Ce măsuri sunt luate la Centrul de Transfuzie Sanguină Alba, pentru prevenirea infecţiilor cu virusul West Nile. Alertă medicală în ţară

În Capitală este alertă medicală în legătură cu virusul West Nile, sângele recoltat la Centrul de Transfuzii din Bucureşti fiind testat în acest sens, iar măsura se aplică şi în centre de transfuzii din ţară. Până acum, au fost confirmate 22 de cazuri de infectare cu acest virus. În judeţul Alba, nu au fost înregistrate astfel de îmbolnăviri, însă sunt măsuri de prevenire luate şi la Centrul de Transfuzie Sanguină Alba.

Măsura de intensificare a controalelor legate de sângele donat, în ţară, vine după ce au fost confirmate 22 de cazuri de infectare cu virusul West Nile.

„Sunt cazuri confirmate în 4 sectoare din 6, astfel încât am decis să luăm măsuri specifice privind colectarea de sânge. Am întărit măsurile de testare în cazul donatorilor de sânge. Viroza se transmite prin înţepătura de ţânţar, dar există risc de contaminare şi prin transfuzia de sânge”, a declarat la Realitatea TV Doina Goşa, directorul Centrului de Transfuzii Bucureşti.

Medicul a precizat că tot sângele donat este testat suplimentar. Este vorba despre un test în plus, care însă nu îngreunează procesul foarte mult, pentru că testele de rutină împotriva hepatitei, HIV ori sifilis durează 48 de ore. „Testarea West Nile durează 72 de ore”, a subliniat aceasta, pentru Digi24.

Toate persoanele care au mai multe înțepături pe gât, față și brațe nu mai sunt lăsate să doneze sânge în aceste zile.

Virusul West Nile a ucis șase oameni în România, trei dintre aceștia fiind în Capitală. Doina Goşa a precizat că toţi cei care au decedat erau persoane în vârstă, care aveau şi alte afecţiuni.

„Nu există riscul producerii unei epidemii majore. Ne confruntăm în fiecare an cu aceste probleme”, a explicat medicul la Realitatea TV.

În 80 la sută din cazuri persoanele cu acest virus au semne clinice minore, care pot fi uşor confundate cu cele ale unei viroze obişnuite.

De asemenea, directorul Centrului de Transfuzii București a precizat că, de cinci ani, în perioada august-septembrie România se confruntă cu infecția acestui virus.

Date oficiale de la Ministerul Sănătăţii

Conform datelor furnizate Ministerului Sănătăţii de către Centrul Naţional de Supraveghere şi Control a Bolilor Transmisibile, în sezonul 2017 (9 mai 2017 – 30 august 2017) au fost înregistrate 16 cazuri de meningite/ meningo-encefalite cu virus West Nile, din care 6 decese (Bucureşti – 3, Buzău – 1, Brăila – 1, Olt – 1).

Ministerul Sănătății subliniază că toate aceste cazuri, depistate și înregistrate în România, sunt cazuri sporadice și în momentul de față nu comportă riscul unei epidemii de amploare. De asemenea, recomandă autorităţilor locale să ia măsuri de dezinsecție în localităţi, cât mai curând posibil, pentru a preveni răspândirea.

Pe judeţe, situaţia infecţiilor cu virusul West Nile este următoarea:

București – 3 cazuri

Buzău – 1 caz

Brăila – 1 caz

Constanța – 1 caz

Galați – 1 caz

Giurgiu – 2 cazuri

Ialomița – 1 caz

Ilfov – 2 cazuri

Olt – 1 caz

Sibiu – 1 caz

Vrancea – 2 cazuri

Situaţia în judeţul Alba

La Centrul de Transfuzie Sanguină Alba sunt respectate măsuri impuse de Ministerul Sănătăţii, prin Direcţia de Sănătate Publică, potrivit precizărilor oferite de directorul centrului, medicul Ana Savu, pentru Alba24.ro.

“Pe baza listelor actualizate cu zonele în care au fost confirmate cazuri de îmbolnăvire, potenţialii donatori sunt întrebaţi şi semnează pe proprie răspundere că nu au călătorit în acele localităţi. În caz contrar, nu se acceptă donarea de sânge. În judeţul Alba, nu am avuz cazuri de infecţii cu virusul West Nile, în acest an”, a precizat Ana Savu.

Simptomele infecţiei cu virusul West Nile

80% din persoanele infectate nu prezintă simptome, însă în cazul în care identificaţi semnele şi simptomele de mai jos, specialiştii Ministerului Sănătăţii vă recomandă să vă prezentaţi de urgenţă la cel mai apropiat cabinet medical.

– febră ridicată

– durere de cap intensă

– în cazurile severe, apar şi simptome neurologice: rigiditate a gâtului, vărsături, erupţii cutanate pe piept, sensibilitate crescută la lumină, convulsii, frisoane, oboseală cronică, slăbiciune musculară

Ministerul Sănătăţii recomandă următoarele măsuri de protecţie:

– să evitaţi expunerea la ţânţari, purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi;

– să evitaţi zonele cu multă vegetaţie şi umiditate ridicată (parcuri, păduri, ape stătătoare etc)

– să utilizaţi substanţe chimice repelente de ţânţari;

– să împiedicaţi pătrunderea ţânţarilor în casă (plase de protecție etc);

– să asiguraţi desecarea băltirilor de apă din jurul gospodăriilor;

– să îndepărtaţi recipientele de apă stătută și gunoiul menajer.

Virusul West Nile este un potential factor declanşator al unor afecţiuni serioase, principala cale de transmitere în rândul oamenilor fiind înţepătura ţânţarilor infestaţi.

Virusul a fost desoperit în anul 1937 în districtul West Nile din Uganda. Interesul experţilor faţă de acest virus a crescut in momentul în care acesta a fost depistat in Statele Unite, mai exact in News York City, în anul 1999, când au fost confirmate 66 de cazuri soldate cu 7 morţi.

În anul 2002, au fost raportate un total de 480 de cazuri, soldate cu 24 de decese. În mai puţin de un an, virusul s-a extins in peste 11 state de-a lungul Coastei de Est. Până în anul 1999, virusul West Nile fusese depistat doar in Africa, Asia, Orientul Mijlociu şi extrem de rar in Europa. Conform experţilor, virusul West Nile sta la baza unei epidemii sezoniere in America de Nord, care cunoaşte o creştere în lunile de vară şi toamnă (din mai până în octombrie).