Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Cât câștigă un parlamentar: Cea mai mică indemnizație este de 9 ori salariul minim brut. Alte beneficii pe care le primesc


Publicat

Puterea politică și indemnizația consistentă sunt principalele tentații pentru cei care doresc să ajungă în Parlament. Duminică, 6 decembrie 2020, românii sunt chemați la vot pentru a alege membrii Senatului și ai Camerei Deputaților la Alegeri Parlamentare 2020 . Fiecare parlamentar ne costă lunar între 42.000 de lei și 56.000 de lei, iar la aceste sume se adaugă alte costuri suplimentare.

Anul acesta, în cursa electorală s-au înscris 7.136 de candidați pentru cele 465 de locuri din Parlamentul României, cu aproape 10% mai mulți decât la ultimele alegeri, din 2016. Dintre aceștia, un număr de 4.659 candidează la Camera Deputaților și 2.477 la Senat, arată un raport Expert Forum.

Parlamentul României este bicameral, iar norma de reprezentare prevede un post de deputat la 73.000 de oameni și unul de senator la 168.000 de oameni. Astfel, România are în prezent 329 de deputați și 136 de senatori.

Citește și În ziua votului, NU va fi nevoie de declarație sau adeverință pentru deplasarea în afara locuinței, în localitățile carantinate

Potrivit legii alegerilor parlamentare, numărul de mandate din fiecare județ este decis în funcție de populație.

La o populație de aproximativ 19.000.000 de locuitori, există un parlamentar la fiecare 40.000 de români.

Citește și Vineri, ULTIMA ZI de campanie electorală. Lista candidaților din Alba care vor fi pe buletinele de vot la ”Parlamentare 2020”

Puterea politică și indemnizație consistentă și alte multe multe beneficii sunt principalele motive pentru care tentația de a obține un loc în Parlament.

Indemnizația minimă pe o lună: de 9 ori salariul minim brut

Deputații și senatorii au aceleași indemnizații, cu valoarea a nouă salarii minime brute pe țară. La valoarea actuală a salariului minim, de 2.080, dacă aplicăm coeficientul de 9,0, indemnizația brută lunară a unui parlamentar este de 18.720 de lei.

Acest coeficient crește dacă aleșii ocupă și alte funcții în comisiile de specialitate sau în conducerea Camerei din care face parte. Președinții celor două Camere încasează 11,5 salarii minime.

Vezi și RECORDER: Cum au răspuns o parte dintre candidații din Alba la Parlament, la întrebări standard despre proiecte și cărți citite

Informațiile publicate pe site-urile celor două camere ale Parlamentului arată că aleșii au indemnizații cuprinse între 10.400 și 14.000 de lei. Senatorii încasează lunar între 10.842 de lei și 13.114 lei, în timp ce deputații primesc între 10.453 de lei și 13.993 de lei.

Parlamentarii care ajung să ocupe un post de ministru în Guvern nu mai primesc acești bani.

Diurna, chiria, transportul

Pe lângă aceste salarii consistente, dacă ne raportăm la nivelul veniturilor din România, parlamentarii mai au o serie de beneficii: diurnă, decontarea transportului și bani pentru chirie.

Deputaţii şi senatorii care nu au domiciliul în Bucureşti sau în judeţul Ilfov, primesc o diurnă de 2% din indemnizaţia lunară brută.

De asemenea, aleșii din țară mai primesc o sumă lunară pentru acoperirea cheltuielilor de cazare în Bucureşti.

Citește și SONDAJ Alegeri Parlamentare 2020: PNL și USR-PLUS în scădere. PSD și PRO România au crescut în preferințele românilor

Suma este stabilită prin hotărârea birourilor permanente reunite ale celor două Camere, în funcţie de resursele bugetare, dar nu mai puţin de jumătate din indemnizaţia brută a parlamentarului, potrivit legii, adică în fiecare lună cel puțin 9.000 de lei lunar pentru a locui în Capitală.

Deputaţii şi senatorii beneficiază, pe perioada mandatului și de transport gratuit intern pe calea ferată, cu orice categorie de trenuri de călători.

În același timp, parlamentarii care aleg să se deplaseze cu mașina pot deconta banii plătiți pe benzină și beneficiază și de un număr de călătorii gratuite cu avionul, stabilit de Biroul permanent al Camerei.

Tot Parlamentul plătește și pentru abonamentele la telefonie mobilă și internet ale celor 465 de deputați și senatori.

Aleșii mai primesc bani de la stat și pentru a acoperi cheltuielile de organizare și funcționare a birourilor parlamentare. Salariile angajaților, chiria sediului și facturile la utilități sunt toate acoperite de Parlament.

Ce pensii au parlamentarii

Deputaţii şi senatorii beneficiază de indemnizaţia pentru limită de vârstă de la data la care li se acordă drepturile de pensie pentru limită de vârstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare.

Cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă se acordă în limita a 3 mandate şi se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,55% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată.

În funcţie de numărul de mandate, pensia unui parlamentar poate fi între 4.000 de lei şi aproape 11.000 de lei.

-1 mandat 4.448 lei
-2 mandate 8.896 lei
-3 mandate 10.951 lei

Potrivit legii, se poate renunţa la pensiile speciale ale parlamentarilor în trei situaţii:

  • condamnare penală
  • cerere scrisă
  • abrogarea actului normativ

Nu beneficiază de indemnizaţia pentru limită de vârstă deputaţii şi senatorii care au fost condamnaţi definitiv pentru comiterea, în calitate de deputat sau senator, a unei infracţiuni de corupţie.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

1 Comentariu

1 Comment

  1. Rusinea

    vineri, 04.12.2020 at 15:40

    Rusine !!!

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

O femeie de 73 de ani cu afecțiuni multiple a decedat după vaccin, în Bacău. DSP: Nu s-a stabilit o legătură de cauzalitate

Publicat

O femeie în vârstă de 73 de ani cu multiple afecțiuni a decedat la scurt timp după ce s-a vaccinat, vineri, la un centru din Bacău. Potrivit DSP Bacău, aceasta s-a prezentat ulterior la Unitatea de Primiri Urgențe, fiind  diagnosticată cu tulburare majoră de ritm cardiac. Din nefericire, femeia nu a răspuns la manevrele de resuscitare. 

Potrivit reprezentanțulor DSP Bacău decesul nu are legătură cu vaccinarea, nefiind o reacție adversă postvaccinală, cazul fiind încadrat în categoria evenimentelor coincidente. 

„Urmare evaluării realizate de către specialiștii din cadrul DSP Bacău, referitoare la decesul unei persoane de sex feminin, în vârstă de 73 de ani, care s-a vaccinat la Centrul de vaccinare împotriva COVID-19 din cadrul Spitalului Județean de Urgență Bacău, în data de 22.01.2021, vă comunicăm următoarele:

  • pacienta s-a prezentat la vaccinare în data de 22.01.2021, conform programării efectuate în platforma informatică programare.vaccinare-covid.gov.ro;
  • la nivelul centrului de vaccinare, au fost respectate procedurile de lucru și protocoalele specifice;
  • în cadrul procedurii de triaj au fost măsurate constantele (tensiunea arterială, frecvența cardiacă, SpO2), care se încadrau în limite normale;
  • după vaccinarea împotriva COVID-19, persoana a fost îndrumată în punctul de supraveghere postvaccinare, unde a fost supravegheată de către medicul coordonator al Centrului de vaccinare timp de 15 minute, nu a prezentat nici o reacție postvaccinală și a urmat circuitul de ieșire;
  • nu au fost înregistrate deficiențe în ceea ce privește asigurarea calității, siguranței și trasabilității vaccinurilor în toate etapele de gestionare a acestora, cu respectarea lanțului de frig specific.

Menționăm că pacienta se afla în evidențele medicului de familie cu multiple comorbidități de natură cardiacă, neurologică și diabet zaharat.

Conform informațiilor deținute la nivelul UPU – SJU Bacău, pacienta s-a prezentat cu simptomatologie care a impus acordarea asistenței medicale de urgență în contextul multiplelor comorbidități existente. La examenul clinic și paraclinic efectuat în cadrul Unității de Primiri Urgențe – SJU Bacău, pacienta a fost diagnosticată cu tulburare majoră de ritm cardiac care nu a răspuns la manevrele de resuscitare și care a determinat decesul.

Ținând cont de antecedentele patologice, evoluția pe perioada observării postvaccinale, respectiv datele clinice si paraclinice înregistrate în UPU-SJU Bacău, nu se susține decesul ca fiind o reacție adversă postvaccinală indezirabilă.

Astfel, nu s-a stabilit o legătură de cauzalitate cu vaccinarea, ceea ce încadrează cazul în categoria evenimentelor coincidente. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, evenimentul coincident este definit ca <evenimentul produs după vaccinare, care nu este provocat de vaccin sau de administrarea acestuia>”, a transmis directorul executiv al DSP Bacău, Dr. Carmen Mihaela Arim.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

România, pe locul 3 în Europa în ceea ce privește media numărului de doze din ultimele 7 zile, la suta de locuitori

Publicat

Cooronatorul campaniei de vaccinare, medicul Valeriu Gheroghiță, a declarat sâmbătă într-o intervenție la Digi24 că numărul persoanelor care s-au programat în vederea vaccinării a crescut semnificativ, ceea ce arată un succes al campaniei de vaccinare în România. Țara noastră se află printre primele țări din Europa ca acoperire a vaccinării și pe locul 3 în ceea ce privește media numărului de doze din ultimele 7 zile, raportat la suta e locuitori.

„Avem un nivel de acoperire de 2% din populație și ne situăm între primele țări europene ca acoperire a vaccinării și pe locul 3 în ceea ce privește media numărului de doze din ultimele 7 zile, raportat la suta de locuitori”, a declarat Gheorghiță la Digi24.

Numărul persoanelor care se programează pentru vaccin, în creștere

Acesta a mai spus că tot mai multe persoane se arată interesate de campania de vaccinare, astfel că în ultima perioadă a crescut semnificativ numărul celor care s-au programat în vederea vaccinării.

„Odată cu etapa a doua și procesul de imunizare a persoanelor internate în centrele medico-sociale, respectiv deschiderea centrelor pentru persoane vârstnice, cu boli cronice, persoane care desfășoară activități esențiale, numărul celor care s-au programat în vederea vaccinării a fost semnificativ mai mare și depășește numărul dozelor disponibile. Ne bucură dorința românilor pentru activitatea de vaccinare. Trebuie să păstrăm acest echilibru între numărul de programări și dozele disponibile, că să asigurăm rapelul persoanelor care au efectuat deja prima doză și să vaccinăm persoane noi”, a mai spus medicul Valeriu Gheorghiță.

În ceea ce privește numărul dozelor de vaccin primite de România, coordonatorul campaniei de vaccinare susține că o cantitate mai mică de dozeprimite nu este o particularitate în România, ci o problemă la nivel european.

„Ne dorim o continuitate a activității de vaccinare, că să putem trece cât mai ușor peste această perioada dificilă, februarie, în care umărul de doze evident că nu satisface cererea pe care o avem la acest moment și nu e o particularitate a României, ci la nivelul tuturor țărilor europene. Pe 18 ianuarie, numărul dozelor pe care România le-a primit a fost cu 51% mai puțin decât era estimat”, a mai explicat acesta.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

La Zlatna vor continua lucrările de amenajare a râului Ampoi și a afluenților săi, prin reamenajarea unor poduri și podețe

Publicat

Lucrările de amenajare a râului Ampoi și a afluenților săi, în zona orașului Zlatna, începute în urmă cu mai bine de 13 ani, vor continua. Primăria Zlatna a solicitat recent Agenției pentru Protecția Mediului Alba continuarea lucrărilor prin reamenajarea a 41 de poduri și 52 de podețe de acces riverani, aflate în albia minoră a râului Ampoi și a văilor Trâmpoiele, Vâltori, Valea Mică, Galați și Feneș. 

Agenția pentru Protecția Mediului Alba a anunțat recent luarea deciziei etapei de încadrare – fără evaluarea impactului asupra mediului în cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, pentru proiectul „Amenajarea râului Ampoi și afluenților săi în zona orașului Zlatna – Reamenajarea podurilor și podețelor de acces riverani”, propus a fi amplasat în  UAT Zlatna, râu Ampoi și afluienții: Valea Trâmpoiele, Valea Vâltori, Valea Mică, Valea Galați, Valea Feneș.

Lucrările de execuție ale obiectivului de investiții „Amenajarea râului Ampoi și a afluenților săi în zona orașului Zlatna” au început la data de 4 iunie 2007. Studiul de fezabilitate a fost actualizat în anul 2017 pentru a pune în concordanță documentația de execuție cu realitatea din teren si a fost emisă de către APM Alba Decizia de încadrare nr. 10829/22.11.2017. Lucrările de investiție prevăzute în proiect nu au fost finalizate până la această dată.

„Viiturile repetate de pe râul Ampoi și de pe afluienți au produs inundații, eroziuni puternice a malurilor, modificarea continuă a albiilor cursurilor de apă, distrugerea podurilor și podețelor de acces. Având în vedere cuantumul pagubelor înregistrate și posibilitatea producerii unor noi pagube, lucrările de amenajare a albiei râului Ampoi și a afluenților săi din zona orașului Zlatna sunt necesare și oportune. S-a impus astfel o nouă actualizare a Studiului de fezabilitate”, se precizează în decizia etapei de încadrare.

Având în vedere situația existență în teren datorită calamităților produse și majorarea valorii investiției (prin apariția modificărilor legislative privind manopera directă) Primăria Zlatna a solicitat continuarea lucrărilor din SF ”Amenajare a râului Ampoi și a afluenților săi în zona orașului Zlatna” prin ”Reamenajarea podurilor și podețelor de acces riverani” și emiterea e actului de reglementare.

Proiectul prevede reamenjarea unui număr de 41 poduri și 52 podețe de acces riverani și punerea în siguranță a podurilor RV 3 (Bloria) și RV 4 de pe pârâul Trâmpoiele prin execuția unei apărări de mal. Podurile și podețele de acces riverani vor fi amplasate în albia minoră a râurilor Ampoi, Trâmpoiele, Vâltori, Valea Mică, Galați și Feneș, pe terenuri proprietate a
statului în administrarea A.N.A.R.

Toate construcțiile vor avea aceeași soluție construcțivă, diferă doar doar dimensiunile: infrastructura din beton iar suprastructura alcătuită din grinzi monobloc joantive cu armătură preîntinsă aderentă; racordurile cu terasamentele sunt prevazute cu aripi monolite din beton armat. În funcție de înălțimea grinzilor prefabricate utilizate cele 41 poduri pot fi grupate
în 3 categorii constructive:

  • Poduri cu suprastructura realizată cu grinzi din beton armat monobloc cu secțiunea I având h=0,93 m și L=21 m: podurile RV1 (Valea Mică) și RV2 (Pătrângeni) pe râul Ampoi, aval Zlatna
  • Poduri cu suprastructura realizată cu grinzi din beton armat monobloc cu secțiunea I având h=0,80 m și L=16 m sau L=18 m: Podurile RV1 și RV3 L=16 m Râu Ampoi, amonte Zlatna, aval priză și RV2 și RV4 L=18 m Râu Ampoi, amonte Zlatna, aval priză (ab24)
  • Poduri cu suprastructura realizată cu grinzi din beton armat cu secțiunea Ʇ având h=0,42 m și L=6 m; 8 m; 10 m sau 12 m: Podurile: RV1 – RV5, RV7 – RV11L= 10 m Râu Ampoi, amonte Zlatna amonte priză; RV13 L= 8 m Râu Ampoi, amonte Zlatna amonte priză; RV1÷RV7 L= 8 m Râu Trâmpoiele; RV1 – RV3 L= 12 m Râu Vâltori; RV1 – RV9 L= 6 m Valea Mică; RV1 – RV3 L= 10 m Râu Galați; RV1 – RV2 L= 10 m Râu Feneș

Pentru accesul riveranilor în propriile gospodării a fost stabilită realizarea unui număr de 52 podețe de acces care se vor executa pe râurile Feneș, Vâltori, Galați și Valea Mică.

Podurile RV3 și RV4 se vor realiza în marginea estică a satului Trâmpoiele, primul pentru a asigura accesul în cartierul Bloria iar al doilea pentru circulația oamenilor, vehicolelor și animalelor în interiorul localității.

Urmare ploilor abundente din toamna anului 2018 o porțiune din malul drept al râului Trâmpoiele a alunecat antrenând peste jumătate din carosabil. Apărarea de mal va opri eroziunea bazală, va drena și evacua apele pluviale infiltrate, va stabiliza malul și implicit drumul comunal și amplasamentele podurilor RV 3 și RV 4.

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Ministrul Educației: Jumătate din numărul total de elevi ar putea merge la școală din 8 februarie. Ce se întâmplă cu studenții

Publicat

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, afirmă că 1,4 milioane de elevi din totalul de 2,9 milioane ar putea merge la şcoală din 8 februarie.

Datele se pot schimba (…) vom vedea fotografia momentului în data de 2 februarie (…) O estimare făcută acum câteva zile era de 1,4 milioane de elevi din cei 2,9 milioane de elevi”, a declarat Cîmpeanu, sâmbătă, la un post de televiziune, potrivit Agerpres.

El a precizat că pentru cei 500.000 de studenţi există un alt regim, fiecare universitate urmând să decidă dacă aceştia vor face cursurile în sistem fizic, online sau hibrid.

“Am constituit un grup de monitorizare a acţiunilor necesare pentru pregătirea şcolilor la nivelul Ministerului Educaţiei.

Acest grup a cerut raportări cu o cadenţă săptămânală cu privire la stocurile de substanţe sanitare, de măşti şi la toate celelalte elemente necesare asigurării protecţiei în şcoli în momentul deschiderii acestora.

În fiecare zi de vineri, din toată ţara există obligativitatea raportării către ministrul Educaţiei a situaţiei până în data de 8 februarie şi după 8 februarie, pentru a putea să ne asigurăm că nu se produc sincope în elementele necesare protecţiei stării de sănătate a celor care vor merge în şcoli.

E vorba, de toate şcolile – acolo unde rata de infectare e sub 1 la mia de locuitori, între 1 şi 3 la mie – de grădiniţe, învăţământ primar şi clase terminale şi să sperăm cât mai puţine zone vor fi în scenariu roşu, acolo unde se deschid cu prezenţă fizică doar grădiniţele şi clasele I – IV”, a adăugat Sorin Cîmpeanu.

Câți bani vor primi profesorii pentru recuperarea orele pierdute din cauza restricțiilor

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, doreşte iniţierea unui program de ore remediale pentru elevi în valoare de 240 de milioane lei, sumă din care să fie plătiţi profesorii ce vor susţine aceste ore.

„Am estimat un număr mediu de pregătire remedială de 5 ore pe săptămână pentru aceia care au nevoie, pentru care cadrele didactice vor decide că pierderile se pot compensa prin cinci ore pe săptămână vreme de 16 săptămâni.

Atât durează programul pe care dorim să-l iniţiem prin ordonanţă de urgenţă – 16 săptămâni, începând din februarie pentru cei care revin la şcoală. (…)

Programul prevede o sumă de 240 milioane de lei împărţită în felul următor: 144 milioane de lei din POCU, destinat învăţământului primar şi gimnazial, la care se adaugă 96 de milioane de lei prin programul Romanian Second Reeducation, derulat împreună cu Banca Mondială, care are ca obiectiv principal reducerea abandonului şcolar”, a spus Cîmpeanu, sâmbătă, la Digi 24.

Potrivit acestuia, pierderile generate de predarea online sunt „evidente”, „mari” şi „foarte neuniforme”, diferă de la o zonă la alta, de la o şcoală la alta, în funcţie de accesul la echipamente şi internet şi de predarea online în sine.

Ministrul a precizat că orele remediale presupun prezenţa fizică a elevilor şi că anterior profesorii trebuie să identifice pierderile elevilor.

El a explicat că, în prezent, nu există obligaţia legală a cadrului didactic de a ţine ore remediale, însă se are în vedere un tarif orar motivant de 100 de lei.

„240 de milioane de lei înseamnă că 2,4 milioane de ore pot fi făcute, în medie, luând în considerare cele 6.396 de şcoli în România, înseamnă 375 de ore pe şcoală, numărul mediu de ore remediale. (…)

Sigur că vor fi şcoli care vor merge spre 1.000 de ore remediale şi şcoli care vor merge spre 200 de ore remediale”, a adăugat Sorin Cîmpeanu.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate