe Pământ, potrivit crestinortodox.ro.

Calendarul iulian are 365 de zile împărțite în 12 luni, iar la fiecare patru ani se adaugă un an bisect, ceea ce face ca durata medie a unui an să fie de 365,25 de zile.

Cu toate acestea, această mică diferență față de anul solar a dus la decalaje calendaristice.

Pentru a remedia această problemă, Papa Grigore al XIII-lea a introdus în 1582 calendarul pe "stil nou" sau calendarul gregorian.

Schimbarea a presupus omiterea a 10 zile, astfel încât după 4 octombrie 1582 (joi) a urmat direct 15 octombrie 1582 (vineri).

Totodată, au fost stabilite noi reguli pentru calculul anilor bisecți și data Paștelui, pentru a menține calendarul aliniat mai bine cu anul solar.

CITEȘTE ȘI MESAJE DE ANUL NOU 2026: SUTE de URĂRI de ANUL NOU, SMS cu FELICITĂRI

România a trecut oficial la calendarul gregorian (pe stil nou) pe 6 martie 1919, printr-un decret publicat în Monitorul Oficial. Astfel, ziua de 1 aprilie 1919 a devenit 14 aprilie.

Calendarul gregorian avansează constant, în timp ce calendarul iulian rămâne în urmă cu aproximativ 3 zile la fiecare 400 de ani și generează o diferență actuală de 13 zile.

Biserica Ortodoxă Română a trecut la calendarul gregorian în 1924, după consfătuirea interortodoxă de la Constantinopol din 1923.

Totuși, Biserica Ortodoxă Rusă, cea Sârbă, Patriarhia Ierusalimului și mănăstirile de pe Muntele Athos folosesc în continuare calendarul Iulian.

Anul Nou pe rit vechi. Tradiții și obiceiuri

Seara de 13 ianuarie este asemănătoare cu cea de 31 decembrie, când grupuri de tineri colindă sau merg cu Plugușorul.

Flăcăii mai dansează și „Căluțul” pentru a aduce noroc și protecție gospodăriei.

De asemenea, după cum am menționat și la începutul articolului, în dimineața de 14 ianuarie, un bănuț (pe vremuri din aur sau argint) este pus într-un vas cu apă curată, iar membrii familiei se spală pe față cu această apă pentru a atrage norocul și prosperitatea în noul an.

În unele sate, fetele nemăritate păstrează un vechi obicei: pun busuioc la fântână în Ajun, iar dacă dimineața găsesc brumă depusă, cred că se vor mărita în acel an.

Printre obiceiuri se numără și aruncatul de semințe de grâu, orz sau porumb prin casă sau curte de către copii. Gestul este însoțit cu urări de rodnicie, prosperitate și creștere pentru anul ce vine.

Gospodinele pregătesc o masă de sărbătoare și împart dulciuri, nuci și mere, pentru ca anul care vine să fie unul plin de belșug.

Există și tradiții care aduc noroc: se pregătește o plăcintă în care se ascunde o monedă, iar persoana care o găsește va avea noroc tot anul.

Se spune că prima persoană care intră în casă după miezul nopții aduce noroc (de preferat să fie un bărbat brunet).

În comunitățile slave, precum cele din Rusia, Serbia sau Ucraina, se păstrează și alte obiceiuri: în Serbia au loc ritualuri legate de foc și tradiții agricole străvechi, cum ar fi arderea unui copac simbolic și pregătirea pâinii ritualice chesnica cu monedă, iar în Ucraina se desfășoară obiceiul Malanka, cu costume tradiționale și parade festive.