Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Control ROVINIETĂ 2019: LISTA actualizată a punctelor fixe de monitorizare pe drumuri naționale și autostrăzi. Tarife și amenzi


Publicat

rovinieta

CNAIR a completat rețeaua de camere video fixe pentru verificarea rovinietei cu șase puncte noi în țară, începând de joi, 26 septembrie. Reamintim că persoanele surprinse circulând cu mașina pe drumurile din țară, fără a avea rovinietă valabilă, pot fi sancționate cu amenzi de la 250 de lei până la 4.500 de lei.

Cele șase puncte de verificare noi sunt amplasate în zona trecerii frontierei în Teleorman – Zimnicea și Turnu Măgurele, Timiș – Foeni, Moravița, Jimbolia și Constanța – Vama Veche, potrivit cnadnr.ro.

Citește și Ghid de vacanță, iunie 2021: Condiții de călătorie și restricții în țările preferate de români pentru concediul din această vară

Cele mai monitorizate drumuri sunt Drumul Naţional 1 (Timişul de Sus, Sebeş, Vâlcele, Şercaia, Oşorhei, Bărcăneşti/Româneşti), Drumul Naţional 2 (Iacobeşti, Nicolae Bălcescu, Moţca, Mărăcineni), Drumul Naţional 6 (Sânnicolau Mare, Coşoveni, Mehadia, Drăgăneşti Vlaşca) şi Drumul Naţional 15 (Vaduri, Sângeorgiu de Mureş, Gârleni, Călugăreni). Nici cei care circulă pe autostrăzi nu scapă de monitorizare, și anume sunt amplasate camere video pentru verificarea rovinietei la Petreşti (A1), Glina, Feteşti (A2), Gilău şi Snagov (A3), scrie avocatnet.ro.

În total, în prezent sunt 92 de camere fixe pentru controlul rovinietei, potrivit CNAIR.

Prin cumpărarea rovinietei, conducătorii auto au drept de circulație cu autovehicule, pe o perioadă de timp determinată, pe reţeaua de drumuri naţionale a României. Reţeaua drumurilor naţionale include autostrăzile, drumurile expres, drumurile internaţionale (aşa cum sunt cunoscute acum drumurile naţionale europene), drumurile naţionale principale şi drumurile naţionale secundare.

În prezent, potrivit OG nr. 15/2002, amenda pentru lipsa rovinietei are un cuantum minim de 250 de lei, dar poate ajunge până la 4.500 de lei, în funcţie de tipul vehiculului. Amenzile cele mai mici se dau în cazul autoturismelor (250-500 de lei), în timp ce amenzile cele mai mari se dau în cazul vehiculelor de transport de marfă cu MTMA mai mare sau egală cu 12 tone (3.000-4.500 de lei).

Reamintim că fapta de a circula fără rovinietă se prescrie  în patru luni de la săvârșire.

TARIFE 2019 rovinietă

Pentru autoturisme: 3 euro pentru șapte zile, 7 euro pentru 30 de zile, 13 euro pentru 90 de zile și 28 de euro pentru 12 luni.

Pentru vehicule de transport marfă cu masa totală admisibilă tehnic (MTMA) mai mică sau egală cu 3,5 tone: 6 euro pentru șapte zile, 16 euro pentru 30 de zile, 36 de euro pentru 90 de zile și 96 de euro pentru 12 luni.

Pentru vehicule de transport marfă cu MTMA mai mare de 3,5 tone și mai mică sau egală cu 7,5 tone: 4 euro pentru o zi, 16 euro pentru șapte zile, 32 de euro pentru 30 de zile, 92 de euro pentru 90 de zile și 320 de euro pentru 12 luni.

Pentru vehicule de transport marfă cu MTMA mai mare de 7,5 tone și mai mică decât 12 tone: 7 euro pentru o zi, 28 de euro pentru șapte zile, 56 de euro pentru 30 de zile, 160 de euro pentru 90 de zile și 560 de euro pentru 12 luni.

Pentru vehiculele de transport marfă cu MTMA mai mare sau egală cu 12 tone, cu maximum trei axe, inclusiv: 9 euro pentru o zi, 36 de euro pentru șapte zile, 72 de euro pentru 30 de zile, 206 euro pentru 90 de zile și 720 de euro pentru 12 luni.

Pentru vehicule de transport marfă cu MTMA mai mare sau egală cu 12 tone, cu minimum patru axe, inclusiv: 11 euro pentru o zi, 55 de euro pentru șapte zile, 121 de euro pentru 30 de zile, 345 de euro pentru 90 de zile, 1.210 euro pentru 12 luni.

Pentru vehiculele de transport cu peste nouă locuri pe scaune (inclusiv șoferul) și cel mult 23 de locuri pe scaune (inclusiv șoferul): 4 euro pentru o zi, 20 de euro pentru șapte zile, 52 de euro pentru 30 de zile, 120 de euro pentru 90 de zile, 320 de euro pentru 12 luni.

Pentru vehicule de transport persoane cu mai mult de 23 de locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto): 7 euro pentru o zi, 35 de euro pentru șapte zile, 91 de euro pentru 30 de zile, 210 euro pentru 90 de zile și 560 de euro pentru 12 luni.

În județul Alba se află doar o singură cameră fixă, pe DN1, intrarea în localitatea Lancrăm dinspre Alba Iulia, pe raza municipiului Sebeș.

LISTA locaţiilor camerelor fixe de control al rovinietei (2019):

Judeţul Alba: DN1 – Sebeş

Judeţul Arad: DN7 – Nădlac (2), DN79 – Arad, DN 7B – Turnu

Judeţul Argeş: DN65 A – Buzoeşti (2)

Judeţul Bacău: DN11 – Sănduleni, DN15 – Gârleni, DN2 – Nicolae Bălcescu (cameră dublă)

Judeţul Bihor: DN1 – Oşorhei, DN 19 – Săcuieni, DN 19 – Valea lui Mihai

Judeţul Bistriţa-Năsăud: DN17 – Tiha Bârgăului

Judeţul Botoşani: DN29 – Băisa

Judeţul Braşov: DN1 – Timişul de Sus, DN1 – Şercaia, DN11 – Lunca Câlnicului, DN11 – Hărman (cameră dublă), DN73 – Râşnov (2)

Judeţul Brăila: DN21 – Bărăganul, DN22 – Movila Miresii, DN2B – Lacu Sărat

Judeţul Buzău: DN2 – Mărăcineni (cameră dublă)

Judeţul Caraş-Severin: DN6 – Mehadia, DN58 – Soceni

Judeţul Călăraşi: DN3 – Cuza Vodă

Judeţul Cluj: Autostrada A3 – Gilău (cameră dublă), DN75 – Mihai Viteazu, DN1 – Vâlcele (cameră dublă), DN1C – Jucu

Judeţul Constanţa: DN38 – Moviliţa, DN 39 – Vama Veche

Judeţul Covasna: DN12 – Sfântu Gheorghe

Judeţul Dâmboviţa: Autostrada A1 – Petreşti (cameră dublă), DN71 – Ulmi

Judeţul Dolj: DN6 – Coşoveni, DN55 – Bratovoeşti, DN56 – Podari, DN65 – Pieleşti, DN 55A – Calafat

Judeţul Galaţi: DN25 – Şendreni, DN26 – Vânători, DN24 – Cosmeşti (2)

Judeţul Gorj: DN66 – Drăguţeşti (2)

Judeţul Giurgiu: DN5 – Călugăreni (cameră dublă)

Judeţul Harghita: DN12 – Sândominic, DN13A – District Harghita

Judeţul Hunedoara: DN66 – Băcia, DN7 – Săcămaş

Judeţul Ialomiţa: Autostrada A2 – Feteşti (cameră dublă), DN2A – Giurgeni

Judeţul Iaşi: DN2 – Moţca, DN28 – Leţcani (cameră dublă), DN24 – Popricani (2)

Judeţul Ilfov: Autostrada A2 – Glina (cameră dublă), Autostrada A3 – Snagov (cameră dublă)

Judeţul Maramureş: DN18 – Moisei

Judeţul Mureş: DN15 – Sângeorgiu de Mureş, DN13 – Bălăuşeri

Judeţul Neamţ: DN15 – Vaduri, DN15 – Călugăreni

Judeţul Prahova: DN1 – Bărcăneşti/ Româneşti (cameră dublă), DN72 – Brătăsanca, DN1B – Albeşti (cameră dublă), DN1A – Maneciu (2)

Judeţul Satu Mare: DN19 – Decebal

Judeţul Sălaj: DN 1F – Românaşi (2)

Judeţul Suceava: DN2 – Iacobeşti, DN17 – Vama (2)

Judeţul Teleorman: DN6 – Drăgăneşti Vlasca, DN 51 – Zimnicea, DN 52 – Turnu Măgurele

Judeţul Timiş: DN59 – Jebel, DN6 – Sânnicolau Mare, DN69 – Orţişoara, DN 59B – Foeni, DN 59 – Moravița, DN 59A – Jimbolia

Judeţul Tulcea: DN22A – Cătăloi

Judeţul Vaslui: DN24 – Crasna, DN24B – Risesti

Judeţul Vâlcea: DN64 – Ioneşti, DN67 – Budeşti, DN7 – Călimăneşti/Seaca

Judeţul Vrancea: DN23 – Vulturu

surse: cnadnr.ro, avocatnet.ro



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Centrul de Cultură „Augustin Bena”: Concertul „Alba unește România”, preluat de zeci de misiuni diplomatice ale României

Publicat

Concertul extraordinar de folclor „Alba unește România – lansarea Orchestrei Române de Folclor”, o producție culturală realizată în întregime de Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba pentru Ziua Națională, a fost preluat de zeci de misiunile diplomatice ale României din întreaga lume. Evenimentul cultural a ajuns astfel prin intermediul ambasadelor și consulatelor românești la comunitățile de români și la instituțiile media și de cultură partenere.

„Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba a realizat în acest an, cu ocazia Zilei Naționale a României, o producție culturală proprie (concept artistic, regie de sunet, filmare, montaj și masterizare), respectiv concertul extraordinar de folclor „Alba unește România”. Evenimentul a cuprins și lansarea oficială a Orchestrei Române de Folclor, prima orchestră de uniune națională. Aceasta își are nucleul la Alba Iulia, capitala de suflet a tuturor românilor, este constituită din artiști instrumentiști profesioniști din toate zonele istorice ale României și va lua partea la proiectele de importanță națională și internațională ale Centrului de Cultură „Augustin Bena”. Mulțumim pe această cale misiunilor diplomatice ale României pentru că ne-au susținut și ne-au preluat acest proiect cultural, astfel încât a ajuns, în 1 Decembrie, la românii din Diaspora”, a spus Alexandru Pal, managerul Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba.

Concertul extraordinar de folclor „Alba unește România – lansarea Orchestrei Române de Folclor” a ajuns,  de Ziua Națională a României, prin colaborarea cu misiunile diplomatice ale României și instituții media și de cultură partenere, în peste 33 de țări precum SUA,  Israel, Suedia, Danemarca, Norvegia, Palestina, Austria, Grecia, Serbia, Polonia, Muntenegru, Indonezia, Bulgaria, Spania, Irlanda, Franța, Italia, Macedonia de Nord, Elveția, Republica Moldova, Anglia, Canada, China, Maroc, Australia, Qatar, Sultanatul Oman, Uzbekistan, Georgia, Germania, Estonia și Turcia.

Concertul „Alba unește România” a reunit peste 65 de artiști din Transilvania, Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova, Banat, Crișana, Maramureș, Bucovina și Republica Moldova. Evenimentul a cuprins și lansarea oficială a Orchestrei Române de Folclor, a cărei inițiator și dirijor este Alexandru Pal, managerul Centrului de Cultură ,,Augustin Bena” și discipol al Maestrului Gheorghe Zamfir. Filmările concertului au fost realizate la Palatul Cultural din Blaj, cu inserții de pe Câmpia Libertății din Blaj, Piața Tricolorului, Catedrala Reîntregirii Neamului și Sala Unirii din Alba Iulia, precum și cu participarea unora dintre cei mai iscusiți meșteri tradiționali din România.

Concertul s-a bucurat de prezența celor mai importanți artiști de folclor din țară, atât din generația de aur, cât și din generația tânără: Nicolae Furdui Iancu și Tudor Furdui Iancu, Ioan Bocșa, Veta Biriș, Gheorghița Nicolae, Mariana Anghel și Adriana Anghel, Traian Jurchela, Alexandru Pugna, Cornel Borza, Roxana Reche, Anghelina Timiș, Alina Pinca, Mirela Mănescu, Ilie Medrea, Maria Filimon, Forin Boita, Iustina Irimia, Floricica Moga, Roxana Bădescu, Ioana Ardelean, Elena Nistor, Lucreția Goagea, Ciprian Zopota, Mihaela Grec, Bogdan Toma, Daniel Pop, Cristian Țăran, Dorina Narița, Ioana Breda Morar, Nicolae Plută.

Concertul a fost difuzat, în ziua de 1 Decembrie 2021, de numeroase posturi de televiziune din țară, a fost distribuit spre difuzare tuturor misiunilor diplomatice ale României din întreaga lume și Institutelor Culturale Române din străinătate. De asemenea, pentru participanții la manifestările de la Alba Iulia, concertul a fost difuzat pe 4 ecrane led amplasate în Cetatea Alba Carolina (Sala Unirii, Monumentul Unirii, Catedrala Reîntregirii Neamului și Piața Cetății).

Consiliul Județean Alba prin Centrul de Cultură „Augustin Bena”, Muzeul Național al Unirii, Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” și Teatrul de Păpuși „Prichindel”, în colaborare cu Instituția Prefectului și Primăria Municipiului Alba Iulia au organizat și în acest an o serie de activități omagiale, comemorative, cultural-artistice și științifice dedicate Zilei Naționale a României. Manifestările s-au desfășurat cu respectarea tuturor măsurilor de prevenire a răspândirii virusului SARS-COV-2.

foto: Centrul de Cultură „Augustin Bena”

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Un ofițer și patru subofițeri din cadrul ISU Alba, înaintați în gradul următor, cu ocazia aniversării zilei de 1 Decembrie

Publicat

Cu prilejul aniversării zilei de 1 Decembrie – Ziua Națională a României, la nivelul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Unirea” al județului Alba au fost înaintați în gradul următor, înaintea expirării stagiului minim în grad, un ofițer și patru subofițeri care s-au distins prin modul de îndeplinire a atribuțiilor, pregătire profesională și comportare demnă.

Astfell, au fost înaintați în grad:

– în gradul de locotenent-colonel:

  • Mr. Dărăban Adrian;

– în gradul de plutonier adjutant:

  • plt. major Avram Mihai;
  • plt. major Oancea Vasile;
  • plt. major Corlaciu Gheorghe;
  • plt. major Crețiu Petru.

De asemenea, nouă ofițeri au fost citați prin Ordinul de Zi pe Unitate, cincisprezece ofițeri și trei subofițeri au fost felicitați, iar doi ofițeri și paisprezece subofițeri au primit mulțumiri din partea conducerii unității.

sursa foto: ISU Alba

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

ALBA: 32 de cazuri COVID și un deces raportate în ultimele 24 de ore. Situația în localitățile din județ, 2 decembrie

Publicat

Au fost înregistrate 32 de cazuri COVID în ultimele 24 de ore, în județul Alba, potrivit datelor transmise de Direcția de Sănătate Publică (DSP) joi, 2 decembrie.

Cu o zi în urmă, erau raportate alte 25 de cazuri noi.

A fost raportat și un deces în ultimele 24 de ore. Este vorba despre o femeie de 87 de ani din Alba Iulia, nevaccinată, care avea și alte afecțiuni.

În județul Alba, de la începutul pandemiei, au fost 33.800 cazuri confirmate, 31.984 persoane vindecate, 1.091 decese. În același interval au fost prelucrate 345.884 teste (294.275 PCR și 51.609 rapide).

În ultimele 24 de ore au fost făcute 471 testări (329 PCR, la DSP; 142 teste rapide).

Vezi și CARANTINA de noapte în toată țara din 25 octombrie. Model declarație pentru deplasare după ora 22.00. Care sunt condițiile

Localitățile din județ în care au fost raportate cazuri noi (în ultimele 24 de ore):

Mediul urban: 22 cazuri noi, 2 cazuri reinfectare

Alba Iulia: 17 cazuri (+1 caz reinfectare)

Blaj: 2 cazuri

Baia de Arieș: 2 cazuri

Cugir: 1 caz

Sebeș: 1 caz reinfectare

Mediul rural: 7 cazuri noi

Bucium: 2 cazuri

Noșlac: 2 cazuri

Bistra: 1 caz

Șona: 1 caz

Vințu de Jos: 1 caz

(+1 caz reinfectare locație Germania)

Incidența cazurilor COVID la 14 zile în județul Alba este de 1,94 (anterior 2,00).

Numărul de cazuri active pe localități – Rata incidenței cazurilor noi COVID-19 la 14 zile (județul Alba, perioada de referință 18  noiembrie – 1 decembrie):

Localitate Incidență Cazuri
Urban
ORAŞ BAIA DE ARIEŞ 3.19 12
MUNICIPIUL ALBA IULIA 2.86 218
MUNICIPIUL AIUD 1.94 49
ORAŞ ABRUD 1.93 10
ORAŞ OCNA MUREŞ 1.87 26
MUNICIPIUL BLAJ 1.84 38
ORAŞ ZLATNA 1.54 12
MUNICIPIUL SEBEŞ 1.15 38
ORAŞ TEIUŞ 1.11 8
ORAŞ CÂMPENI 0.97 7
ORAŞ CUGIR 2.43 62
Rural
CERU-BĂCĂINŢI 29.79 7
BUCERDEA GRÂNOASĂ 4.86 11
BLANDIANA 4.57 4
VINŢU DE JOS 4.17 23
MIHALŢ 4.04 13
DOŞTAT 3.94 4
RĂDEŞTI 3.93 5
PIANU 3.92 14
ŞIBOT 3.83 9
SÂNTIMBRU 3.68 11
ÎNTREGALDE 3.62 2
CRICĂU 3.56 7
CIUGUD 3.37 11
METEŞ 2.87 8
ARIEŞENI 2.6 4
CRĂCIUNELU DE JOS 2.34 5
CETATEA DE BALTĂ 2.29 7
BISTRA 2.21 10
GALDA DE JOS 2.02 9
SCĂRIŞOARA 1.99 3
LIVEZILE 1.72 2
ALMAŞU MARE 1.66 2
UNIREA 1.64 8
VADU MOŢILOR 1.56 2
MIRĂSLĂU 1.53 3
ROŞIA MONTANĂ 1.47 4
ŞONA 1.38 6
GÂRDA DE SUS 1.35 2
STREMŢ 1.23 3
SOHODOL 1.2 2
LOPADEA NOUĂ 1.19 3
NOŞLAC 1.11 2
POŞAGA 1.1 1
BERGHIN 1.05 2
ŞUGAG 1.05 3
RIMETEA 1 1
IGHIU 0.99 7
DAIA ROMÂNĂ 0.96 3
GÂRBOVA 0.93 2
SĂSCIORI 0.92 6
CIURULEASA 0.88 1
SĂLIŞTEA 0.86 2
ŞPRING 0.79 2
JIDVEI 0.75 4
BUCIUM 0.72 1
FĂRĂU 0.68 1
ROŞIA DE SECAŞ 0.63 1
ALBAC 0.51 1
SÂNCEL 0.39 1
AVRAM IANCU 0 0
CÂLNIC 0 0
CENADE 0 0
CERGĂU 0 0
CUT 0 0
HOPÂRTA 0 0
HOREA 0 0
LUNCA MUREŞULUI 0 0
LUPŞA 0 0
MOGOŞ 0 0
OCOLIŞ 0 0
OHABA 0 0
POIANA VADULUI 0 0
PONOR 0 0
RÂMEŢ 0 0
SĂLCIUA 0 0
VALEA LUNGĂ 0 0
VIDRA 0 0

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News.

Citeste mai mult
Publicitate

BLAJ

Cum și-a răsplătit România Mare, părinții fondatori. Generația Unirii de la Alba Iulia, exterminată în închisorile comuniste

Publicat

România își uită în fiecare an eroii care au făcut posibilă Unirea și care, în perioada bolșevică, de dominație rusească, au fost exterminați în pușcăriile comuniste, unii în chinuri groaznice. 

Marea Unire n-a fost un eveniment public de două zile, ci a fost posibilă datorită multor ani de muncă politică, internă și externă, a unei generații de politicieni extraordinari. Cum i-a răsplătit țara pentru ce au făcut: i-a ucis.

Liderii politici care simbolizau Marea Unire au fost arestați și condamnați, cu proces sau fără, au făcut ani grei de temniță, au fost torturați și cei mai mulți dintre ei au murit în închisori.

iuliu maniu

Centrul International de Studii asupra Comunismului a reconstituit ”destinul concentraționar al acestor părinți ai democrației.

Fotografiile și textele pe care Alba24 vi le prezintă mai jos sunt parte a unui documentar realizat de această instituție, prezentat pe www.memorialsighet.ro.

O galerie tăcută a unor victime care au fost pedepsite pentru ”vina” de a crede în țara lor.

Iuliu Maniu
(1873-1953)
Iuliu-Maniu

Organizator și participant la Marea Adunare de la Alba Iulia care a proclamat la 1 Decembrie 1918 Unirea Transilvaniei cu România.

A fost apoi ales președinte al Consiliului Dirigent (guvernul de tranziție al Transilvaniei până la 4 aprilie 1920), fruntaș al Partidului Național Român, președinte al Partidului Național Țărănesc (din 1926), președinte al Consiliului de Miniștri (1928-1930).

Între 1938 și 1944, se manifesta ca ferm opozant fata de regimurile de esență totalitară ce s-au succedat în fruntea țării: autoritarismul carlist, legionarismul și dictatura militară a lui Antonescu.

Joacă un rol important în preliminariile și actul de la 23 august 1944, devenind într-o primă etapă ministru fără portofoliu în primul Cabinet Sanatescu.

După preluarea puterii de către comuniști, la 6 martie 1945, aceștia și-au propus distrugerea lui Iuliu Maniu și a PNȚ, considerați ca principal obstacol în calea comunizării României.

În iulie 1947, partidul este scos în afara legii, iar Maniu, Mihalache și ceilalți conducători sunt arestați, judecați și condamnați.

iuliu maniu

În etate de aproape 75 de ani la data arestării, Maniu este condamnat, la 11 noiembrie 1947, la temniță grea pe viață pentru „înalta trădare și spionaj în favoarea anglo-americanilor”.

Este întemnițat întâi în Penitenciarul Galați, iar din august 1951 la Sighet. Aici va fi exterminat la 5 februarie 1953 și aruncat într-o groapă anonimă.

5 februarie 1953: Ultima zi pe pământ a marelui om politic Iuliu Maniu, mort în pușcărie. ”Spre groapa comună și gloria eternă”

În Occident, s-a aflat despre moartea lui Maniu, ca și despre cea a lui Dinu Brătianu, abia în octombrie 1955. Radio „Europa Libera” a redat atunci emoția profundă pe care această veste a trezit-o în străinătate. Salvador de Madariaga, președintele Internaționalei Liberale, declara:

„Maniu a murit în închisoare. Brătianu a murit în închisoare. Regimului care se lauda cu cinism și ipocrizie că este eliberatorul popoarelor i-a fost atât de teamă de Maniu, s-a temut atât de mult de Brătianu, încât a trebuit să-i îngroape de vii pentru ca poporul să nu le mai audă vocea”.

Paul Reynaud, fost prim-ministru al Franței, deplângea „aceste timpuri în care libertatea oamenilor a dispărut de pe o jumătate a feței pământului. Figura lui Iuliu Maniu, spunea el, se înălța, ca una din cele mai mărețe printre rezistenții Europei.

Maniu a fost unul dintre creatorii Națiunii Române. A luptat întreaga viață pentru libertatea popoarelor. A pierit odată cu libertatea”.

Ion Mihalache 
(1882-1963)
ion mihalache

Combatant în primul război mondial, decorat cu ordinul „Mihai Viteazul”, învățătorul Ion Mihalache înființează după Unire Partidul Țărănesc, care, prin fuziunea cu Partidul Național din Transilvania, formează în 1926 Partidul Național Țărănesc.

Mihalache participa în guvernele din anii 1928-1933 ca ministru al Agriculturii și ministru de Interne. Împreună cu Iuliu Maniu se opune dictaturii regale și Frontului Renașterii Naționale, când PNȚ este dizolvat.

După război se opune sovietizării țării, fiind arestat în iulie 1947, după înscenarea de la Tămădău, și condamnat în noiembrie la muncă silnică pe viață.

După regimul exterminator din penitenciarele Galați și Sighet, este transferat în 1955 în arestul Ministerului de Interne, unde refuza orice fel de tranzacție cu anchetatorii.

Transferat în închisoarea de la Râmnicu Sărat, moare, la 5 martie 1963, după 16 ani de detenție, la vârsta de 81 de ani.

Iuliu Hossu
(1885-1970)
fise_hossu_fisa 1

Episcop greco-catolic de Gherla (din 1917) și apoi de Cluj-Gherla (din 1930), militant pentru Unire, este cel care a citit la 1 decembrie 1918 la Alba Iulia „Proclamația de Unire cu țara”. Membru al Consiliului Dirigent, a făcut parte din delegația care a prezentat Hotărârea de Unire Regelui Ferdinand, la București. Senator de drept în Parlamentul României.

După dictatul de la Viena, rămâne în Transilvania ocupata de horthyști, protestând în numeroase rânduri împotriva represiunii la care era supusă populația românească, dar și cea evreiască, de către autoritățile maghiare. Arestat la 28 octombrie 1948, va rămâne privat de libertate timp de 22 de ani, trecând prin diverse închisori și locuri de domiciliu obligatoriu.

Intre 25 mai 1950 si 4 ianuarie 1955 a fost inchis impreuna cu alti 50 de preoti si episcopi greco si romano-catolici in penitenciarul Sighet.

I s-a stabilit apoi domiciliu obligatoriu pe termen nelimitat, intai la manastirea Ciorogarla, apoi la manastirea Caldarusani. Grav bolnav, a murit la 28 mai 1970 la Spitalul Colentina din Bucuresti. In martie 1969, Papa Paul al VI-lea il declarase cardinal „in pectore” al Bisericii Catolice.

Silviu Dragomir
(1888-1962)

Istoric, participant la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 si secretar al acesteia, profesor la Universitatea din Cluj, membru titular al Academiei Romane (1928), fost ministru de stat, apoi ministru al Minoritatilor; autorul unor importante lucrari despre istoria Europei de Sud-Est, despre legaturile dintre tarile romane in epoca medievala, despre revolutia de la 1848 din Transilvania, precum si al monografiei conducatorului acesteia, Avram Iancu.

Arestat la 1 iulie 1949, a fost internat la Sighet in mai 1950 pe timp de 24 luni, detentia fiindu-i „justificata” abia peste un an, prin Decizia MAI nr. 334/1951; pedeapsa i-a fost majorata cu 60 luni, conform Deciziei MAI nr. 559/1953. Eliberat in 1955, a trait la Cluj, pana la moartea sa, in 1962.

Ioan Lupaș 
(1880-1967)
Academician-Ioan-Lupas

Istoric, participant la Marea Adunare Nationala de la 1 decembrie 1918, demnitar in Consiliul Dirigent, deputat in Parlamentul Romaniei, ministru in mai multe guverne interbelice, membru corespondent al Academiei Romane (1914), apoi membru titular (1916), presedintele Sectiei de Istorie a Academiei Romane (1932-1935), fondator, alaturi de Alexandru Lapedatu, al Institutului de Istorie Nationala din Cluj (1920); lucrari fundamentale despre istoria Transilvaniei.

Arestat la 5/6 mai 1950, a fost internat la Sighet pe timp de 24 luni, incadrat ulterior in Decizia MAI nr. 334/1951; pedeapsa majorata cu 60 luni, conform Deciziei MAI numarul 559/1953. A fost eliberat la 5 mai 1955.

Ion Nistor 
(1876-1962)

Istoric si militant unionist bucovinean, membru al comitetului de organizare al Adunării Nationale de la Cernăuți care a hotărât unirea cu România, în cadrul căruia a redactat actul Unirii. Profesor la universitatile din Viena si Cernauti, rector al universitatii din Cernauti, profesor universitar la Bucuresti, membru al Academiei Romane (1911), director al Bibliotecii Academiei Romane, fruntas al Partidului National Liberal, fost ministru de stat, reprezentand Bucovina, apoi, succesiv, ministru al Lucrarilor Publice, al Muncii si, in final, al Cultelor si Artelor.

Arestat la 5/6 mai 1950, a fost internat la Sighet pe timp de 24 luni, incadrat ulterior in Decizia MAI nr.334/1951; pedeapsa majorata cu 60 luni, prin Decizia MAI nr. 559/1953. Eliberat la 5 iulie 1955.

Mihai Popovici 
(1879-1966)

Demnitar in Consiliul Dirigent, fruntas al Partidului National Taranesc, ministru – succesiv – al Lucrarilor Publice, al Finantelor, de Interne si al Justitiei. Arestat la 21 august 1947, pentru „activitate intensa in Partidul National Taranesc”, a fost internat la Sighet pe timp de 24 luni, incadrat ulterior in Decizia MAI nr. 334/1951; pedeapsa majorata cu 60 luni, prin Decizia MAI nr. 559/1953. Eliberat la 5 iulie 1955.

George Grigorovici
(1871-1950)
Membru fondator al Partidului Social-Democrat din Bucovina, deputat in Parlamentul austro-ungar inainte de 1918, a militat pentru unirea Bucovinei cu Romania.

Presedinte al CC al PSDR (1936-1938). Dupa instaurarea regimului comunist, liderii social-democrati, care se pronuntasera in 1921 contra transformarii miscarii social-democrate in partid comunist, printre care a fost si Grigorovici, au fost arestati.

A murit in inchisoarea Vacaresti la 18 iulie 1950.

Pantelimon Halippa
(1883-1979)
fise_halippa_fisa 1Publicist si om politic, vicepresedinte (1917) si presedinte (1918) al Sfatului Tarii de la Chisinau, promotor al Unirii cu Romania, ministru al Basarabiei in mai multe guverne de dupa 1918, ministru al Lucrarilor Publice, al Comunicatiilor, al Muncii, Sanatatii si Ocrotirilor Sociale, senator si deputat (1918-1934), membru corespondent al Academiei Romane (1918).
Arestat in 1950 si intemnitat la Sighet fara a fi judecat, a fost predat in 1952 autoritatilor sovietice, care l-au condamnat la 25 ani munca silnica.

A fost readus in tara, fiind de asta data inchis la Penitenciarul Aiud pana in 1957.

Ilie Lazăr
(1895-1976)

Doctor in Drept al Universitatii din Cluj. La sfarsitul razboiului, organizeaza impreuna cu alti fruntasi romani administratia romaneasca in comitatul Maramures, organizeaza Garzile Nationale si reprezinta Maramuresul la Marea Adunare de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, apoi insoteste delegatia ardelenilor la predarea actului Unirii la Bucuresti.

După 1918, a fost deputat, membru in delegatia permanenta a Partidului National Taranesc, organizator al garzilor taranesti „Iuliu Maniu”, sef al organizatiilor muncitoresti centrale.

În timpul dictaturii carliste a fost internat in lagarul de la Turnu (Valcea), iar in timpul celei antonesciene la Targu-Jiu. Arestat prima oara la 27 mai 1946, a fost condamnat la 7 luni inchisoare corectionala, pentru „omisiunea denuntarii complotului” in procesul „Miscarii Nationale de Rezistenta”, fiind eliberat conditionat la 8 decembrie 1946. Implicat in „inscenarea de la Tamadau”, este arestat a doua oara, la 14 iulie 1947.

Anchetat la Ministerul de Interne, a refuzat orice cooperare cu cei care-l anchetau. A fost condamnat la 12 ani de temnita grea, în procesul conducatorilor Partidului Național Țăranesc, pentru „complot in scop de tradare” (noiembrie 1947).

Încarcerat la Galați, Sighet, Ramnicu Sarat, Periprava, a fost eliberat abia la 9 mai 1964. Dupa eliberare a trait la Cluj, unde a murit in 1976.

Ion Flueraș
(1882-1953)
ion flueras

Lider al Partidului Social Democrat din Transilvania, membru al Consiliului Dirigent al Transilvaniei (1918-1920), presedinte al Confederatiei Generale a Muncii (1926-1938). A fost retinut timp de 3 luni, in 1945, de catre autoritatile comuniste pe motiv ca a raspandit „manifeste interzise”.

A fost rearestat in iunie 1948 si condamnat la 15 ani de temnita grea pentru „crima de inalta tradare”. A murit in Inchisoarea Gherla la 7 iunie 1953.

Gheorghe I. Brătianu 
(1898-1953)
Bratianu

La 18 ani, dupa ce debutase ca elev in „Revista Istorica” a lui Nicolae Iorga, Gheorghe Bratianu se inroleaza voluntar, avand consimtamantul scris al tatalui sau, Ion I.C. Bratianu, si pleaca pe front. In 1917 este ranit in luptele de pe Valea Trotusului si trimis in spatele frontului. In 1918 revine pe frontul din Bucovina si este ranit din nou.

Studiaza Istoria la Paris, trece prin arhivele de la Geneva si Napoli, obtine doctoratul sub indrumarea lui Nicolae Iorga si, mai tarziu, a lui Ferdinand Lot. Dupa performante istorice stralucite, devine la 30 de ani membru corespondent al Academiei.

In noiembrie 1940 condamna public asasinarea magistrului sau, Nicolae Iorga. Va deveni in anul urmator, la 1 martie, director al Institutului de Istorie Universala fondat de acesta cu cativa mai inainte. In 1943 devine membru al Academiei Romane.

In 1947 i se stabileste arest la domiciliu in Bucuresti, str. Biserica Popa Chitu, unde revizuieste si termina patru din lucrarile sale de istorie. In 1948 este exclus din Academia Romana.

In mai 1950 este arestat fara mandat si dus la Penitenciarul Sighet, unde va muri in 1953. Memoriile unui camarad de suferinta spun ca, in inchisoare, Bratianu desenase pe un perete un plan de istorie universala.

Opera lui Gheorghe Bratianu, fragmentata in scrierea ei de razboi si intrerupta definitiv de anii de detentie, este una din cele mai obiective si convingatoare pledoarii despre unitatea poporului roman in spatiul carpato-pontic.

Aurel Vlad
(1875-1953)

Promotor al Unirii din 1918, membru in Consiliul Dirigent, membru al Partidului National Roman si apoi fondator si fruntas PNT, ministru al Finantelor, ulterior al Cultelor si Artelor.

Arestat de Securitatea din Sibiu in noaptea de 5/6 mai 1950, la 75 ani, a fost internat fara forme legale la Penitenciarul Sighet, unde a murit la 2 iulie 1953. Pedeapsa administrativa i-a fost majorata dupa moarte cu 60 luni, conform Deciziei MAI numarul 559 din 6 august 1953.

Daniel Ciugureanu
(1885-1950)

Fruntas al Partidului National Moldovenesc si unul dintre promotorii Unirii Basarabiei cu Romania. A fost presedinte al Consiliului de Ministri al Republicii Independente Moldovenesti, apoi ministru de stat, reprezentand Basarabia, in patru guverne interbelice.

Arestat la 5/6 mai 1950, ar fi murit – potrivit memoriilor lui C.C. Giurescu – la 6 mai 1950, la Turda, in timpul transportarii fostilor demnitari spre Penitenciarul Sighet. Potrivit evidentelor fostei Securitati, a decedat la 19 mai 1950, in Penitenciarul Sighet, actul de moarte fiindu-i intocmit abia in 1957.

Sever Bocu 
(1874-1951)

Om politic si ziarist banatean. Studii la Academia Comerciala din Viena si Hautes …tudes din Paris. A fost unul dintre promotorii activismului politic in sustinerea cauzei nationale in Banat. In perioada Primului Razboi Mondial s-a ocupat de organizarea detasamentelor de voluntari pentru a lupta impotriva Imperiului Austro-Ungar.

Ia parte, la Paris, la tratativele care au premers Conferinta de Pace, aducand argumente de ordin politic, social, etnic, demografic in favoarea unirii Banatului istoric cu Romania.

Din 1921 este deputat in Parlamentul Romaniei din partea PNR; unul din fruntasii PNT din Banat in perioada interbelica.

La alegerile din noiembrie 1946 devine singurul deputat al PNT din judetul Timis-Torontal, dar va refuza sa participe la lucrarile Parlamentului in semn de protest fata de falsificarea scrutinului.

Este arestat in noaptea de 5/6 mai 1950 si incarcerat la Sighet, unde a si murit la 21 ianuarie 1951. Certificatul sau de deces a fost emis abia la 20 iulie 1957.

Ghiță Popp
(1883-1967)

Om politic si publicist transilvanean, cu studii de Drept la Viena si Budapesta. In 1915, condamnat la munca de Curtea Martiala din Cluj pentru ca a cerut guvernului de la Bucuresti intrarea in razboi pentru eliberarea Transilvaniei si Banatului. Se inroleaza in Armata Romana si contribuie la formarea regimentelor de voluntari romani dintre prizonierii Armatei Austro-Ungare aflati in Rusia.

Participant cu drept de vot la Marea Adunare de la Alba Iulia. Trimis de Consiliul Dirigent la Paris, ca ziarist, pe langa misiunea romana de la Conferinta de Pace.

Deputat in Parlamentul Romaniei in perioada interbelica, este apoi delegat in august-septembrie 1944 la Moscova, in Comisia de Armistitiu.

Este condamnat in ianuarie 1948 la 10 ani de inchisoare pentru „insurectie armata”. Dupa ce executa pedeapsa, este internat alti 5 ani in domiciliu obligatoriu la Latesti, in Baragan.

Onisifor Ghibu
(1883-1972)
fise_ghibu_fisa 1

Pedagog, doctor in filozofie si pedagogie la Jena, militant pentru unire, demnitar in Consiliul Dirigent, profesor la Universitatea din Cluj, unul dintre fondatorii scolii de pedagogie romanesti; lucrari privind istoria invatamantului, membru corespondent al Academiei Romane (1919).

Dupa o prima arestare in 1945, este rearestat la 10 decembrie 1956 si condamnat la 2 ani inchisoare corectionala pentru ca „a intreprins actiuni impotriva regimului democrat-popular al RPR”. A fost eliberat la 13 ianuarie 1958.

Zenovie Pâclișanu
(1886-1957)

Teolog greco-catolic, istoric, secretar al Marii Adunari Nationale de la 1 decembrie 1918, membru al Comisiei de incheiere a Concordatului cu Vaticanul, consilier in Ministerul Afacerilor Externe pentru problemele Ardealului, membru al delegatiei romane la Conferinta de Pace de la Paris, membru corespondent al Academiei Romane (1919).

Arestat la 6 decembrie 1949, eliberat in 1953 si rearestat in aprilie 1957, a murit in arestul „A” MAI Bucuresti la 31 octombrie 1957, cu o saptamana dupa condamnarea sa la 12 ani de temnita grea (recursul declarat a fost respins la 15 saptamani dupa moarte).

Emil Hațieganu 
(1878-1959)

Membru al Consiliului Dirigent al Transilvaniei, fruntas al Partidului National Roman si apoi al PNT, ministru al Muncii, Sanatatii si Ocrotirilor Sociale, apoi ministru de stat, reprezentand Transilvania, in guvernele national-taraniste. Ministru fara portofoliu, reprezentand PNT, in Guvernul Petru Groza (1946).

Arestat pentru „activitate PNT” la 6 noiembrie 1948, a fost condamnat la 3 ani inchisoare pentru „sabotaj”. Internat la Sighet pe timp de 36 luni, conform Deciziei MAI numarul 638/1951; pedeapsa majorata cu 60 luni, conform Deciziei MAI numarul 671/1953. Eliberat la 15 iunie 1955.

Iosif Jumanca

(1893-1949)

Membru al Partidului Social Democrat din Transilvania, membru al Consiliului Naţional Român Central (1918) şi al Consiliului Dirigent al Transilvaniei (1918-1920), deputat în Parlamentul României.

În 1921 s-a pronunţat împotriva aderării Partidului Socialist Român la Internaţionala a III-a (comunistă). Arestat de autorităţile comuniste, a murit la Jilava în 1949.

surse: www.memorialsighet.ro, romanialibera.ro

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate