Cândva branduri de renume, acum marile falimente ale județului Alba: Cum au ajuns amintiri în ruine, mari fabrici din perioada comunismului

Marile firme din Alba, care cândva reprezentau baza economiei județului sunt acum marile falimente ale judeţului Alba care au produs o gaură de sute de milioane de euro, bani care nu vor mai putea fi recuperaţi integral niciodată. Suma reprezintă totalul creanţelor creditorilor la marile firme care au ajuns în insolvenţă sau în faliment. Dintre fostele mari fabrici comuniste, doar câteva au supravieţuit şi au reuşit să se menţină în condiţiile economiei de piaţă.

Cele mai importante procese de insolvenţa şi faliment aflate în derulare la Tribunalul Alba se referă al societăţile GHCL Upsom SA Ocna Mureş, Resial SA Alba Iulia, Metalurgica SA Aiud, Montana SA Câmpeni, Stratusmob SA Blaj şi Ardeleana SA Alba Iulia.

Sunt firme mari la care au lucrat zeci de mii de oameni şi care în trecut reprezentau baza economiei judeţului. Alături de acestea se află alte societăţi construite în vremea comunismului care s-au închis în urmă cu peste 10 ani: Ampelum SA Zlatna, U/zina Ardealul Alba Iulia, UTEPS SA Alba Iulia. Din păcate, cum mici excepţii la fostul combinat Ampelum Zlatna, niciuna dintre aceste falimente răsunătoare nu s-a soldat şi cu dosare penale ajunse în instanţa de juecată.

Cel mai răsunător faliment din ultimii ani este cel al combinatului de produse clorosodice GHCL Upsom SA Ocna Mureş. Închiderea societăţii în 2010 a îsnemnat concedierea a aproape 900 de persoane. Cererea de insolvenţă a fost înaintată Tribunalului de compania de stat Romgaz care are de recuperat de la societatea din judeţul Alba nu mai puţin decât 14 milioane de euro.

Combinatul din Ocna Mureş era în proprietatea grupului indian GHCL, care deţine 95,67% din acţiuni. Majoritatea activelor scoase din uz sunt garantate, însă, către BCR, care are o ipotecă de de 23,5 milioane de dolari. Activele firmei au fost vândute în 2013 către Aloref SRL Alba Iulia, în asociere cu Ascom International SRL, pentru 6 milioane de euro, fără TVA.

Cel mai vechi dosar de faliment de la instanţele din Alba se referă la societatea Resial SA Alba Iulia. Anul trecut în octombrie cea mai importantă fabrică de cărămizi refractare din ţară şi una dintre cele mai mari din Europa înainte de anii `90, “Resial”, fosta “Refractara” din Alba Iulia a fost pusă la pământ şi vândută pe bucăţi de lichidatorul juridiciar.

Citeşte şi FOTO – VIDEO | SPECTACULOS: Turnul de apă şi coşul de fum de la fosta fabrică „Refractara” DEMOLATE cu material exploziv

Lichidatorul a contractat o firmă care a pus la pământ turnul de apă şi coşul de fum de pe platforma industrială, o operaţiunie spectaculoasă, care a confirmat, la propriu, sfârşitul acestei fabrici la Alba Iulia.

Înainte de 1990, fabrica Refractara era cel mai mare producător de cărmizi refractare din România şi era una dintre cele mai moderne fabrici de profil din Europa. Avea 2.500 de angajaţi şi furniza 15 la sută din cărămizile utilizate de marile combinate siderurgice din ţară.

Citește și INGINERIILE FINANCIARE care au falimentat RESIAL Alba Iulia. Cum s-a făcut praf cea mai mare fabrică de cărămidă refractară din Europa de Est

Procedura a început în 2005 şi este, încă, în derulare. Valoarea datoriilor a ajuns la suma de 50 milioane de lei (17 milioane de euro, raportat la piaţa valutară de atunci). Principalul creditor a fost în decursul procedurii de faliment Direcţia de Finanţe Publice Alba, care a revendicat 60 la sută din sumă, respectiv 26 milioane de lei.
Criza economică a închis fabricile de mobilă

Montana SA Câmpeni este o altă societate mare, cu obiect de activitate în industria mobilie, care a ajuns în faliment. Procedura este gestionată de societatea Expert Insolvenţa SPRL Hunedoara. Datoriile Montana SA se ridică la 9,3 milioane de lei (2,2 milioane euro). Montana avea în urmă cu 20 de ani aproximativ 1.000 de angajaţi, fiind principalul angajator din zona Apusenilor. Producţia de mobilă era exportată în ţări din vestul Europei, dar şi în SUA. Criza de pe aceste pieţe a dus la pierderi mari, concedieri şi în final închiderea fabricii.

Stratusmob SA Blaj este în faliment din martie 2013. Societatea este în insolvenţă din anul 2009, dar planul de reorganizare nu a dat rezultatele scontate. Datoriile societăţii sunt foarte mari: 39 de milioane de lei, adică aproape 9 milioane de euro. Fabrica de mobilă a fost închisă, în principal, din cauza crizei economice. Mobilierul din lemn masiv, mai scump decât cel din PAL, era exportat în multe ţări europene. Criza a făcut ca lumea să nu mai fie interesată de mobila scumpă ci să o prefere pe cea ieftină, chiar dacă are o durată de viaţă mai scăzută. Tot în faliment este şi Ardeleana SA Alba Iulia, firmă a miliardarului Dorel Tamaş, urmărit internaţional pentru înşelăciune şi delapidare. Creditorii cu sume importante de recuperat sunt Banca Italo-Romena, Banca Comercială Română, Direcţia Generală de Finanţe Publice Alba, Primăria Alba Iulia. Dorel Tamaş deţine peste 97 la sută din acţiunile Ardeleana SA prin intermediul unei alte societăţi, Cristian Prodimpex SRL Alba Iulia. Şi aceasta din urmă este în procedură de faliment cu datorii de 5,2 milioane de lei (1,2 milioane de euro).

Capris şi Incov, două branduri naţionale pe cale de dispariţie Societatea Incov SA Alba Iulia, cel mai mare producător de covoare şi mochete din România, este în aceeaşi situaţie. Planul de reorganziare derulat în ultimii cinci ani nu a dat rezultatele scontate, astfel încât Tribunalul Alba a decis închiderea fabricii şi vânzarea activelor pentru recuperarea datoriilor cifrate la peste 11 milioane de euro.

Fabrica de covoare Incov Alba Iulia era pe vremea regimului comunist cel mai important producător din domeniu în România şi unul dintre cei mai mari din estul Europei. Covoarele Incov ajungeau în aproape toate casele românilor, în sedii de instituţii şi erau exportate în multe ţări. După 35 de ani de activitate societatea a ajuns în faliment.

Citește și INCOV Alba Iulia și-a dat ultima suflare: Cel mai mare producător de covoare din România a intrat în faliment

Incov era în procedura de insolvenţă din decembrie 2008, dar planul de reorganizare aprobat în 2009, modificat şi extins ulterior, nu a putut fi îndeplinit astfel încât Tribunalul Alba a pronunţat recent falimentul la solicitarea administratorului judiciar.

Prima consecinţă a falimentului a fost concedierea a 72 de angajaţi din cei 91 cât mai lucrează la firma din Alba Iulia. Unul din specificul activităţii fabricii Incov era fabricarea covoarelor de dimensiuni foarte mari. Astfel de obiecte se găsesc în prezent la Palatul Parlamentului Banca Naţională a Romaâniei, Cercul Militar, Hotelul Intercontinental.

Societatea Capris SA Sebeş  era cândva una dintre cele mai importante fabrici din România în domeniul marochinăriei, respectiv a producţiei de genţi, poşete şi haine din piele. Odată cu declararea falimentului, brandul “Capris” va dispărea în actuala formă de organizare, administratorul judiciar având posibilitatea să vândă activele societăţii pentru a acoperii datoriile cifrate la peste 2 milioane de euro.

Un viitor cumpărător poate continua, însă, obiectul de activitate. Imposibilitatea aplicării programului de reorganizare judiciară s-a datorat şi concurenţei existente chiar în Sebeş unde mulţi dintre foştii angajaţi de la Capris au înfiinţat mici ateliere cu obiect de activitate similar. Creditorii cei mai importanţi sunt Direcţia de Finante Publice Alba şi două banci comerciale.

Citește și O nouă licitaţie pentru vânzarea activelor „Capris” Sebeş, cu preţ de pornire de 2,16 milioane lei. Marca fabricii, valorificată cu minim 23.000 de lei

Puţine societăți de renume din Alba au supraviețuit

Cel mai multe foste fabrici ridicate în Alba pe vremea regimului comunist sunt acum în procedură de faliment. Singurele care au supravieţuit sunt uzinele de armament de la Cugir, fabricile Apulum şi Saturn din Alba Iulia, IAMU SA Blaj şi exploatarea minieră CupruMin Abrud.

Uzinele de armamanet din Cugir sunt în proprietatea statului, iar fabrica Apulum, cel mai mare producător de obiecte de porţelan din România este deţinută de o firmă italiană. Apulum s-a dezvoltat graţie unui partenriat cu concernul sudedez IKEA.

De asemenea, uzina Saturn este tot în proprietatea unei companii din Italia şi a reuşit să se menţină prin contracte de export. IAMU Blaj este una didntre cele mai performante foste societăţi de stat din Alba. Privatizată şi cumpărată de Asociaţia Salariaţilor, societatea a reuşit prin colaborarea cu concernul german Bosch să se dezvolte semnificativ în ultimii 10 ani.

Exploatarea minieră CupruMin Abrud a rămas în proprietatea statului, după mai multe tentative eşuate de privatizare. Activitatea minei din Apuseni est profitabilă astfel încât existenţa acesteia nu este pusă, deocamdată, în pericol.

sursa: adevarul