Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Bilanţ ISU Alba pe 2016: Au crescut cu 200% intervenţiile în cazuri de inundaţii. Mai multe acţiuni de ajutor medical de urgenţă. Situaţia incendiilor


Publicat

pompier

raport isu alba2016Numărul acțiunilor și activităților pentru intervenție ale echipajelor Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Alba a crescut cu 31,3%, faţă de anul trecut. Cea mai mare creştere a fost a numărului de intervenţii în cazuri de inundații și fenomene meteo, cu peste 200% (de la 22 la 78). De asemenea, s-au înmulţit acţiunile de ajutor medical de urgență, cu 17 %, dar şi alarmele false. ISU Alba şi-a prezentat, vineri, bilanţul activităţii pe 2016.

În anul 2016 au fost înregistrate la Dispeceratul comun ISU-Ambulanță un număr de 62.715 de solicitări (63.183 în 2015, 55.873 în 2014), în medie 172 de solicitări pe zi (173 în 2015, 153 în 2014). Dintre acestea, numai la stațiile 112 ale ISU s-au înregistrat un număr de 10.769 solicitări (11.207 în 2015, 10.539 în 2014 și 18.600 în anul 2013), în medie 30 de solicitări pe zi (31 în 2015, 29 în 2014, 51 în 2013), iar la stațiile SAJ s-au înregistrat un număr 51.946 solicitări (51.976 în 2015, 45.334 în 2014), în medie 142 (142 în 2015, 124 în 2014) solicitări / zi. Din cele 51.946 de solicitări, peste 20.000 au fost transferate sau a fost pus în ascultare personalul ISU. Având în vedere specificul zonei de competență și misiunile care le are inspectoratul, numărul de solicitări pe stațiile ISU se menține aproape constant față de anul trecut.

În zona de competență a Inspectoratului s-au înregistrat 7.415 acțiuni şi activităţi pentru intervenție (față de 5646 în 2015, 4.982 în 2014), în medie 20 pe zi (14 în 2014), numărul acestora crescând cu 31,3 % față de anul 2015. Cele 7.415 acțiuni și activități pentru intervenție au fost 953 activităţi de pregătire şi recunoaşteri, 683 au pentru intervenţii în situaţii de urgenţă, iar 5.779 au fost solicitări SMURD.

Din totalul acțiunilor și activităților pentru intervenție, 2.756 au avut loc în mediul rural (2.357 în 2015, 2.171 în 2014) reprezentând 37,16%  și 4.659 în mediul urban (3289 în 2015, 2811 în 2014), reprezentând 62,84%.

În funcție de tipul acestora, situațiile de urgență, acțiunile desfășurate și evenimentele la care au intervenit echipajele inspectoratului situația se prezintă astfel:

– 206 pentru stingerea incendiilor (222 în 2015, 189 în 2014);

– 72 la incendii de vegetație, fond forestier și deșeuri (130 în 2015, 98 în 2014);

– 176 pentru asistență de persoane (175 în 2015, 61 în 2014) – degajări de persoane rămase locate în apartament, ascensor, la înălțime etc.;

– 78 la inundații și fenomene meteo periculoase (22 în 2015, 11 în 2014);

– 29 pentru asanări ale terenului și distrugeri de muniție rămasă neexplodată (27 în 2015, 24 în 2014);

– 7 pentru protecția mediului (11 în 2015, 5 în 2014);

– 14 pentru salvări de animale (13 în 2015, 11 în 2014);

– 1.075 alte intervenții şi acţiuni pentru intervenţie, din care 953 au fost recunoașteri și exerciții (126 în 2015, 96 în 2014).

– 5.550 ajutor medical de urgență (4740 în 2015, 4325 în 2014);

– 28 pentru descarcerare (25 în 2015, 30 în 2014);

180 alarme false, întors din drum sau deplasări la care nu a mai fost necesară intervenția (155 în 2015, 132 în 2014).

Ca urmare a intervențiilor au fost salvate bunuri în valoare de aproximativ 56 milioane lei (53 milioane lei în 2015, 28 milioane lei în 2014), iar bunurile materiale distruse în urma situațiilor de urgență au fost estimate la aproximativ 6.100.000 lei. Se constată că bunurile salvate sunt de peste 9 ori mai mari decât cele distruse.

Ca unul dintre cele mai frecvente tipuri de risc, incendiile s-au manifestat în procent de 75,25% la locuințe și anexe gospodărești (72% în 2015, 75% în 2014), 0,98% în agricultură și silvicultură (4,1 % în 2015, 2,1% în 2014), 6,31% în industrie (11,2% în 2015, 7,4% în 2014), 4,85% în administrația publică, învățământ și sănătate (2,25% în 2015, 3,7% în 2014), 4,85%  în transport (2,25% în 2015, 2,7% în 2014), 3,88% în comerț și alimentație publică (4,1% în 2015, 5,4 % în 2014), iar 3,88% în alte domenii de activitate (4,1% în 2015, 3,7 % în 2014).

Raportat la statistica naţională, unde în anul 2016 au fost înregistrate 6.803 incendii la locuinţe, judeţul Alba se află pe locul 3 ca şi număr mic de incendii la locuinţe (după judeţele Harghita şi Covasna).

În urma incendiilor produse, 2 persoane au decedat (4 în 2015 și 3 în 2014), iar alte 5 au fost salvate dar au suferit diferite traume (18 în 2015 și 7 în 2014). Persoanele decedate, au fost surprinse de flăcări sau s-au intoxicat cu fum înainte ca echipajele de intervenţie să ajungă la locul intervenţiei.

La nivelul întregii ţări, judeţul Alba se clasează pe locul 4 la numărul mic de incendii (altele decât cele de vegetaţie) la 1.000 kmp şi pe locul 4 la numărul mic de incendii (altele decât cele de vegetaţie) la 100.000 de locuitori.

Incendiile au fost provocate, în principal de:

– utilizarea instalațiilor și echipamentelor electrice defecte sau improvizate – 81 incendii ceea ce reprezintă 39,32%  din totalul incendiilor (77 de incendii ceea ce reprezintă 34,7% în 2015 și 67 de incendii,  35% în 2014);

– mijloace sau sisteme de încălzire cu defecțiuni sau improvizații, coșurile de fum defecte sau necurățate – 64 de incendii ceea ce reprezintă 31,07 din totalul incendiilor (29 incendii – 13,1% în 2015 și 26 de incendii, 13,8% în 2014);

– acțiunile intenționate – 9 incendii ceea ce reprezintă 4,37% din totalul incendiilor (16 incendii cu 7,2% în 2015 și 17 incendii, 9 % în 2014);

– focul deschis – 10 incendii ceea ce reprezintă 4,85% din totalul incendiilor (29 în 2015 cu 13,1% și 30 incendii, 15,8% în 2014);

– fumatul fără respectarea normelor – 12 incendii ceea ce reprezintă 5,83% din totalul incendiilor (22 incendii ceea ce reprezintă 9,9% din totalul incendiilor în 2015 și 14 incendii, 7,4% în 2014);

– jocul copiilor cu focul – 4 incendii ceea ce reprezintă 1,94%  din totalul incendiilor (4 incendii cu 1,8% în 2015 și 3 incendii, 1,6% în 2014);

Timpul mediu de răspuns la incendii, a fost de 15 minute (16 minute în 2015, 17 minute în 2014), iar durata medie a intervențiilor la incendii a fost de 88 minute, valoare care este relativ constantă din anul 2014 (88 minute în 2015, 88 minute în 2014).

Pentru 41,27% din populația județului aflată în unitățile administrativ teritoriale unde inspectoratul are subunități de intervenție (141.282 locuitori) timpul mediu de deplasare la intervențiile pentru stingerea incendiilor a fost de 5’49” iar cel al echipajelor S.M.U.R.D. de 5’09”. Pentru populația aflată în zonele de sprijin ale subunităților de intervenție 201.094 locuitori (58,73%) timpul mediu de deplasare la intervențiile pentru stingerea incendiilor a fost de 26’03” iar cel al echipajelor S.M.U.R.D. de 18’43”.

În anul 2016, condițiile meteo au fost cu temperaturi relativ normale comparativ cu anul 2015 și anul 2014, ceea e a dus la reducerea numărului de incendii produse la pășuni, terenuri agricole, gropi de gunoi de la 130 la 72 incendii (în 2014 au fost 98, iar în 2013 au fost 122).

Asistența Medicală de Urgență și Descarcerare. La nivelul județului Alba, este asigurată în mod integrat de către Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare (SMURD), structurile Serviciului de Ambulanță Județean, Unitatea de Primiri Urgențe și Compartimentele de Primiri Urgențe din cadrul spitalelor municipale și orășenești.

Astfel cele 7 echipaje SMURD Alba (6 Echipaje de prim ajutor și 1 echipaj de Terapie Intensivă Mobilă) au avut 5779 intervenții (4969 în 2015, 4487 în 2014), în medie 15 intervenții/zi (13 în 2015 și 12 în 2014).

În funcție de tipul solicitărilor SMURD situația se prezintă astfel:

Ajutor medical de urgență – 5550 (4740 în 2015, 4325 în 2014);

Descarcerare – 28 (25 în 2015, 30 în 2014);

Asistență de persoane – 94 (99 în 2015, 46 în 2014);

Alte situații – 0 (2 în 2015, 1 în 2014);

Alerte false, întors din drum și deplasări fără intervenție – 107 (103 în 2015, 85 în 2014);

Pe timpul intervențiilor SMURD au fost asistate 5.829 persoane (5210 în 2015, 4.573 în 2014), din care la 5774 persoane (5068 în 2015, 4.518 în 2014) li s-a acordat ajutor medical de urgență sau asistență medicală, iar 55 au fost asistate ca urmare a accidentelor de circulaţie (44 în 2015, 55 în 2014).

Timpul mediu de răspuns al echipajelor S.M.U.R.D. a fost de 10’15” (9’45” în 2015, 10’26” în 2014 și 10’53” – 2013), iar timpul mediu de intervenție a fost de 39’07” (40’23” în 2015, 44’11” în 2014 și 43’51” – 2013).

În anul 2016, echipajul de terapie intensivă a funcționat mai puține zile față de anul 2015 (220 de zile din 365 ceea ce reprezintă doar 60% din timpul necesar) din cauza lipsei acute de medici în cadrul UPU SMURD. Cu toate acestea echipajul a desfășurat 411 intervenții (628 în 2015, 772 în 2014), peste 8 % din totalul intervențiilor SMURD, (medie de 1 intervenții /zi), fiind asistate 465 persoane (656 în 2015, 867 în 2014 și 896 în 2013), aspect care justifică pe deplin necesitatea și utilitatea echipajului.

Au fost monitorizate 2795 (3753 în anul 2015) transporturi speciale, constând în deșeuri periculoase, materiale explozive sau masă monetară și valori.

Inspecția de Prevenire a utilizat toate formele activității preventive, totalul acestora fiind de 4701 acțiuni de prevenire (3571 în 2015, 3801 în 2014).

Astfel, în anul  2016, Inspecția de prevenire a executat un număr de:

1029 activități de control, verificare si auditare, domeniile vizate fiind apărarea împotriva incendiilor și protecția civilă (823 în 2015, 1456 în 2014);

556 activități de analiză, avizare, autorizare, acord (532 în 2015, 564 în 2014);

1283 activități de îndrumare, coordonare, asistență tehnică, soluționare cereri, notificări (1681 în 2015, 1119 în 2014);

1833 activități de pregătire în domeniul situațiilor de urgență și informare preventivă (535 în 2015, 1158 în 2013).

Pe timpul controalelor și verificărilor au fost identificate 4772  de nereguli (4564 în 2015, 4098 în 2014), din totalul acestora 1162 fiind soluționate pe timpul activităților (915 în 2015, 1633 în 2014). Controalele și verificările s-au desfășurat la toate localitățile județului, instituții publice și operatori economici. Față de anii anteriori o creștere semnificativă a reprezentat-o controalele executate la secțiile de votare. Ramurile economice / activitățile principale vizate au fost: sanitar, turism, alimentație publică, cultură, culte, învățământ, silvic, caracter unicat și unități cu grad ridicat de pericol în exploatare, asistență socială, obiective de investiție, prelucrarea lemnului, industria ușoară, etc.

În anul 2016 s-au aplicat un număr de 2355 sancțiuni (2167 în 2015, 2332 în 2014) din care: 2035 avertismente (1798 în 2015, 2169 în 2014) și 320  de amenzi (369 în 2015, 163 în 2014) în cuantum de 1.390.500 lei (1.903.600 în 2015, 282.200 în 2014).

Aria de competenţă şi dotări ISU Alba şi SVSU

Zona de competență a inspectoratului este reprezentată de teritoriul administrativ al județului cu o suprafață de 6.242 km2, ceea ce reprezintă 2,6% din suprafața țării.

În cadrul inspectoratului funcționează cinci subunități de intervenție și un punct de lucru SMURD: Detașamentul de Pompieri Alba Iulia, Detașamentul de Pompieri Aiud, Stația de Pompieri Cîmpeni, Garda de Intervenție Blaj, Garda de Intervenție Sebeș și Punctul de lucru SMURD Cugir care funcționează din luna septembrie 2015, cu personal din cadrul Detașamentului Alba Iulia.

Având în vedere caracteristicile reliefului și ale raioanelor de intervenție ale subunităților, pentru asigurarea criteriilor operaționale (timpul de răspuns în situații de urgență în orice punct al raionului de intervenție de maxim 25 minute, raza medie a raionului de intervenție – între 15 și 30 de kilometri), este nevoie de înființarea de noi puncte de lucru sau subunități astfel:

– în zona de Nord a județului 2 puncte de lucru unul la Baia de Arieș și unul în localitatea Gârda de Sus;

– în zona de Est a județului 1 punct de lucru în localitatea Jidvei;

– în zona de Vest a județului 1punct de lucru în orașul Zlatna.

La nivelul județului, în dotarea echipelor specializate pe tipuri de riscuri și a grupelor de intervenție din componența serviciilor voluntare există: 28 autospeciale pentru stins incendii funcționale, 138 motopompe în funcțiune, 53 boldo-excavatoare, 4 bărci, 2 cisterne transport apă, 22 tractoare, 58 drujbe (motoferăstrău), 21 grupuri electrogene, 16 autoturisme, 10 autocamioane, 3 ATV, 1 microbuz, 788 stingătoare.

Dotări mai importante în anul 2016 cu utilaje de intervenție, accesorii și echipamente au fost realizate la următoarele servicii voluntare: Sebeș, Baia de Arieș, Teiuș, Șugag, Daia Română, Șpring, Valea Lungă, Săsciori şi Mogoș.

Activitățile desfășurate de serviciile voluntare pentru situații de urgență au constat în: 8058 controale de prevenire la gospodăriile populației (8721 în 2015, 8472 în 2014), 224  la instituții din subordinea consiliului local (220 în 2015, 207 în 2014) și participarea la 120 intervenții din care 59,16 % singuri și 40,84 % în cooperare cu serviciile profesioniste pentru situații de urgență (142 în 2015, 151 în 2014).

Dotarea cu mijloace de mobilitate terestră și navală a inspectoratului este asigurată în proporție de 40% cu mijloace de transport, 65% cu autospeciale de intervenție, 21% alte autospeciale, 34% mijloace navale și 66% mijloace SMURD.

În anul 2016 dotarea cu tehnică de intervenție a inspectoratului s-a îmbunătățit ca urmare a proiectelor derulate la nivelul IGSU. Astfel, în anul 2016 au fost primite 7 autospeciale și mijloace pentru intervenție astfel:

O autospecială de stingere cu apă și spumă de capacitate mărită (9000 litri);

Un autocamion de transport materiale la intervenție;

Un autovehicul pentru transport personal, tip microbuz de 16+1 locuri;

Un autovehicul pentru munca operativă;

O autospecială cu echipament specific și transport scafandri la intervenție;

Două bărci de salvare cu motor și chilă de aluminiu;

Un electrocompresor pentru umplerea buteliilor de aer comprimat.

Totuși mai există 10 autospeciale care au o vechime în exploatare de peste 20 de ani (1 autospecială de intervenție și salvare de la înălțimi, 7 autospeciale de lucru cu apă și spumă, 2 autocamioane de intervenție).



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

AIUD

VIDEO: Torționarul cu patru clase de la Aiud. Gheorghe Crăciun a fost directorul penitenciarului în perioada stalinistă

Publicat

gheorghe craciun

Avea patru clase, dar nu avea complexe în fața lui Petre Țuțea și Petre Pandrea. Între marii torționari ai perioadei staliniste, Gheorghe Crăciun are un loc aparte. În lunga sa carieră de ucigaș, pe unde a umblat, i-a anchetat printre alții pe Alexandru Vaida-Voievod, A.C. Cuza, Emil Hațieganu sau Mircea Vulcănescu, dar și pe mulți alți deținuți politici.

A fost director al Penitenciarului Aiud în cea mai neagră perioadă a acestei instituții. Gheorghe Crăciun a organizat şi condus reeducarea în spirit ateu şi comunist a 7.000 de deţinuţi politici intelectuali. Iar pentru toţi cei care au refuzat reeducarea, regimul impus la Aiud a reprezentat cea mai crâncenă încercare.

Aiudul a devenit sub conducerea sa o antecameră a iadului, unde mii de oameni trebuiau să fie ucişi lent, în chinuri care depăşeau cu mult cea mai bolnavă imaginaţie.

”A spus cineva că am spălat creierul acolo. Păi dacă se spală creierul lui Dumitrescu Borcea sau al lui Groza și nu mai va face crime în viitor, apoi asta îi rău? Hai să zâcem pe linia spălării creierului” a spus torționarul în fața camerei.

„Din anul 1958, de când la comanda Aiudului este numit colonelul Gheorghe Crăciun, se înregistrează o rată ridicată a mortalităţii. Din totalul de 216 morţi pe o durată de 14 ani, 135 sunt numai în anii 1958-1964.

Vezi: Portretul unei eroine uitate din Munții Apuseni. Alexandra Pop, executată de Securitate într-un ”transport al morții”

În numai 6 ani, o rată a mortalităţii record, în regimul penitenciar instalat de colonelul Crăciun. Oamenii îşi sfârşeau zilele de TBC, septicemie, insuficienţă hepatică, psihoze depresive. Boli care indică mizeria, înfometarea frigul şi izolarea din temuta închisoarea”, spune Lucia Hossu Longin, realizatoarea documentarului Memorialul Durerii – Gheorghe Crăciun.

Torționarul cu 4 clase

Gheorghe Crăciun a devenit membru PCR în 1945. Potrivit Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, viitorul colonel de securitate Gheorghe Crăciun s-a născut într-o familie de țărani greco-catolici cu șase copii, fiind de profesie cazangiu.

Absolvent a patru clase la școala industrială de ucenici, Crăciun a ocupat, începând cu venirea comuniștilor la putere, mai multe funcții în aparatul de represiune. A ajuns comandant la penitenciarul Aiud/formațiunea 0622 (nov. 1958 – 31 dec. 1964).

ghe

I-a anchetat, între alții, pe Alexandru Vaida-Voevod și pe Emil Hațieganu, pe Petre Țuțea sau pe Petre Pandrea. Dezvăluirile senine ale acestui personaj în documentarul jurnalistei arată o lume a terorii, dincolo de orice imaginație, și personaje care nu au ajuns niciodată să cunoască răzbunarea legii, sau măcar a istoriei.

”I-am chemat la mine pe Țuțea Petre și pe Pandrea Petre la mine și am spus gata! V-am numit consilierii mei. S-au uitat unul la altul și au râs. Știam că îs prietini amândoi, că au scris socialism în tinerețe. Pandrea a și rămas, Țuțea s-a mai schimbat… Și uite ce vreu: Să vă pun șefi pe post de consilieri la clubul național al țărăniștilor și liberalilor. Da noi n-am fost liberali și țărăniști. Nu mă interesează!” a mărturisit torționarul în fața Luciei Hossu-Longin.

Presa a preluat din surse oficiale informații despre contribuțiile lui Gheorghe Crăciun la dezvoltarea universului concentraționar comunist totalitar:

”în calitate de șef al Direcției regionale de Securitate Sibiu, Gheorghe Crăciun a anihilat mai multe grupuri de partizani din zona Făgăraș, printre care și grupul lui Nicolae Dabija și a arestat personal pe Vaida Voievod, A.C. Cuza, Emil Hațieganu, precum și persoane de etnie germană din regiune.

Gheorghe Crăciun a rămas cunoscut în istoria sistemului concentraționar comunist ca acela care a implementat la Aiud, în perioada directoratului său (nov. 1958 – dec. 1964), procedeul „reeducării târzii” sau reeducarea „nonviolentă”. O încercare inumană de a pătrunde în sufletul deţinuţilor. Şi a le condiţiona libertatea de autodemascare. Era un altfel de Piteşti.

Vezi și: Cum a murit de foame în închisoarea de la Aiud, ”creierul” primului submarin românesc. Povestea lui Gheorghe Koslinski

Potrivit DGP, în această perioadă, aici au avut loc cele mai multe decese din istoria formațiunii carcerale. În comparație cu reeducarea de tip Pitești (petrecută în intervalul 1949 – 1952), la Aiud au fost fost utilizate alte tehnici („metodele lente, șocurile psihice, picătura chinezească și mutațiile de natură să dezechilibreze psihicul deținuților”), mai puțin brutale, combinate într-un timp mai îndelungat, cu starea fizică și psihică, în cele mai multe cazuri deplorabilă, a celor încarcerați”.

Printre persoanele care au murit în închisoarea de la Aiud, în perioada în care Gheorghe Crăciun era comandant, se număra profesorul Mircea Vulcănescu, preotul Mihai Enescu, gen.(r) Alexandru Macici și mulți demnitari ai guvernelor interbelice.

Seria Torţionarii

În 2013, emisiunea „Memorialul durerii” a difuzat seria „Torţionarii” – formată din opt episoade, în care au fost prezentaţi opt „torţionari” ai sistemului represiv comunişti. Printre aceştia, s-au numărat Liviu Borcea, comandant al coloniilor de muncă de la Capul Midia; Vasile Ciolpan, director al penitenciarului Sighet, Zoltan Szabo, comandantul lagărului de la Baia Sprie sau Gheorghe Crăciun, comandant al penitenciarului din Aiud.

s

„Cu toţi aceşti călăi m-am întâlnit personal pe tot parcursul „Memorialului Durerii”. I-am filmat cu aprobarea lor şi nu cu camera ascunsă. Credeţi că erau nişte mieluşei? Nu. Mai degrabă aceiaşi zbiri, aceiaşi fuhreri de odinioară, aceleaşi brute obişnuite să vorbească fariseic despre faptul că ei şi-au făcut datoria patriotică faţă de duşmanii clasei muncitoare. Şi mai ales că au conştiinţa curată”, spunea Lucia Hossu Longin.

FOTO: Capturi după documentarul Luciei Hossu-Longin

 

 

Citeste mai mult
Publicitate

ABRUD

Roșia Montană, într-un documentar realizat de ARTE în Transilvania. Difuzarea reportajului a blocat siteul unei afaceri locale

Publicat

Canalul de televiziune franco-german ARTE a difuzat vineri seară un reportaj despre Transilvania în care a inclus și Roșia Montană.

Porțiunea din reportaj care prezintă localitatea din Alba, începe cu mocănița care trece prin sărăcia din cartierul Dăroaia și continuă cu prezentarea localității istorice Roșia Montană, galeriile romane, situația din trecut cu proiectul minier cu cianură de distrugere a localității, iar în final se prezintă afacerea locală și socială Made in Roșia Montană.

Reportajul poate fi văzut AICI.

Este vorba despre o afacere cu șosete, căciuli, fulare și multe altele din lână merinos, realizate de mână de femeile din comună.

”Reportajul are un impact foarte mare internațional, cu siguranță anul 2021 va aduce mult mai mulți turiști în Roșia Montană și sper ca autoritățile locale să înțeleagă că trebuie să facă ceva în direcția turismului în Roșia Montană.

Site-ul www.madeinrosiamontana.com a picat imediat după reportaj, sute de oameni încercau să se conecteze simultan la site, dar între timp s-a rezolvat problema, iar comenzi din Elveția, Austria, Germania, Franța au început să apară” a scris pe contul său de Facebook, Tică Darie, inițiatorul afacerii, un tânăr care s-a stabilit acolo în urmă cu câțiva ani.

Citeste mai mult
Publicitate

ABRUD

Care sunt proiectele noului primar al Abrudului, Cristian Albu, la început de mandat

Publicat

Noul primar din Abrud, Cristian Albu (PNL), își începe mandatul pentru următorii patru ani. 

Alba24 i-a solicitat lui acestuia să își prezinte principalele proiecte și priorități pentru perioada imediat următoare. 

Acesta a răspuns că va continua proiectele începute de fostul primar și a adăugat că Abrudul va avea o bază de agrement cu bazin de înot, iar locurile de joacă pentru copii vor fi modernizate și repuse în funcțiune.

Răspunsul primarului Cristian Albu, legat de proiectele la început de mandat: 

Gestionarea și punerea în practică a următoarelor proiecte, deja semnate:

Sănătate: modernizarea și refuncționalizarea clădirilor din cadrul spitalului orășenesc;

Finalizarea lucrarilor de infrastructură începute.

Modernizarea și punerea în valoare a centrulului istoric și a clădirilor monumentale din centru.

Construirea unei baze de agrement (bazin de înot), modernizarea și refuncționalizarea spațiilor de joacă pentru copii și a parcurilor.

Citeste mai mult
Publicitate

CÎMPENI

Proiect de repunere pe șine a Mocăniței de pe Valea Arieșului. Ar lega Câmpeni și Abrud de Turda, pe un traseu de 110 kilometri

Publicat

Societatea Cultural-Patriotică ”Avram Iancu” din România și reprezentanții mai multor asociații din județele Cluj și Alba au lansat un proiect de revitalizare a Mocăniței de pe Valea Arieșului.

Președintele Societății ”Avram Iancu”, Tiberiu Groza, a declarat pentru Cluj24.ro că rolul Mocăniței a fost unul extrem de important pentru viața economică și socială a localităților de pe Valea Arieșului de la înființarea liniei înguste de cale ferată până în 1998 când s-a închis activitatea pe traseul Turda – Câmpeni-Abrud.

”Revitalizarea Mocăniței de pe Valea Arieșului este doar primul pas pentru revitalizarea vieții economice, sociale, turistice și culturale din această zonă. Mocănița ar fi un obiectiv prin care să fie atrași numeroși turiști”, a spus Groza.

Potrivit acestuia, proiectul prevede atragerea de fonduri europene pentru reconstrucția liniei înguste de cale ferată și pentru alte investiții.

Traseul Mocăniței este de 110 km

Traseul Mocăniței de pe Valea Arieșului are o lungime de 110 km și ar lega Turda, din județul Cluj, de Câmpeni și Abrud, județul Alba.

”Acum sunt funcționali 10 km la Sălciua și alți 10 km între Câmpeni și Abrud. Noi estimăm că în 10 ani acest proiect poate deveni viabil, important este să îl începem. Primăriile de pe traseu vor investi, iar dacă oamenii din zonă vor vedea că vin turiști își vor amenaja pensiuni, vor oferi bucătărie tradițională și meșteșuguri. În final, se stopează depopularea zonei Munților Apuseni”, a explicat președintele Societății ”Avram Iancu”.

Articol complet pe: Cluj24.ro

Foto: Arhivă, rol ilustrativ

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate