Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Când începe POSTUL Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, în acest an. Tradiţii, obiceiuri, superstiţii


Publicat

sfintii petru si pavel

Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel este cunoscut în popor sub denumirea de Postul Sânpetrului şi în acest an începe în 22 iunie.

Postul Sf. Petru și Pavel este rânduit de Biserică în cinstea celor doi apostoli şi în amintirea obiceiului lor de a posti înainte de a întreprinde acte mai importante. Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel era numit în vechime Postul Cincizecimii, datorită darurilor Sfântului Duh, care s-au pogorât peste Sfinţii Apostoli.

Vezi și MESAJE pentru sărbătoriţi, de Sfinţii PETRU și PAVEL. Idei de felicitări la celebrarea zilei numelui

Primele mărturii despre Postul Apostolilor Petru şi Pavel le avem din secolul al IV-lea, în Constituţiile Apostolice. Mai târziu vom găsi informaţii despre acest post la Sfântul Atanasie cel Mare, Teodoret, episcopul Cirului şi Leon cel Mare.

Acest post era ţinut la început numai în cercurile monahale şi abia mai târziu s-a extins şi la credincioşi.

Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel nu are o durată fixă, deoarece începutul lui este în funcţie de data variabilă a Sfintelor Paşti.

În acest an, Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel ţine o săptămână, în perioada 22-28 iunie.

Acest post este unul uşor. Sâmbătă, 22 iunie şi duminică, 23 iunie, este dezlegare la peşte, dar şi luni, 24 iunie, când sunt Sânzienele. Marţi, 25 iunie şi joi, 26 iunie, este dezlegare la  vin şi ulei, astfel ca mai rămân doar două zile de post fără dezlegări.

Pe întreaga durată a acestui Post, ca şi în cazul celorlalte posturi din cursul anului bisericesc, nu se fac nunţi, pentru că perioada de postire nu este compatibilă cu bucuria şi petrecerile care însoţesc de regulă nunţile, anunță basilica.ro.

Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel sunt sărbătoriţi sâmbătă, 29 iunie.

Tradiţii şi obiceiuri de Sânpetru

În tradiţia românească, sărbătoarea Sfinţilor Apostoli este cunoscută sub numele de Sânpetru de vară. Aceasta marchează miezul verii agrare şi începutul secerişului.

Sânpetru este un personaj îndrăgit în povestirile şi în snoavele populare. În vremuri îndepărtate, când oamenii erau mai religioşi, Sânpetru de vară mergea pe pământ fie singur, fie însoţit de Dumnezeu, era îmbrăcat în straie ţărăneşti, fiind preocupat ca orice gospodar de creşterea vitelor şi, mai ales de pescuit.

Sânpetru este un bun sfetnic al lui Dumnezeu, care-l consultă în luarea unor decizii. De aceea, Dumnezeu i-a încredinţat porţile şi cheile Raiului, spune tradiţia.

Acolo fiind stăpân peste cămările cereşti, Sfântul Petre hrăneşte animalele sălbatice, mai ales lupii, dar fierbe şi grindina, care se topeşte în bucăţele mici şi nu mai este atât de periculoasă.

Din această zi, cucul şi privighetorile nu mai cântă.

În tradiţia populară, până în această zi nu se scutură merii; se crede că, dacă se respectă această datină, sunt ocrotite ogoarele de căderea grindinei.

Tot acum, Sânpetru pocneşte din bici, iar scânteile care apar cu acest prilej se transformă în licurici, care-i călăuzesc pe călătorii rătăciţi pe drumuri de munte sau în pădure.

Pentru sporul casei şi pentru sănătate, se respectă tradiţia Moşilor de Sânpetru şi se sfinţesc la biserică pachete cu colaci, lumânări, mere dulci şi mere acrişoare; apoi, aceste ofrande se împart oamenilor săraci.

Oamenii pistruiaţi trebuie să se spele pe faţă cu apă la miezul nopţii, când cântă cocoşul; tradiţia spune că respectând acest ritual, pistruii nu se mai înmulţesc .

Dacă tună şi fulgeră în ziua Sfinţilor Apostoli, nucile şi alunele vor fi viermănoase.

Acum, potrivit tradiţiei populare, se respectă sărbătoarea lupilor.

Nu se pun capcane şi lupii nu se alungă cu focuri de armă, pentru ca aceste animale sălbatice să fie îmblânzite şi să nu fure vitele din gospodării.

În această zi, este bine să împărţim mere dulci şi miere prietenilor şi vecinilor, să le urăm să aibă spor în munca lor şi să fie sănătoşi, pentru a gusta aceste aruri şi la anul.

După ce am dăruit aceste ofrande, mâncăm şi noi mere din recolta acestui an şimiere, după masa de prânz, apoi ne punem o dorinţă.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

FOTO-VIDEO: Peisaj de poveste, în Alba. Iezerul Ighiel, cel mai mare lac de baraj natural pe calcare din România

Publicat

lacul iezer ighel drona 1

La aproximativ 25 de kilometri de Alba Iulia se află cel mai mare lac de baraj natural pe calcare din România. Aflat la capătul unui drum anevoios și înconjurat de munți împăduriți, lacul Iezerul Ighiel oferă turiștilor un peisaj de un pitoresc aparte.

Rezervaţia naturală Iezerul Ighiel este o arie protejată din judeţul Alba, aparţinând, administrativ, de satul Ighiel din comuna Ighiu. Este o rezervaţie de tip mixt, situată în partea de sud a Munților Trascăului, la obârșia Văii Ighielului, numită aici Valea Iezerului, fiind înscrisă în cea de-a patra categorie a Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii. Rezervația Naturală Iezerul Ighiel constituie cel mai mare lac de baraj natural pe calcare din România, pădurea din jur având o biodiversitate ridicată, alcătuind împreună un ansamblu peisagistic foarte pitoresc.

lacul iezer ighel drona 1

Acces: Accesul se face pe DN74 din Alba Iulia până la Șard, apoi pe DJ107H până la Ighiu și mai apoi, pe DJ106H, până în localitatea Ighiel. Aici se termină și drumul asfaltat, urmând apoi un drum forestier, îngust și anevoios, paralel cu pârâul Ighielului, până la lac.

Descriere: Rezervația Naturală Iezerul Ighiel are o suprafață de 5,5 ha, lacul propriu-zis respectiv zona tampon pe o suprafață de 365 ha. Rezervația a fost constituită în 1969, prin Decizia 175/1969 a Comitetului Executiv al Consiliului Popular Județean Alba.

Lacul este situat la o altitudine de 925 metri. Acesta s-a format în calcare jurasice masive dispuse peste un fundament de roci eruptive bazice (diabaze și diabaz-porfirite).

Între calcarele jurasice se interpun șisturi negre barremiene și un depozit de filiș grezon cu intruziuni de andezite banatitice.

Relieful major este reprezentat de platoul calcaros Ciumerna, care domină lacul în părțile de vest, nord-vest și nord-est, cu vârfurile Grohotul Pragului (1.238 m), Podul Horai (1.224 m) și Vârful Serghii (1.276 m).

Pe platoul calcaros Ciumerna se întâlnesc numeroase doline iar marginal se găsesc o serie de peșteri de diferite dimensiuni.

Vegetația inițială a fost constituită din păduri de fag, în care apărea diseminat carpenul și bradul. În ultimii 80 de ani s-au plantat pini și molid în câteva mici areale la nord de lac și pe Valea Iezerului, cu scopul fixării versanților. În pătura erbacee a pădurilor de fag se întâlnește o floră bogată.

Iezerul Ighiel are o adâncime maximă de peste 9 metri și o adâncime medie de 4,3 metri. Lungimea maximă a lacului este de 440 metri, în timp ce lățimea maximă este de 140 metri. Între linia oglinzii apei și fundul chiuvetei se acumulează un volum de aproximativ 225.0o0 metri cubi de apă.

Urcând spre lac se observă că în fața lui există o pantă bruscă cu relief haotic care barează valea pe întreaga lățime și de la baza căreia izvorăște apa ce se scurge din lac.

Acesta este barajul natural rezultat al unei alunecări de teren ce a închis valea determinând acumularea apei în spatele lui.

Apele curgătoare care se varsă în Iezerul Ighiel sunt temporare deoarece străbat o regiune calcaroasă și în același timp sunt foarte scurte (1,5 – 2 km) având bazinul de recepție redus.

Lacul nu are scurgere de suprafață și se drenează subteran, dând naștere pârâului Ighiel.

Pe malul lacului se află o cabană a direcției silvice. Scăldatul, lansarea pe lac a oricăror ambarcațiuni sau pescuitul sunt interzise.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Acțiune de ecologizare derulată de reprezentanții AJVPS Alba, împreună cu elevii Liceului ”Regina Maria” din Alba Iulia

Publicat

Reprezentanții Asociației Județene a Vânătorilor și Pescarolor Sportivi Alba, împreună cu voluntari de la Liceul de Muzica și Arte Plastice ,,Regina Maria“ din Alba Iulia, au desfășurat sâmbătă o acțiune de ecologizare.

Au participat aproximativ 30 de persoane, care s-au adunat în fața Primăriei Ciugud și apoi s-au deplasat în zona pădurii de la Hăpria.

Acolo au găsit șervețele, sticlă de geam cu inserții de metal (o bucată de geam avea 100 de kilograme), doze de bere, peturi, pungi de plastic și resturi din construcții.

Foto: Felix-Bogdan Dragomir AJVPS

 

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

IȘJ Alba trage la sorți componența comisiilor pentru evaluare națională, în prezența asociațiilor de părinți și elevi

Publicat

sediul ISJ Alba

Inspectoratul Școlar Județean Alba va trage la sorți componența comisiilor pentru evaluare națională 2021

Evenimentul va avea loc în data de 21 iunie, de la ora 10.00, în prezența reprezentanților Federaţiilor Sindicale reprezentative la nivel de sector învăţământ din județul Alba, ai Asociației Părinților și ai Consiliului Județean al Elevilor.

Vezi și EVALUARE NAȚIONALĂ 2021: MODELE DE SUBIECTE. TOATE SETURILE de teste de antrenament pentru examenul elevilor de clasa a VIII-a

Este vorba despre o ședință online în care se stabilește componența comisiilor pentru evaluare națională, respectiv tragerea la sorți a cadrelor didactice care fac parte din comisiile zonale de evaluare din lista alcătuită la nivel județean, pe baza propunerilor primite din unitățile de învățământ.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Jumătatea de Est a țării, sub cod portocaliu de vreme rea. Alertă de COD ROȘU de inundații în 5 județe

Publicat

Meteorologii au extins avertizarea Cod portocaliu de vreme rea pentru toată partea de est a țării, valabilă până luni la ora 2.00. Meteorologii consideră că responsabil pentru fenomenele meteo extreme este ciclonul din Marea Neagră, care a pătruns în România. 

Județul Alba rămâne deocamdată sub cod galben.

Se vor semnala averse abundente, descărcări electrice şi izolat vijelii şi grindină. Cantităţile de apă vor depăşi 40-50 l/mp şi pe arii restrânse 60-80 l/mp.

„Manifestări de instabilitate atmosferică accentuată vor fi pe alocuri şi în celelalte judeţe din Transilvania”, au mai transmis meteorologii.

De asemenea, până luni dimineaţă, va fi Cod galben în cea mai mare parte a Transilvaniei, în Maramureş, local în Muntenia, în nordul Olteniei şi la munte.

„Vor fi perioade cu instabilitate atmosferică temporar accentuată. Se vor semnala averse ce vor avea şi caracter torenţial, descărcări electrice şi intensificări ale vântului, vijelii şi grindină”, a transmis ANM.

În 5 județe este cod roșu de inundații: Tulcea, Bacău, Vrancea, Brăila și Galați.

Cantitățile de apă din zonele respective pot ajunge la 100 de litri pe metrul pătrat.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate