ATAC LA ADMINISTRAŢIE: Avocatul Radu Octavian semnalează nereguli în procedurile de atribuire a contractelor către „Grup Corint”

Avocatul Radu Octavian a convocat, luni, o nouă conferinţă de presă, ce a avut ca scop prezentarea altor fapte de natură ilegală, pe care acesta le consideră ca fiind în responsabilitatea administraţiei locale, în cadrul proiectului de reabilitare a Cetăţii Alba Carolina.

Avocatul a amintit de licitaţia dirijată către anumiţi participanţi, ce constituie, în opinia acestuia, o încălcare gravă a procedurilor europene. Radu Octavian a desemnat 9 persoane pasibile să răspundă penal, în opinia sa, pentru ilegalităţile făcute la proiectul de reabilitare a Cetăţii, dintre care primarul Mircea Hava, arhitectul Gheorghe Lăncrănjan, arhitectul şef al Primăriei Alba Iulia, Hedviga Călin, Virgil Ştefan Niţulescu, secretar de Stat al Ministerului Culturii, Mircea Angelescu, director în Ministerul Culturii, dar şi alte persoane implicate în supraevaluarea lucrărilor desfăşurate la Alba Iulia.

Licitaţiile dirijate, un motiv pentru care Comisia Europeană a sistat plăţile în cadrul Programului Regio. Caiete de sarcini realizate pe calapodul „Grup Corint”

Radu Octavian susţine că această licitaţie dirijată reprezintă motivul pentru care Comisia Europeană a suspendat plăţile în cadrul Programului Regio Axa 2 pentru 124 de contracte din întreaga ţară, dintre care două în judeţul Alba. „În momentul în care se va constata că aceleaşi dirijări ale licitaţiilor s-au făcut şi în cadrul Axei 1, în baza căreia s-a finanţat şi proiectul de care vă vorbesc, cu siguranţă se va ajunge la sancţiuni. Am să mă refer aici la caietul de sarcini, documentaţia de atribuire a licitaţiei la proiectul de reabilitare a Cetăţii. Potrivit cerinţelor minime obligatorii, cifra medie de afaceri pe ultimii trei ani ai ofertantului trebuie să fie de minim 22 de milioane de lei. Dacă ne uităm în bilanţul simplificat care este descărcat de pe site-ul Ministerului Finanţelor, Grup Corint a avut în 2007 o cifră de afaceri de peste 7 milioane de lei, în 2008 de peste 9 milioane de lei şi în 2009, de peste 16 milioane de lei, deci un total de peste 33 de milioane de lei. La prima vedere s-ar părea că nu se încadrează în cerinţele caietului de sarcini, pentru că acesta spunea de milioane de lei, dar mai există o literă la aceste condiţii în care se precizează că, în cazul ofertanţilor din categoria IMM-urilor, valoarea pentru cifra de afaceri se acceptă în procent de 50% din cuantumul precizat în documentaţia de atribuire. Deci, dacă documentaţia de atribuire a cerut 22 de milioane de lei medie, pentru IMM-uri, din care face parte şi Grup Corint, firma ar fi trebuit să îndeplinească minimum 11 milioane de lei cifra de afaceri pe ultimii 3 ani, adică prin caietul de sarcini s-a urmărit să fie favorizată Grup Corint SA”, a declarat avocatul.

Radu Octavian a arătat că s-a cerut ca firma să aibă minimum 11 milioane de lei cifră de afaceri pe ultimii 3 ani, adică exact cifra de afaceri a „Grup Corint”. El susţine că aceasta constituie o dirijare a licitaţiei către anumiţi licitatori, deci o încălcare a prevederilor UE. Dintre cerinţele obligatorii în caietul de sarcini este aceea ca firma contractată să fi finalizat maxim 5 contracte de lucrări de restaurare, conservare monumente istorice: „Nu înţeleg de ce s-a pus acest maxim 5 şi nu minim 5, pentru că cine face mai mult de 5 lucrări se presupune că are o experienţă mai mare. Se limitează la acest maxim 5 contracte pe care le avea Grup Corint. Din nefericire pentru Grup Corint a mai existat o societate din Sibiu care îndeplinea aceleaşi condiţii şi care a participat la licitaţie. Din motive pe care nu le cunoaştem, Grup Corint a avut cu puţin sub oferta acelei firme din Sibiu, Sinecon.”

Avocatul care s-a desemnat în apărătorul Parcului Custozza şi al Cetăţii în proces de restaurare a precizat că în acelaşi caiet de sarcini s-a mai cerut derularea în ultimii 5 ani a cel puţin unui contract de natura celor cuprinse în documentaţie. Cu puţin timp înainte de organizarea licitaţiei, Grup Corint obţinuse licitaţiile pentru Şanţurile Cetăţii, aşa că îndeplinea automat şi această condiţie.

Nu au fost îndeplinite condiţiile de acordare a contractului. Grup Corint datorează bugetului de stat suma de 190.929 de lei

O altă ilegalitate indicată de Radu Octavian se referă la neîndeplinirea condiţiilor de acordare a contractului. „Ofertantul nu trebuia să aibă datorii la bugetul consolidat al statului sau la bugetul local. Grup Corint are datorii în valoare de 190.929 lei, datorii pentru care s-a început procedura de executare silită. Această procedură şi debitorul sunt nominalizaţi pe site-ul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Odată ce s-a început procedura de executare, asta înseamnă că la data atribuirii contractului şi a licitaţiei foarte probabil această datorie exista, iar Grup Corint datora această sumă bugetului consolidat al statului. După câte ştiu eu, mai există datorii şi la Casa de Asigurări de Sănătate”, a spus avocatul.

Radu Octavian a arătat că atribuirea ilegală a contractelor în Alba Iulia a devenit o practică din ce în ce mai aplicabilă. Acesta a dat exemplu contractul prin care municipiul Alba Iulia atribuie amenajarea terenului în cadrul proiectului de reabilitare a Traseelor Estic, Sudic şi Nordic, fără nicio licitaţie, către Grup Corint. „Valoarea acestui contract este de 685. 318 lei şi lucrările respective sunt de amenajare a terenului şi arhitectură peisagistică a spaţiilor verzi. Faptul că procedura este de negociere fără participare este motivată de municipalitate prin aceea că lucrările propuse sunt comandate în condiţiile stricte stabilite în directive, dar nu ştim care directive sunt acestea. Este o forţare a legii”, a completat Radu Octavian.

Acesta a mai atras atenţia asupra faptului că toate lucrările din Cetate sunt atribuite aproape întotdeauna arhitectului Gheorghe Lăncrănjan Franchini, fără licitaţie, iar justificarea alegerii procedurii de negociere este aceea că „lucrările pot fi furnizate numai de un anumit ofertant, din motive tehnice. Îmi pare rău, dar domnul Lăncrănjan nu este unicul arhitect din ţară şi nici din oraş şi în mod normal pentru asemenea lucrări atribuirea proiectării ar fi trebuit să se facă prin licitaţie publică.”

Un Raport întocmit de Comisia Prezidenţială pentru Patrimoniu Construit critică arhitecţii şi administraţia locală din Alba Iulia

Radu Octavian mai spus că ideea arhitectului Lăncrănjan de a pava Cetatea nu a putut fi concurată de cea a altui arhitect şi a arătat jurnaliştilor un raport întocmit de Comisia Prezidenţială pentru Patrimoniu Construit: Siturile istorice şi naturale, în 2009. În cele peste 100 de pagini, experţi arhitecţi şi arheologi din ţară şi străinătate critică modul în care situri isorice importante ajung să fie distruse tocmai din cauza incompetenţei unor „experţi în domeniu”. Cinci pagini din acest raport sunt dedicate exclusiv lucrărilor din judeţul nostru şi anexe foto ale unor intervenţii care au distrus straturile istorice. „Acest raport a fost întocmit de somităţi în materie, iar unele dintre ele au şi semnat petiţia pentru păstrarea Parcului Custozza. Am fost surprins să văd în acest raport referiri deosebit de critice la adresa oraşului Alba Iulia, respectiv la adresa unor arhitecţi din Alba Iulia şi în special la adresa autorităţilor din Alba Iulia, care prin inactivitatea sau pasivitatea lor au privit la distrugerea unor situri arheologice peste care s-au construit, fără descărcare arheologică, vile sau alte construcţii. Se dă ca exemplu de grandomanie şi situaţia unui arhitect din Alba Iulia care, în cadrul unei emisiuni de televiziune, şi-a prezentat obiecte din patrimoniul cultural şi istoric pe care acesta le ţinea în casă.”

„Un caz de înstrăinare, de rupere din contextul iniţial a unor fragmente litige, prezentat drept gest monden, demn de admiraţie pentru gustul proprietarului sau abilităţile arhitectului-autor, a putut fi văzut într-o emisiune TV, unde un arhitect dintr-o zonă bogată în monumente arheologice romane (Alba Iulia) şi-a prezentat cu mândrie fragmentele de arhitectură romană cu care şi-a decorat vila. Nu putem şti însă ce vilă este înfrumuseţată de splendidul panou de marmură decorat cu bucranii, rozete şi ghirlande de epocă elenistică (sec II, îHr), dispărut din Muzeul de la Histria cu prilejul ultimelor lucrări de reparaţie. Fireşte, fără consecinţe” – pasaj din Raportul Comisiei Prezidenţiale.