CCR: Prin adoptarea OUG 55, Guvernul a încălcat norme de tehnică legislativă şi implicit prevederi constituţionale. LISTA celor care ar putea rămâne fără funcţii

Prin OUG55/2014, Guvernul a încălcat norme de tehnică legislativă şi implicit prevederile din Constituţie conform cărora respectarea acesteia, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie, a apreciat Curtea Constituţională a României. Aceasta cere Parlamentului măsuri privind efectele juridice ale aplicării actului normativ.

„În urma efectelor concrete ale prezentei decizii, Curtea constată că Parlamentul va trebui să respingă prin lege ordonanţa de urgenţă şi să reglementeze, în acord cu art. 115 alin.8 din Constituţie, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanţei de urgenţă 55-2014, respectiv între data de 2 septembrie 2014 şi data publicării deciziei în Monitorul Oficial, pentru a le pune de acord cu decizia Curţii”, arată Curtea Constituţională.

Decizia 761 din 17 decembrie 2014 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă 55/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind administraţia publică locală a fost adoptată în urma unei obiecţii formulate de 130 de deputaţi şi senatori PNL şi PDL.

Ordonanţa de urgenţă prevedea că în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a actului normativ, primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene, consilierii locali şi consilierii judeţeni îşi pot exprima în scris o singură dată opţiunea cu privire la partidul politic din care doresc să facă parte sau să devină independenţi, fără ca aleşii locali respectivi să îşi piardă calitatea dobândită în urma alegerilor.

Potrivit legii 393/2004, calitatea de primar şi preşedinte al consiliului judeţean, cea de consilier local sau judeţean încetează de drept o dată cu pierderea calităţii de membru al partidului politic.

CC a menţionat în decizie că Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă în cazul unor situaţii extraordinare a cărei regmentare nu poate fi amânată.

Curtea a constatat că întreaga expunere de motive a ordonanţei de urgenţă analizate se axează asupra existenţei unor „rupturi politice” apărute pe parcursul mandatului autorităţilor locale şi necesitatea remedierii efectelor negative ale acestora.

De asemenea, iniţiatorii arată că ordonanţa de urgenţă vizează crearea cadrului necesar coagulării unor majorităţi politice în cadrul autorităţilor publice locale, altele decât cele rezultate din alegeri.

„Or, un astfel de motiv, indiferent cum este exprimat, nu se poate constitui într-o situaţie extraordinară care să necesite adoptarea unei ordonanţe de urgenţă. Constituirea sau ruperea alianţelor politice intră în exerciţiul democratic firesc, iar ele nu pot justfica în sine măsuri care, în mod direct şi brutal, schimbă configuraţia politică a autorităţilor administraţiei publice locale şi alterează voinţa electoratului”, se arată în decizia Curţii. În acest sens, Curtea a constatat încălcarea art. 115 alin 4 din Constituţie.

CC arată că textul constituţional nu impune în mod obligatoriu o atare soluţie legislativă, lăsând legiuitorului posibilitatea de a condiţiona sau nu păstrarea mandatului celor aleşi prin scrutin uninominal de pierderea calităţii de membru al partidului politic prin demisie.

Curtea constată că ordonanţa de urgenţă încalcă art. 147 alin 4 din Constituţie numai în raport cu situaţia consilierilor locali şi judeţeni.

Potrivit CC, Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă cu încălcarea normelor de tehnică legislativă şi a dispoziţiilor art 1 alin. 5 din Constituţie.

Având în vedere neconstituţionalitatea extrinsecă astfel reţinută, aceasta afectează actul normativ în ansamblul său, susţin judecătorii CCR.

Potrivit jurispridenţei Curţii Constituţionale, constatarea neconstituţionalităţii unei legi de aprobare a unei ordonanţe a Guvernului include şi ordonanţa la care se referă, aceasta încetând să mai producă efecte juridice.

Citeşte şi LISTA FINALĂ a TRASEIȘTILOR politici. Cu ce s-au ales PARTIDELE din ALBA, după repoziţionările aleşilor locali

În urma „transferurilor”, primarii şi consilierii locali şi judeţeni, care ar putea rămâne fără mandat sunt:

Consilieri judeţeni

Cornel Filipescu – de la PDL la PSD

Gabriel Cîra Grigorescu – de la PDL la PSD

Marin Cenuşă – de la PP-DD la PMP

Ion Marincaș – ex PP-DD, a devenit independent

Horațiu Bibolar – ex PP-DD, a devenit independent

Primari

Călin Ioan Andreş (Cîmpeni) – de la PNL la PSD

Vasile Jurj (Arieşeni) – de la PNL la PSD

Vasile Raica (Râmeţ) – de la PDL la PSD

Vasile Stan (Ponor) – de la PDL la PSD

Gheorghe Vlad (Vinţu de Jos) – de la PNL la PSD

Viceprimari

Adrian Elisei Florea (Întregalde) – de la PSD la PDL

Nicolae Hărăguş (Meteş) – de la PP-DD la PSD

Bujor Petruţ (Ponor) – de la PP-DD la PNL

Ilie Muntean (Roşia de Secaş) – de la PP-DD la PDL

Gheorghe Oniga (Sâncel) – de la PRM la PDL

Vasile Cristinel Ştef (Şibot) de la PNŢCD la PDL

Consilieri locali

Alba Iulia: Daniel Liviu Zdrânc – de la PNL la PSD

Abrud: Mihai Daniel Lazăr – de la PNL la PSD, Dan Ioan Nemeş – de la PNL la PLR

Aiud: Călin Radu – de la PP-DD la PSD, Tiberiu Budușan – ex PDL, independent

Blaj: Teodor Bărbat – ex PP-DD, independent

Cîmpeni: Constantin Bar – de la PRM la PSD, Dragomir Morcan – fost independent, acum PSD

Albac: Iosif Petrişor Petrea – de la PP-DD la PSD, Ioan Horea Pleşa – de la PNL la PSD

Arieşeni: Daniel Belei, Matei Voicu, Ioan Avram, Lucian Dobra (toţi de la PNL la PSD), Carmen Dana David – de la UER la PSD

Blandiana: Dan Alexandru Hălălae – de la UNPR la PSD

Bucerdea Grânoasă: Monica Florea şi Gaszi Mihai de la PDL, la independenţi, Ilisie Masa – de la PNL la PLR

Cergău: Lucian Bozosan de la PNL la PC

Cricău: Vasile Tat de la PP-DD la PDL

Câlnic: Adrian Augustin Urban – de la PP-DD la PSD

Cut: Ioan Dinea – de la PNŢCD (PP-DD) la PSD

Doştat: Aurica Blâguţiu – de la PDL la PSD

Fărău: Viorel Popa – de la PDL la PSD; Augustin Stăvar – de la PNL la PSD

Gârbova: Mihai Ursa de la PP-DD la PMP

Hopârta: Nicuşor Gheorghe Năndrean – de la PDL la PSD

Horea: Ionuţ Daniel Olar – de la PNL la PSD

Ighiu: Octavia Mihăilă şi Cătălin Voina de la PP-DD la PDL

Întregalde: Nicolae Năcreală – de la PC la PNL

Jidvei: Ioan Zudor de la PP-DD la PDL

Lunca Mureşului: Vasile Zoltan – de la PP-DD la PSD, Valer Chirică – de la PP-DD la PDL

Meteş: Cornel Hărăguş – de la PP-DD la PSD, Constantin Roman – de la PRM la PC

Miraslău: Marian Porca – de la PP-DD la PSD

Noşlac: Emil Crişan, Pamfil Vaidasigan, Valer Haţegan – toţi de la PP-DD la PSD

Ohaba: Ioan Mureşan – de la PDL la PSD

Poiana Vadului: Claus Cosmin Tolomeiu – de la PP-DD la PSD, Tiberiu Avram Stan – de la PNL la PSD

Ponor: Ioan Bercea, Constantin Luca, Adrean Emil Orbea – de la PDL la PSD, Liviu Băieşan – de la PP-DD la PNL

Săsciori: Dumitru Rasa – de la PDL, independent

Sâncel: Gheorghe Lucian Oniga – de la PRM la PDL

Scărişoara: Iosif Lazea – de la PRM la PSD, Cristian Vîrciu – de la PP-DD la PSD, Mircea Mateş – de la PC la PNL

Stremţ: Lucian Crişan – de la PP-DD la PSD

Şugag: Ioan Crăciun – de la PP-DD la PNL

Vinţu de Jos: Nicolae Moldovan – de la PNL la PSD

sursa: mediafax