Clasamentul integrităţii universitare din România. Pe ce loc se află Universitatea din Alba Iulia după evaluarea pe şase criterii

Universitatea “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia se află pe locul 12 din 44 în clasamentul integrităţii universitare din România, întocmit de Societatea Academică din România. În domeniul Filologiei, Universitatea din Alba Iulia se află pe primul loc în țară, cu cel mai mare punctaj la numărul de citări științifice. Instituţia de învăţământ superior este cotată cu 3 stele din 4, în clasament general.

Pentru întocmirea topului universităților au fost folosite șase criterii: transparența și corectitudinea administrativă, corectitudinea academică, calitatea guvernanței, managementul financiar, meritocrația și antidiscriminarea.

Raportul Coaliției pentru Universități Curate privind Integritatea Universitară din România, coordonat Alina Mungiu-Pippidi, a fost făcut public vineri. Potrivit reprezentanţilor UAB, cu câteva luni în urmă, Universitatea a fost verificată de o amplă comisie de evaluare, pe numeroase criterii, de la fluxul documentelor și calitatea educației, până la relația cu studenții și angajatorii, folosirea bazei materiale, transparența decizională și administrativă, în cadrul demersului Coaliției pentru Universități Curate (CUC).

UAB se situează pe poziția 12 din cele 44 de universităţi care au acceptat această evaluare în afara evaluărilor ministeriale. Universitatea din Alba Iulia este cotată cu 3 stele (din 4 stele câte au cele mai mari 6 universități din România). Potrivit raportului, “universitățile de trei stele au potențial”, dar “trebuie să își elimine punctele slabe și să emuleze strategiile universităților mai bine plasate”. În România, nu este vreo universitate de 5 stele.

În cadrul conferinței detaliate de prezentare a rezultatelor, Alina Mungiu-Pippidi a precizat că, în domeniul Filologiei, Universitatea din Alba Iulia se află pe primul loc în țară, cu cel mai mare punctaj la numărul de citări științifice, la mare distanță de următoarea clasată, Filologia de la Universitatea din București. (video AICI min. 15.35-16.30)

Criteriul “meritocraţie” a vizat calificarea cadrelor pe baza citărilor din lucrări ale profesorilor, calculate cu Google Academic. Analiza s-a făcut pe fiecare domeniu în parte, astfel încât să fie cât mai adaptată specificităților, iar scorurile au fost calculate ca procent din performanțele universității cu cele mai multe citări academic, se arată în raport.

„Evaluarea meritocrației prin numărul de citate academice per capita are mai multe rațiuni. În primul rând, pe motive de integritate, citatul academic este principala formă de recunoaștere a meritelor în lumea academică. Plagiatorii nu citează. Un îndrumător de doctorat nu e la începutul carierei, și, dacă nu e un impostor, va avea un număr de citate corespunzător cu disciplina sa. Din acest motiv am construit și benchmark-ul numărului de citate pe ramură de știință, pentru ca oricine să poată raporta un îndrumător la performanța națională sau internațională din domeniu”, se explică în raportul CUC.

Concluzii după evaluarea universităţilor pe cele şase criterii

Integritatea academică a fost evaluată pentru ultimii patru ani (2012-2016) în patruzeci și opt de universități publice din totalul de cincizeci și șase, exclusiv universitățile de artă și cele în care nu sunt organizate studii doctorale. „Această investigație nu măsoară corupția din universități, ci capacitatea de a asigura integritatea procesului de educație, cu alte cuvinte, controlul corupției. Un scor de cinci nu reflectă doar o universitate de cinci, ci capacitatea de a asigura doar cinzeci la sută din integritatea indispensabilă unei educații de calitate. Practic înseamnă că unul din două doctorate riscă să fie plagiat, una din două licențe să fie copiată, și așa mai departe”, se explică în document.

Transparență: La acest criteriu, care vizează punerea la dispoziție a informațiilor de interes public, scorul mediu este de 7,58, în creștere față de ediția anterioară a raportului. Cele mai multe dintre instituțiile de învățământ superior au websiteuri bune, care oferă suficiente informații. Cele mai mari probleme sunt reprezentate de lipsa declarațiilor de avere (un punct nevralgic) și de faptul că anunțurile de achizițiila sau concursuri pentru posturile vacante nu sunt publicate pe internet, precizează sursa citată.

Corectitudine academică: indicatorul s-a concentrat pe măsura în care instituțiile oferă garanția corectitudinii procesului academic. „Există extrem de puține sesizări la nivel universitar privind corectitudinea examenelor și de regulă plângerile ajung direct la DNA, arătând completa ineficiență a mecanismelor administrative”, se spune în raport. Iar „majoritatea conducerilor universităților nu a luat măsuri în ceea ce privește activitatea profesorilor universitari care au cauționat lucrările unor condamnați pentru corupție și cinsprezece universități au plagiate semnalate – încă nejudecate de CNATDCU – chiar la nivelul conducerii”.

Calitatea guvernanței: s-au urmărit cazurile de corupție (concursuri trucate), nepotism, abuzuri sau încălcări ale legislației, precum și relația universităților cu studenții și democrația universitară.

Corectitudine financiară: acest indicator a urmărit mai ales achizițiile publice și declarațiile de avere și a arătat că există 23 universități sub medie.

Meritocraţie: numărul de citate academice per capita. Numărul de citări pe universitate, în medie, a fost de 128, ceea ce este sub o treime din scorul celei mai performante entități, Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iași (400).

Raportul arată că media integrității academice este de șase puncte (din zece), cu puține universități peste medie, iar performanță academică rezonabilă există doar la o treime dintre universități.

Evaluarea universităților s-a desfășurat în trei etape

În primă fază au fost colectate prin intermediul Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public o serie de documente care vizează activitatea universităților, au fost analizate paginile web ale acestora, dar și comunicatele Direcției Naționale Anticorupție, Curții de Conturi și Agenției Naționale de Integritate.

În cea de-a doua etapă, echipe mixte de evaluatori – seniori (cadre didactice universitare sau experți) și studenți – au vizitat fiecare universitate și au organizat întâlniri cu principalii actori din cadrul acestora: reprezentanți ai conducerii, sindicate, cadre didactice, organizații studențești și studenți.

În cea de-a treia etapă a fost calculat scorul citărilor prezente pe Google Academic folosind soft-ul „Publish or Perish”. Au fost create medii pentru fiecare ramură de știință și per universitate din numărul de citatele ale îndrumătorilor de doctorat/capita.

Vezi integral Raportul integritatii universitare din Romania

sursă: romaniacurată.ro