Codul Silvic, contestat de sectorul forestier. ”S-a ajuns la amenzi pentru transport de pruni din curăţirea unei livezi”

Codul Silvic, contestat de sectorul forestier: Comunitatea Foresterilor – Fordaq solicită repunerea în dezbatere publică a Codului Silvic pentru a propune ”soluţii reale la agenda reală a sectorului”, respectiv eliminarea supra-reglementării, orientarea controlului provenienţei legale la prima punere pe piaţă, dar şi posibilităţi de finanţare.

Potrivit unui comunicat remis joi către Agerpres, Fordaq mai solicită includerea în acest proiect legislativ de politici care să susţină implementarea principiului prelucrării lemnului în cascadă pentru a crește valoarea adăugată în prelucrarea lemnului şi încurajarea eficienţei energetice în utilizarea acestuia.

Reprezentanții industriei mai cerproceduri aplicabile, pe modele europene, care să nu blocheze activitatea în evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice, precum şi proceduri simplificate de punere în valoare şi emitere a documentelor de transport pentru masa lemnoasă de pe micile proprietăţi.

„În sectorul forestier şi industria lemnului, în ultimii (mulţi) ani avem o lipsă de aplecare asupra agendei reale a sectorului.

Vorbim de un sector cu impact direct asupra a 800.000 de mici proprietari de păduri sufocaţi de supra-reglementare în ce privește accesul la uzufructul proprietăţii lor: lemnul de foc.

Vorbim de peste 2.000 de comunităţi locale organizate în forme asociative de proprietate asupra pădurilor al căror drept de proprietate este restricţionat fără nici o compensaţie şi fără a fi întrebate prin includerea pădurilor în arii natural protejate care au ajuns la peste 52% din suprafaţa pădurilor.

Vorbim de 150.000 de lucrători angajaţi în sectorul forestier şi industriile bazate pe lemn, ale căror locuri de muncă sunt ameninţate de scăderea producţiei în industrie”, se arată în document.

Fordaq subliniază că de mulţi ani atrage atenţia asupra scăderii producţiei în industria lemnului şi industria mobilei, care au o pondere de 4,5% în economia României, prin aport direct, indirect şi indus şi oferă direct 150.000 locuri de muncă.

„Sunt industrii cu rol important în susţinerea prosperităţii comunităţilor locale, care aduc 2,5 miliarde euro anual aport valutar în balanţa comercială a României.

Scăderea producţiei industriale are drept cauză principală diminuarea artificială a resursei de lemn disponibile pentru prelucrare industrială şi, în consecinţă, preţurile prea mari ale resursei de lemn din România”, susţin forestierii.

Aceştia atrag atenţia că scăderea producţiei este legată şi de supra-reglementare, de costurile administrative induse de birocraţia excesivă.

„Industrii performante sunt decimate de politici contraproductive. De mulţi ani atragem atenţia asupra blocajelor induse artificial de o legislaţie greoaie şi inaplicabilă, aşa cum este evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice.

La începutul anului atrăgeam atenţia că pe 30% din suprafaţa fondului forestier al României gospodărirea pădurilor va intra într-un cvasi-blocaj, prin revizuirea retroactivă a evaluărilor de mediu a amenajamentelor silvice, revizuire impusă de o reglementare excesivă.

Astăzi suntem în apogeul acestui blocaj: la RNP – Romsilva, în cursul anului 2024 doar aproximativ 20 din cele 106 de amenajamente supuse revizuirii retroactive a evaluării de mediu au depăşit acest blocaj, iar alte amenajamente intră în blocaj prin necesitatea refacerii periodice a amenajamentelor.

Cu o procedură de evaluare de mediu care durează ‘normal’ cel mai adesea 1 an, dar de multe ori 2 sau 3 ani”, arată comunicatul.

Codul Silvic, contestat de sectorul forestier: S-a ajuns la amenzi pentru transport de pruni din curăţirea unei livezi

În aceste condiţii, afirmă Fordaq, la licitaţiile principale pentru producţia anului 2025, Romsilva oferă cel mai mic volum de lemn pe picior înregistrat vreodată după 1989, doar 2,1 milioane metri cubi.

Reducerea ofertei – drastică şi artificială – menţine o presiune uriaşă pe preţul lemnului, cu afectarea industriilor prelucrătoare şi a aprovizionării populaţiei cu lemn de foc.

„De mulţi ani asistăm la o lipsă de preocupare pentru eficienţa energetică a utilizării resursei de lemn, deşi 3,5 milioane de gospodării se încălzesc cu lemn de foc.

Soluţiile eficiente, de utilizare a centralelor pe peleţi, de utilizare a centralelor în cogenerare pentru comunităţi locale mici, de utilizare eficientă a deşeurilor din prelucrarea lemnului, nu beneficiază de susţinere prin politici publice, deşi energia din biomasă este o energie verde, regenerabilă şi, foarte important, cea mai ieftină energie, bazată pe o resursă disponibilă local pe scară largă.

România investeşte în tot felul de soluţii verzi neeconomice şi care nu oferă securitate energetică, dar risipeşte fără eficienţă energetică o resursă cu potenţial enorm-biomasa”, conform documentului.

De asemenea, Fordaq precizează că, de mulţi ani, asistăm la o lipsă de finanţare a sectorului forestier, atât de pe linia fondurilor europene, cât şi de pe linia Fondului de Mediu.

„Cu toate acestea, pentru domeniul pădurilor nu se întoarce nici o finanţare, deşi nevoile sunt stringente pentru investiţii în accesibilizarea pădurilor, efectuarea lucrărilor de îngrijire, extinderea suprafeţei pădurilor în special în zonele deficitare sau pentru combaterea deşertificării.

De mulţi ani atragem atenţia că supra-reglementarea prin controlul circulaţiei materialelor lemnoase mult dincolo de prima punere pe piaţă la pădure a ajuns o piedică în utilizarea lemnului şi produselor din lemn.

Tocătura din lemn din toaletarea arborilor din oraşe are nevoie azi de acte de evaluare birocratice întocmite exclusiv de specialişti silvici şi se transportă cu avize urmărite prin GPS în SUMAL, astfel încât s-a ajuns la confiscări de maşini de transport de tocătură din lemn din toaletarea spaţiilor verzi!

S-a ajuns la confiscări de maşini care transportă cherestea decofrată pe şantiere de construcţii, mutată de la un şantier la altul.

S-a ajuns la amenzi pentru transport de pruni din curăţirea unei livezi, pentru că şi prunii reprezintă material lemnos.

S-a ajuns ca pe circuitul de valorificare a lemnului să se măsoare acelaşi lemn de 7 ori, cu urmărire GPS şi pretenţia de stocuri raportate în timp real în SUMAL, cu costurile administrative induse pentru operatorii economici! Iar statul român doreşte să complice în continuare acest sistem, în sens opus evoluţiilor europene în EUDR!”, se menţionează în comunicat.

Comunitatea forestierilor susţine că agenda reală a sectorului are nevoie de ”dialog autentic”.

„Este nevoie de a se reveni la agenda reală, la un dialog autentic între cei reprezentaţi şi cei care primesc mandate să ne reprezinte prin vot, un dialog constant şi o elaborare participativă a politicilor publice pe baza regulilor de transparenţă decizională: solicitarea de iniţiere a unor politici publici vine de la noi, din agenda reală, politicul trebuie să se aplece asupra acestei agende, să evalueze alternative de politici publice prin studii de impact şi să aleagă cea mai bună soluţie.

În abordarea problemelor enumerate mai sus, solicităm repunerea în dezbatere publică a Codului Silvic pentru a propune soluţii reale la agenda reală a sectorului: eliminarea supra-reglementării; orientarea controlului provenienţei legale la prima punere pe piaţă; includerea în acest proiect legislativ de politici care să susţină implementarea principiului prelucrării lemnului în cascadă pentru a creşte valoarea adăugată în prelucrarea lemnului şi încurajarea eficienţei energetice în utilizarea lemnului; proceduri aplicabile, pe modele europene, care să nu blocheze activitatea în evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice; proceduri simplificate de punere în valoare şi emitere a documentelor de transport pentru masa lemnoasă de pe micile proprietăţi; soluţii pentru finanţarea sectorului forestier”, mai arată documentul.