”Banchete nu vor fi”. Cum a fost organizată adunarea participanților la unirea de la Alba Iulia, acum 101 de ani

Programul Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918, a fost stabilit de un „comitet aranjator“. Organizatorii au acordat o atenţie sporită traseului pe care trebuiau să-l urmeze miile de români pentru a ajunge pe aşa numitul „câmp al lui Horea“, actualul Parc al Unirii.

Programul a fost scurt, alcătuit din doar trei puncte: o slujbă în biserici, la ora 7 dimineața, deschiderea Adunării Naționale în casina militară (actuala Sală a Unirii), citirea rezoluțiunii în fața oamenilor, de la o tribună amplasată în centrul adunării populare, dar și explicarea însemătății istorice a momentului, lucru care s-a făcut de la alte 4 tribune.

Oamenii au fost rugați să parcurgă în rânduri de 4 piața orașului, pentru ca fluxurile de oameni să fie ordonate pe sub porțile cetății. Reprezentanţii fiecărei comune erau sfătuiţi să aibă la purtător un steag tricolor şi o tablă cu numele localităţii din care veneau.

Localnicii, dar şi cei din satele învecinate erau îndemnaţi să-şi pună în traistă „alimentele de lipsă“. Iar, ca să fie lucrurile şi mai clare se spunea că „banchete şi mese comune nu vor fi“. Totuși, pentru cei veniţi de departe, „s-a făcut tot posibilul, ca să fie provăzuţi cu alimente, în restaurantele din loc, în parte, şi la găzduitori“.

Programul se încheia cu o invitaţie: „Locul cel mai istoric al neamului vă aşteaptă cu braţele deschise. Veniţi deci şi-l atingeţi cu pasul vostru, ca sa simtiţi fiorul ce l-a mişcat odată pe marele voivod cu numele de arhanghel, pe martirii Horea, Cloşca şi Crişan, pe craiul munţilor Avram Iancu, şi pe toţi cei care au început şi lucrat la realizarea visului de veacuri, pe care noi cei de azi îl vedem şi salutăm, ca pe răsătitul cel mai strălucit, al celei mai senine zile a neamului românesc“. La Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia de acum 100 de ani, care a decis Unirea Transilvaniei cu România, au venit 100.000 de români.