Sărbătoarea Rusaliilor. Vezi ce semnifică şi tradiţiile populare din mai multe zone

La 50 de zile după Paşti, creştinii ortodocşi şi greco-catolici sărbătoresc Pogorârea Sfântului Duh sau Rusaliile. Anul acesta, a doua zi de Rusalii este liberă, fiind marcată luni, 24 iunie, când este sărbătoarea Sfintei Treimi. Potrivit tradiţiilor populare, în Transilvania, Rusaliile se întind pe o perioadă de trei zile.

Rusaliile au fost preluate din mitologia romană (Rosalia, Sărbătoarea Trandafirilor, era o zi închinată cultului morţilor, se aduceau ofrande: alimente şi trandafiri pentru îmbunarea sufletelor celor dispăruţi). Este considerată că fiind ziua de naştere a Bisericii creştine. În această zi, Duhul Sfânt s-a pogorât asupra Sfinţilor Apostoli, dându-le darurile spirituale necesare propovăduirii Evangheliei în toate colţurile lumii.

Credinţa populară arată că Rusaliile sunt fiinţe asemănătoare Ielelor, care umblă prin văzduh începând cu ziua de Strat de Rusalii (miercuri, a 25-a zi dupa Paşti) şi provoacă mult rău oamenilor: îi pocesc, îi schimonosesc şi îi înnebunesc pe toţi cei care nu le respectă zilele. De aceea, femeile nu lucrau nimic în toate miercurile de la Stratul de Rusalii până la Duminica Mare. Pentru a apăra gospodăria de invazia acestor spirite, în sâmbăta Rusaliilor oamenii obişnuiesc şi astăzi să pună la porţi, în foişoare, pe ganguri sau la intrările în case, ramuri verzi de tei.

Sâmbăta Rusaliilor este momentul de comemorare a morţilor. Se credea că sufletele morţilor, după ce au părăsit mormintele în Joia Mare şi au zburat timp de 50 de zile, se întorc în lumea subterană. Pentru ca trecerea lor să fie liniştită, oamenii săvârşeau rituri de înduplecare şi de îmbunare a spiritelor morţilor: împodobeau gospodăriile şi mormintele cu ramuri de tei şi făceau pomeni bogate.

De Rusalii, se dau de pomană vase de lut sau de porţelan, căni, străchini şi vase de lemn împodobite cu flori şi umplute cu lapte, vin sau apă. Mormintele sunt curăţate şi împodobite din timp, iar lumânările ard pe timpul slujbei. La porţile cimitirelor se întind mese pline cu colaci şi sticle de vin împodobite cu verdeaţă şi flori şi au loc slujbe de pomenire, oficiate de preotul satului, după care acesta parcurge întregul cimitir pentru a sfinţi fiecare mormânt. Apoi, sătenii îşi oferă unii altora bucatele sfinţite sau le împart săracilor.

Unele ramuri de tei de la Rusalii sunt păstrate peste vară, ca să fie folosite în ritualuri de alungare a furtunilor şi a grindinii.

Tot de Rusalii se întâlneşte obiceiul Dansul Căluşarilor, mai ales în Oltenia, un joc ce aduce sănătate şi noroc. În a doua zi de Rusalii, cete de feciori dansează din casă în casă, pentru a alunga spiritele malefice. Oamenii îi întâmpină cu frunze de nuc, pelin, usturoi, apă, sare sau bani.

În Ardeal, se regăseşte “Împănatul boului”. Pe uliţele satului, se desfăşoară o procesiune în care personajul principal, boul împodobit cu flori, este dus la biserică, unde este sfinţit de preot. Animalul este la un moment dat eliberat şi o fată tânără va trebui să-l stăpânească și să ocolească o masă de trei ori. Tradiția spune că tânăra se va căsători în anul ce urmează.

De Rusalii, se ţine “Udatul nevestelor”. Potrivit tradiţiei, femeile trebuie stropite cu apă, să rămână sănătoase şi frumoase tot anul.

Superstiţii de Rusalii

–          nu se lucrează în ziua de Rusalii, altfel poţi fi pedepsit de puterea Ielelor, nu e bine să mergi la câmp sau în vie, în locuri pustii, pe lângă păduri sau fântâni, pentru că rişti să te întâlneşti cu spirite rele

–          de la Rusalii, pentru nouă săptămâni, nu se mai culeg ierburi de leac

–          nu e bine să te cerţi cu alţii, pentru că poţi fi pedepsit de zânele rele.