Cea mai veche stație meteorologică din România ar putea fi cea înființată în 1843, la Alba Iulia. A funcţionat la Institutul și Biblioteca Batthyaneum

Cea mai veche stație meteorologică din România ar putea fi cea înființată în anul 1843 pe lângă Institutul și Biblioteca Batthyaneum, din Alba Iulia, unde a funcționat până în 1955. Informația a fost scoasă recent la lumină, pe blogul bibliotecii, unde a fost prezentată o cercetare publicată în 1967, în volumul 6 al revistei Apulum, de către doctorul Constantin Bart, care a studiat multe dintre colecțiile deținute de respectiva bibliotecă.

„Prin această comunicare cu caracter informativ se urmărește a se atrage atenția cercetătorilor asupra a două fapte. Primul, de natură istorică, se referă la existența celei mai vechi stații meteorologice din țara noastră, — stație ce a funcționat mai bine de o sută de ani pe lângă biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia. Al doilea fapt, contingent cu primul, este de ordin documentar. Aici este vorba pe de-o parte de datele cifrice ce au fost consemnate în cursul funcționării acestei stații, — iar de altă parte de o serie de opere tipărite de autorii din trecut, — opere ce tratează despre meteorologie și astrologie”, se menționează în articolul „Date privitoare la vechea stație meteorologică de la Biblioteca Batthyaneum”, semnat în 1967 de cercetătorul Constantin Bart și postat pe batthyaneumblog.wordpress.com.

Potrivit cercetătorului, stația meteorologică de la Batthyaneum a funcționat, cu „două-trei întreruperi”, până în 1955, fiind pusă în legătură și susținută de Centrul Meteorologic din București din anul 1922.

„Această stație a început să funcționeze abia în anul 1843, deci cu mult mai târziu decât biblioteca Batthyaneum și observatorul astronomic (1798). Acest decalaj s-ar explica după unii prin procesul ce a urmat după moartea fondatorului. Adevărat că procesul a durat mulți ani, dar explicația adevărată, cred, e mai degrabă alta și anume lipsa unui personal tehnic și permanent”, mai menționează cercetătorul.

În ceea ce privește fondul documentar, Constantin Bart a amintit că se poate uşor constata că la Batthyaneum există un fond apreciabil de opere tipărite atât în domeniul astrologiei cât şi al meteorologiei propriu-zise, cuprinzând toate epocile istorice ale medicinei.

„Nu lipseşte nici <Libellunl de medicorum astrologia> al lui Hippocrate sau <De judicis astrologis>, a lui Cl. Ptolelueu, cum nu lipsesc nici autorii arhicunoscuţi din timpul Renaşterii sau de mai târziu, ca: Agrippa, Paracelsus, Cardano, Morinus. (…) De asemenea, în aceste publicaţii se făcea o corelaţie pertinentă între diverse modificări ale atmosferei şi apariţia unor epidemii sau epizootii. Spre deosebire de medicii astrologi, observaţiile se făceau prin urmare pe o bază ştiinţifică şi nu prin simplul empirism ori bazate pe teorii fanteziste. Mai mult, din lista cărţilor de la Batthyaneum se poate observa o nouă disciplină a medicinei – meteorologia – care capătă pentru medicină, treptat, o importanţă mai deosebită, dându-se fie ca subiect de teză pentru obţinerea titlului de doctor, fie predându-se tinerilor medici – am zice azi sub forma unor cursuri de perfecţionare, – cum a procedat profesorul Krieger la Viena la începutul secolului al XVIII-lea”, a mai explicat Constantin Bart.

Potrivit cercetătorului, faptul istoric este evident. ”La Batthyaneum a funcţionat cea mai veche staţie meteorologică de la noi şi tot acolo se găseşte un material documentar interesant, care oricând poate fi studiat de cei ce se preocupă de trecutul medical şi în special de meteorologia din ţara noastră”, a încheiat dr. Constantin Bart.

sursa: batthyaneumblog.wordpress.com