BACALAUREAT 2018: Regulile pentru probele de examen. Ce trebuie să ştie candidaţii

Elevii din clasele terminale de liceu se pregătesc pentru examenul de Bacalaureat 2018, ce începe, în premieră în acest an, din februarie, cu probele de competenţe.

Citește și Anul şcolar 2017-2018: CALENDARUL ADMITERII la liceu. Când încep înscrierile și repartizarea computerizată

Perioada de înscrieri este 29 ianuarie – 2 februarie, iar din 12 februarie încep probele orale, cu evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română (proba A). Prima etapă de testări se încheie în 21-22 februarie, cu evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională (proba C), iar probele scrise vor fi în vară, adică în perioada 25-28 iunie.

Primele rezultate vor fi cunoscute pe 4 iulie, iar cele finale, în 9 iulie.

Cursurile pentru clasele a XII-a și a XIII-a se încheie vineri, 25 mai.

Vedeţi mai multe detalii despre prima şi a doua sesiune de Bacalaureat 2018:

BACALAUREAT 2018: Din 29 ianuarie încep înscrierile. Prima sesiune, în februarie. Probele scrise din 25 iunie

Reguli pentru examen

Toate sălile de examen vor fi dotate cu camere funcționale de supraveghere video și audio. Activitatea de monitorizare a desfășurării examenului de bacalaureat prin intermediul camerelor de supraveghere se va desfășura în conformitate cu o procedură stabilită de Comisia Națională de Bacalaureat.

Comisiile de bacalaureat din centrele de examen verifică, prin sondaj, înregistrările audio-video din sălile de examen, după încheierea probei scrise. În cazul în care, la verificarea prin sondaj, se constată nereguli, fraude sau tentative de fraudă ori în cazul în care există sesizări privitoare la nereguli, fraude sau tentative de fraude, verificarea se face pentru înregistrările din toate sălile de examen menționate, din centrul respectiv.

Dacă, în urma verificărilor menționate, se constată existența unor nereguli, fraude sau tentative de fraudă, respectiv nerespectarea reglementărilor privitoare la organizarea și desfășurarea examenului de bacalaureat, comisia de bacalaureat din centrul de examen ia măsurile ce se impun, care pot merge până la eliminarea candidaților din examen. Comisia de bacalaureat din centrul de examen anunță comisia de bacalaureat județeană, care propune eventualele măsuri de sancționare și anunță, după caz, Comisia Națională de Bacalaureat.

Se interzice candidaților la examenul de bacalaureat să introducă în sălile de examen ghiozdane, rucsacuri, sacoșe, poșete și altele asemenea, candidații având obligația de a lăsa obiectele menționate în sala de depozitare a obiectelor personale stabilită de comisia de bacalaureat în acest scop.

Candidații care refuză depozitarea obiectelor menționate în sala stabilită de comisia de bacalaureat în acest scop nu sunt primiți în examen.

Se interzice candidaților la examenul de bacalaureat să aibă, în sălile de examen, asupra lor, în obiectele de îmbrăcăminte sau încălțăminte, în penare și altele asemenea sau în băncile în care sunt așezați în sălile de examen, orice fel de lucrări: manuale, cărți, dicționare, culegeri, formulare, memoratoare, notițe, însemnări, rezumate, ciorne sau lucrări ale altor candidați etc., telefoane mobile, căști audio, precum și orice mijloc electronic de calcul sau de comunicare/care permite conectarea la internet/la rețele de socializare, ce ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru efectuarea calculelor, pentru comunicare cu alți candidați/asistenți din centrul/centrele de examen sau cu exteriorul.

Se interzice candidaților la examenul de bacalaureat să comunice între ei sau cu exteriorul, să copieze, să transmită materiale care permit copiatul sau să schimbe între ei foi din lucrare, ciorne, notițe sau alte materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru comunicare între candidați sau cu exteriorul.

Candidații care încalcă regulile menționate sunt eliminați din examen, indiferent dacă materialele/ obiectele interzise au fost folosite sau nu, indiferent dacă au fost introduse de aceștia ori de alți candidați, de cadre didactice din comisie sau de alte persoane și indiferent dacă ei au primit ori au transmis materialele interzise.

Încălcarea regulilor va fi considerată tentativă de fraudă, iar candidații respectivi nu mai pot participa la probele următoare și sunt declarați „eliminați din examen”, fără posibilitatea recunoașterii, în sesiunile următoare, a notelor la probele promovate anterior eliminării, inclusiv a probelor de evaluare a competențelor lingvistice și digitale. Acești candidați nu mai au dreptul de a participa la următoarele două sesiuni ale examenului de bacalaureat. Calculul celor două sesiuni la care candidații „eliminați din examen” nu mai au dreptul de a participa se face fără luarea în considerare a sesiunii speciale a examenului de bacalaureat.

Înainte de examen, candidații semnează un proces-verbal în care se regăsesc prevederile amintite și mențiunea că știu că nerespectarea regulilor menționate

Cum se corectează lucrările

În procesul de evaluare inițială a lucrărilor scrise și de rezolvare a contestațiilor, după validarea finalizării evaluării de către cei doi profesori evaluatori, în cazul în care diferența dintre notele celor doi evaluatori este de cel mult un punct, este calculată nota finală, ca medie aritmetică cu două zecimale a notelor acordate de evaluatori, fără rotunjire, fiind înregistrată în catalogul de bacalaureat.

În cazul în care diferența dintre notele acordate de cei doi profesori evaluatori este mai mare de 1 punct, lucrarea va fi recorectată de alți doi profesori evaluatori. După validarea finalizării evaluării, nota finală este calculată din cele 4 (patru) note, după eliminarea celor două note/valori extreme, ca media aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, a celor două note/valori centrale. Media rezultată reprezintă nota finală și este înregistrată în catalogul de bacalaureat.

În cadrul etapei de soluționare a contestațiilor, după încheierea evaluării lucrărilor, notele acordate după reevaluare sunt comparate cu cele acordate în etapa de evaluare inițială. În situația în care se constată o diferență de notare mai mare de 1,5 puncte, în plus sau în minus, între nota de la evaluarea inițială și cea de la contestații, lucrarea este transmisă spre a fi reevaluată altor doi profesori evaluatori. Nota finală, ca urmare a reevaluării în etapa de soluționare a contestației, este calculată din cele 4 (patru) note, după eliminarea celor două note/valori extreme, ca media aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, a celor două note/valori centrale.

Candidații care depun contestații completează și semnează o declarație-tip în care se menționează faptul că au luat cunoștință că nota acordată ca urmare a soluționării contestației poate modifica, după caz, nota inițială, prin creștere sau descreștere.

Alte detalii din metodologia de examen

Absolvenţii care au promovat toate clasele liceale cu medii generale de minimum 9,50, iar la examenul de bacalaureat au obtinut media 10 primesc diplomă de merit.

Candidaţii au dreptul să susţină examenul de bacalaureat, fără taxă, de cel mult două ori. Prezentările ulterioare la examen sunt condiţionate de achitarea unor taxe, stabilite anual de Minister.

Candidaţii care au participat, dar nu au promovat examenul de bacalaureat în sesiunile organizate începând cu anul 2003, pot solicita recunoasterea unora dintre probele promovate în anii menţionaţi.

Elevii care, într-una din clasele a IX-a – a XII-a, au obţinut premii individuale la concursuri/olimpiade şcolare internaţionale recunoscute de către MECTS au posibilitatea de a-şi echivala, la cerere, proba scrisă de examen la disciplina la care au obţinut premiul. Echivalarea se face cu nota maximă.

Recunoaşterea/ echivalarea probelor se face de către directorul unităţii respective, în urma solicitarii scrise a candidatului si a prezentarii dovezilor privind obţinerea premiului la concursul/ olimpiada internaţională. Documentele menţionate se depun, în momentul înscrierii, la secretariatul unităţii de învăţământ.

Probele orale

Subiectele pentru probele A şi B, de evaluare a competentelor lingvistice de comunicare orală în limba română, respectiv în limba maternă se elaborează de către Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare.

Subiectele cuprind texte literare si nonliterare, functionale si nonfunctionale si itemi corespunzatori descriptorilor competentelor din programele pentru bacalaureat. Vor avea un grad de complexitate care sa permită tratarea lor integrală în maximum 10-15 minute. În urma acestor probe, candidaţii primesc nivel de competenţă lingvistică: utilizator mediu, utilizator avansat, utilizator experimentat.

La proba C, de evaluare a competentelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată pe parcursul învăţământului liceal, elevii pot alege oricare limbă modernă studiată în liceu, indiferent dacă a fost studiată drept limba 1, limba a 2-a sau limba a 3-a de studiu, dacă a fost studiată în regim normal, intensiv, bilingv ori dacă a fost disciplină obligatorie sau opţională.

Evaluarea competenţei lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională se face prin trei tipuri de probe: de înţelegere a unui text audiat (20 de minute), scrisă (120 de minute); orală (10-15 minute).

Evaluarea candidaţilor se face separat pentru fiecare dintre cele cinci competenţe prevăzute în Cadrul European de Referinţă pentru Limbi.

Elevii care promovează, pe parcursul învăţământului preuniversitar, examene cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine, au dreptul la recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene, la cerere.

Subiectele pentru proba D, de evaluare a competentelor digitale, se stabilesc de Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare, în conformitate cu programa de bacalaureat, elaborată pe baza programei şcolare a disciplinei “Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor”, studiata în trunchiul comun, la toate filierele, profilurile şi specializările, pe parcursul claselor a IX-a si a X-a. Accesul candidaţilor în săli cu calculatoare conectate la internet se face de la ora 12.00, iar proba se desfăşoară între orele 13.00 şi 14.00. Prima parte a probei este testare pe calculator cu conexiune la internet (fişa A – 15 minute), iar a doua (fişa B – 75 de minute), offline.

Candidaţii primesc nivel de competenţă digitală în funcţie de punctaje obţinute, astfel:

– utilizator începător (20-30 puncte)

– utilizator de nivel mediu (31-55 puncte)

– utilizator avansat (56-74 puncte)

– utilizator experimentat (75-100 puncte)

– fără nivel de competenţă (0-19 puncte)

La toate aceste probe, se interzice candidaţilor să pătrundă în sală cu orice fel de lucrări: manuale, dicţionare, notiţe, însemnări etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum şi cu telefoane mobile si cu orice mijloc electronic de calcul sau de comunicare. Nerespectarea dispoziţiilor referitoare la introducerea de materiale interzise în sala de examen duce la eliminarea din examen a candidatului de catre presedintele comisiei de examen, indiferent dacă materialele interzise au fost folosite sau nu.

La probele orale, candidatul extrage un bilet şi primeşte hârtie ştampilată pentru ciornă.

Probele scrise

Probele scrise sunt la Limba și literatura română (E a), limba şi literatura maternă (E b), proba obligatorie a profilului (E c) şi proba la alegere (E d) în funcţie de filieră, profil şi specializare.

La proba E c), proba obligatorie a profilului, testările sunt la:

– matematica – pentru profilul real din filiera teoretica, pentru toate profilurile din filiera tehnologica si pentru profilul militar si profilul pedagogic – specializarea învatatori-educatoare, din filiera vocationala;

– istorie – pentru profilul umanist din filiera teoretica si pentru toate profilurile si specializarile din filiera vocationala, cu exceptia celor mentionate mai sus.

La proba E d), cea la alegere, testările sunt după cum urmează:

– fizică, chimie, biologie sau informatică (la alegere) – pentru profilul real din filiera teoretică, pentru profilul tehnic si profilul resurse naturale si protectia mediului din filiera tehnologica si pentru profilul militar din filiera vocationala;

– geografie, filosofie, logică şi argumentare, economie, psihologie şi, dupa caz, sociologie – pentru profilul umanist din filiera teoretica, pentru profilul servicii din filiera tehnologica si pentru toate profilurile si specializarile din filiera vocationala, cu exceptia celui mentionat mai sus.

Vezi integral: Metodologie_bacalaureat 2018