Bacşişul, trecut pe bon fiscal distinct şi impozitat cu 16%, pentru a fi delimitat de veniturile încasate de agenţii economici. Proiect la Ministerul Finanţelor

Ministerul Finanţelor a pregătit un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care se propune reglementarea bacşişului şi impozitarea acestuia. Motivul este eliminarea apariţiei unor interpretări eronate privind provenienţa sumelor încasate ca bacşiş, ca fiind din comercializarea de bunuri sau prestări de servicii pentru care nu s-au emis bonuri fiscale şi prin urmare sancţiuni pentru agenţii economici.

Astfel, sumele provenite din încasarea bacșișului se înregistrează în contabilitate la alte venituri, iar sumele distribuite salariaților se înregistrează pe seama cheltuielilor, potrivit reglementărilor contabile aplicabile.

Prin bacșiș se înțelege „orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici precum şi restul dat de vânzător clientului şi nepreluat de acesta în mod voluntar. Bacşişul nu poate fi asimilat unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii”, se arată în proiect.

În textul proiectului de OG pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale se arată că în prezent, pe bonul fiscal nu sunt evidențiate sumele încasate dela clienți, în plus, cu titlu de bacșiș, aceste venituri nefiind fiscalizate.

Vezi integral textul proiectului de ordonanţă: Proiect_OUG_15.04_2015

În practică, organele de control au dificultăți în a distinge dacă sumele găsite în plus la locul de desfășurare a activității reprezintă contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate către populație, pentru care nu au fost emise bonuri fiscale, sau sunt sume lăsate voluntar de clienți, sau restul dat de vânzător clientului și nepreluat de acesta.

Având în vedere că, în ţara noastră bacșișul reprezintă o practică întâlnită frecvent, în special în sfera serviciilor, se impune legiferarea conținutului economic al acestuia și stabilirea regulilor fiscale de înregistrare a acestuia prin modificarea și completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, se arată în actul normativ.

Se propun următoarele reglementări principale:

– se definește bacșișul în vederea evidențierii acestui tip de venit pe bonul fiscal, cu scopul delimitării clare a acestuia de veniturile încasate de operatorii economici pentru livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor direct către populație și asigurării fiscalizării acestuia potrivit Codului fiscal

– se interzice condiționarea, sub orice formă, a livrărilor de bunuri sau a prestărilor de servicii de acordarea bacșișului.

– se reglementează obligația marcării bacșișului pe un bon fiscal distinct.

– se lasă la latitudinea operatorului economic să decidă dacă bacşișul înregistrat fiscal şi contabil rămâne la dispoziţia acestuia sau se distribuie salariaţilor potrivit unui regulament propriu de ordine interioară.

Impozitarea propusă vizează:

– impozitarea bacşişului ca profit al operatorului economic în cazul în care acesta nu se distribuie salariaţilor (16% sau 3% în cazul microîntreprinderilor);

– necuprinderea bacşişului în sfera TVA;

– impozitarea la nivelul angajatului cu 16% impozit pe venit din alte surse, prin reţinere la sursă, în cazul în care bacşişul se distribuie salariaţilor;

– necuprinderea în baza de impozitare a contribuţiilor sociale şi a contribuţiilor sociale de sănătate – deci netaxarea din acest punct de vedere al contribuțiilor sociale

– se reglementează expres obligația înregistrării contabile a bacșișului și se precizează modul de înregistrare

– se introduce obligația întocmirii de documente justificative, atât pentru sumele de bani introduse în unitățile de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, cât și pentru sumele extrase din acestea, astfel încât organele de control să aibă la dispoziție instrumentele necesare pentru a identifica sumele care nu pot fi justificate prin documente conform legii

– se definește unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor ca suprafaţa destinată accesului consumatorilor pentru achiziţionarea produsului/serviciului, expunerii produselor oferite, plăţii acestora şi circulaţiei personalului angajat pentru derularea activităţii

– se introduce în sarcina operatorului economic obligația de a asigura înregistrarea banilor personali deţinuţi de angajaţii unităţii într-un registru de bani personali, astfel încât în cazul unui control, eventualele sume de bani în plus, să nu fie justificate ca fiind banii aparținând angajaților. De asemenea, se precizează că orice sumă de bani înregistrată în registrul de bani personali, în plus față de sumele înregistrate la ora începerii programului de lucru, nu reprezintă sume justificate prin registrul de bani personali, tocmai pentru a evita înregistrarea bacșișului drept bani personali, pe măsura obținerii acestuia pe parcursul programului de lucru și evitarea astfel a fiscalizării

– se introduce o prevedere potrivit căreia angajații, atunci când se află în incinta în care își desfășoară activitatea și în timpul programului de lucru, la solicitarea organelor de control, au obligația de a prezenta sumele de bani aflate asupra lor

Se introduc sancțiuni corelative pentru obligațiile nou introduse, respectiv aceea de a asigura înregistrarea banilor personali deţinuţi de angajaţi în registrul de bani personali, precum și aceea ca angajații unității să prezinte la solicitarea organelor de control sumele de bani aflate asupra lor. Sancțiunea pentru refuzul prezentării banilor aflați asupra angajaților se aplică acestora.

– în situațiile în care operatorul economic nu s-a dotat cu aparat de marcat electronic fiscal, suspendarea activității să fie dispusă până în momentul în care acesta se conformează prevederilor legale și achiziționează un aparat de marcat, pe care îl fiscalizează și îl utilizează în activitatea sa și face dovada plății amenzii pe care organul de control i-a aplicat-o

Aplicarea graduală a sancțiunilor, în funcție de un prag de semnificație:

– dacă diferența constatată este de până 1% inclusiv dar nu mai mult de 100 lei inclusiv, din valoarea înregistrată în casa de marcat până la ora controlului, fapta se sancţionează cu avertisment

– dacă diferența constatată este mai mare de 1% dar nu mai mult de 100 lei inclusiv, din valoarea înregistrată în casa de marcat până la ora controlului, fapta se sancţionează cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei

– dacă diferența constatată este cuprinsă între 100 lei și 1.000 lei inclusiv, dar este mai mică de 1% inclusiv, din valoarea înregistrată în casa de marcat până la ora controlului, fapta se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei

– dacă diferența constatată este cuprinsă între 100 lei și 1.000 lei inclusiv, dar este mai mare de 1% din valoarea înregistrată în casa de marcat până la ora controlului, fapta se sancţionează cu amendă de la 15.000 lei la 20.000 lei, și cu suspendarea pentru 30 de zile a activității operatorului economic pentru unitatea de vânzare la care s-a constatat contravenția, începând cu cea de-a doua abatere constatată într-un interval de 24 de luni

– dacă diferența este mai mare de 1.000 lei , dar este mai mică de 1% inclusiv, din valoarea înregistrată în casa de marcat până la ora controlului, fapta se sancţionează cu amendă de la 20.000 lei la 25.000

– dacă diferența constatată este mai mare de 1.000 lei și mai mare de 1%, din valoarea înregistrată în casa de marcat până la ora controlului, fapta se sancţionează cu amendă de la 25.000 lei la 30.000 lei, și cu suspendarea pentru 30 de zile a activității operatorului economic pentru unitatea de vânzare la care s-a constatat contravenția, începând cu cea de-a doua abatere constatată într-un interval de 24 de luni

– se reglementează modalitatea de stabilire a diferenței precum și a ponderii valorice din diferențele neînregistarte fiscal, în cazul în care faptele au fost săvârşite anterior controlului.

Diferențierea sancțiunilor în cadrul celor trei paliere valorice în sumă fixă, respectiv sub 100 lei, între 100 lei și 1.000 lei, respective peste 1.000 lei, s-a realizat în funcție de ponderea valorică a diferențelor neînregistrate fiscal, față de valoarea totală înregistrată fiscal până la ora controlului.

Iniţiatorii consideră că prin acest act normativ, operatorii economici vor avea instrumentele necesare pentru a evidenția veniturile suplimentare sub formă de „bacșiș”, astfel încât cei care respectă legea să nu riște sancțiuni nejustificate.

De asemenea, asigură o aplicare echilibrată a sancțiunilor contravenționale, evitându-se închiderea unității economice atunci când se constată pentru prima oară, în decurs de 24 de luni, nerespectarea prevederilor legale, aplicându-se în schimb sancțiunea amenzii în mod gradual, în raport cu nivelul de gravitate al faptei savârșite, precum și confiscarea sumelor de bani neînregistrate.

Asigură păstrarea locurilor de muncă prin evitarea închiderii unităților economice aflate la prima abatere.

Regimul utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale este reglementat în prezent de prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi de Normele metodologice pentru aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.479/2003, republicată, cu modificările ulterioare.

Ultimele modificări esenţiale ale actului normativ primar s-au făcut prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

Potrivit prevederilor art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999, operatorii economici care încasează, integral sau parţial, cu numerar sau prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau a substitutelor de numerar contravaloarea bunurilor livrate cu amănuntul, precum şi a prestărilor de servicii efectuate direct către populaţie sunt obligaţi să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale și să emită bonuri fiscale clienţilor, cu unele excepţii, iar la cererea acestora eliberează şi factura, în condiţiile legii.