SÂMBĂTĂ: Ziua Sfântului Ilie, aducătorul de tunete, trăznete, ploi torențiale și incendii. Peste 150.000 de români își serbează onomastica

Pe 20 iulie, creștinii îl celebrează pe Sfântul Ilie, asociat, în Panteonul Românesc, cu divinitatea soarelui și a focului. În tradiție, Sfântul Ilie este cunoscut ca aducător de tunete, trăznete, ploi torențiale și incendii, cu puterea de a lega și dezlega ploile și de a hotârî unde și când să bată grindina. În această zi, peste 150.000 de români își serbează onomastica, cei mai mulți purtând prenumele de Ilie sau Ilinca.

Potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI), dintre cei 153.353 de români sărbătoriți de Sfântul Prooroc Ilie, 113.355 sunt bărbați, iar 39.998, femei.

Vezi și MESAJE, URĂRI și SMS-uri de Sfântul Ilie 2017. Trimite un gând frumos celor care își sărbătoresc ziua numelui în 20 iulie

Cei mai multi dintre aceștia, 107.506, se numesc Ilie, în timp ce aproape 15.000 de femei poartă numele Ilinca, potrivit sursei citate.

Alți români care își serbează vineri ziua numelui se numesc Liana (10.514), Lia (5.554), Iliana (4.658), Iliuță (3.270), Lica (2.191), Lică (1.761), Eliade (278), Ilieș (85) și Iliuș (15).

Povestea Sfântului Ilie, aducătorul de ploi

În perioada sa pământeană Ilie a săvârșit păcate, cel mai mare fiind uciderea părinților săi la îndemnul diavolului, păcate pe care le-a ispășit în moduri diferite și din această cauză Dumnezeu l-a iertat, l-a trecut în rândul sfinților și l-a urcat la cer într-o trăsură cu roți de foc trasă de doi sau de patru cai albi înaripați. În cer, Sânt-Ilie cutreiera norii, fulgeră și trăsnește dracii cu biciul său de foc pentru a-i pedepsi pentru răul pe care i l-au pricinuit. Și, pentru că dracii înspăimântați se ascund pe pământ prin arbori, pe sub streașină caselor, în turlele bisericilor și chiar în trupul unor animale, Sânt-Ilie trăsnește năprasnic pentru a nu-i scăpa nici unul dintre ei.

Tradiții în Ziua Sfântului Ilie

În ajunul acestei zile, fetele se duceau noaptea pe ogoarele semănate cu cânepă, se dezbrăcau si, goale, se tăvăleau prin cultură, apoi se îmbrăcau și se întorceau acasă. Dacă, în noaptea dinspre Sânt-Ilie, visau cânepă verde era semn că se vor mărita cu flăcăi tineri și frumoși iar dacă visau cânepă uscată se zicea că se vor mărita cu oameni bătrâni.

În dimineața acestei zile se culegeau plante de leac, în special busuiocul, ce erau puse la uscat în podurile caselor, sub streșini sau în cămări. Tot acum se culegeau și plantele întrebuințate la vrăji și farmece.

Femeile duceau în aceasta zi busuioc la biserică pentru a fi sfințit după care, întoarse acasă, îl puneau pe foc iar cenușă rezultată o foloseau în scopuri terapeutice atunci când copiii lor făceau bube în gură.

Nu era voie să se consume mere până la 20 iulie și nici nu era voie ca aceste fructe să se bată unul de altul, pentru a nu bate grindina, obicei păstrat și astăzi. în această zi, merele (fructele lui Sânt-Ilie) se duc la biserica pentru a fi sfințite, crezându-se că numai în acest mod ele vor deveni mere de aur pe lumea cealaltă.
De Sfântul Ilie, românii își aminteau și de sufletele morților, în special de sufletele copiilor morți. Femeile chemau copii străini sub un măr, pe care îl scuturau ca să dea de pomană merele căzute. Astfel, se considera că morții se veselesc.

Scenariul ritual de renovare a timpului, specific tuturor marilor sărbători calendaristice, cuprinde și practici de pomenire a morților. Bisericile sunt pline, acum, cu bucate pentru pomenirea morților (Moșii de Sânt-Ilie), iar la casele gospodarilor se organizează praznice mari.

Se credea și se mai crede și astazi că dacă tună de Sânt-Ilie, toate alunele vor seca iar fructele din livezi vor avea viermi.

Acum, la sate, apicultorii recoltau mierea de albine, operație numită „retezatul stupilor”. Recoltarea mierii se făcea numai de către bărbați curați trupește și sufletește, îmbrăcați în haine de sărbătoare, ajutați de către un copil, femeile neavând voie să intre în stupină.

În Ziua Sfântului Ilie:

– nu se lucrează de teama pagubelor (trăznete, ploaie, grindină)

– îl cinstesc mai ales cojocarii, stuparii – se retează stupii, se duc faguri și mere la biserică spre binecuvantare și se împart de pomană

– se culeg în zori plante de leac stropite cu sânge de cocoș tăiat deasupra lor

– se duc berbecii la berbecar

– dacă tuna vor fi merele și alunele viermănoase; daca ploua, va ploua 20 de zile

– se ține „Târgul de fete de pe Muntele Găina” din județul Alba

Sursa: crestinortodox.ro