Creştinii ortodocşi sărbătoresc Moşii de Toamnă. Sfânta Liturghie de la Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia

Anual, la începutul lunii noiembrie clopotele bisercilor răsună pentru sărbătoarea Moşiilor de toamnă sau Pomenirea Morţilor. În lăcaşurile ortodoxe se oficiază slujbe de pomenire pentru toţi cei trecuţi de la viaţă la moarte. Anul acesta, Sfânta Liturghie de la Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia se desfăşoară la miezul nopţii de vineri spre sâmbătă. Tradiţia spune că în ziua praznicului, pentru pomenire sunt necesare: coliva, un colac, o sticlă de vin, pomelnicul şi lumânări.

Praznicul Moşilor de toamnă cinsteşte memoria rudelor şi a prietenilor plecaţi dintre noi la viaţa veşnică. Tot în această zi, oamenii curăţă mormintele celor dragi, le aranjează cu flori proaspete, aprind lumânări în amintirea lor, iar cei care doresc le pot cere preoţilor să sfinţească crucea şi să se roage pentru sufletul adormitului.

Se spune că “moşi” vine de la “strămoşi” şi se referă la persoanele trecute la cele veşnice. Cu acest apelativ sunt numiţi nu doar morţii, ci şi principalele sărbători precum: “Moşii de primăvară” (de Măcinici), “Moşii de vară” (sâmbăta dinaintea Rusaliilor), “Moşii de toamnă” (în prima sâmbătă din luna noiembrie), “Moşii de iarnă” (sâmbăta dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne).

În „sâmbăta morţilor”, pe data de 2 noiembrie, creştinii sunt milostivi şi cu oamenii mai săraci. Se spune că este bine să dai pomană celor săraci la cimitir, mâncare, haine sau alimente.

La Alba Iulia în Catedrala Reîntregirii, parastasul va avea loc sâmbătă, 2 octombrie de la ora 9.20. Se spune că cei adormiţi participă în mod nevăzut la Sfânta Liturghie. Totodată, creştinii aduc spre slujire şi daruri de mâncare, băutură şi chiar haine sau obiecte îndrăgite de cei adormiţi. Toate aceste jertfe, aduse de credincioşi spre pomenirea celor dragi, însoţesc rugăciunea rostită de preoţii slujitori.

La altar, credinciosul duce un pomelnic în care este scris numele de botez al celui adormit, însoţit de o prescure şi de o lumânare, iar prescura reprezintă darul credinciosului către Hristos. În timpul slujbei de pomenire, preotul rosteşte numele celor adormiţi, iar pomenirea lor se îndreptată spre Hristos, iar El îi pomeneşte în faţa Tatălui.

Dimineaţa, după slujba Sfântei Liturghii, la slujba Parastasului, preotul citeşte pomelnicele, cu numele de botez ale rudelor adormite. În acelaşi timp, ofrandele sfinţite în sfântele lăcaşuri – coliva, prescurea (pâinea) şi vinul, simboluri ale unităţii euharistice dintre cele două lumi se împart în primul rând celor săraci – copiilor şi vârstnicilor, dar şi persoanelor bolnave.

Coliva este expresia credinţei în nemurire şi înviere şi este preparată din boabe de grâu, pe care Domnul le-a înfăţişat ca simboluri ale Învierii trupurilor. Grâul fiert, îndulcit cu miere, este chiar trupul celui trecut la viaţa veşnică. În timpil slujbei, când preotul rosteşte„Veşnica pomenire”, credincioţii ţin de colivă sau de parastas împreună cu preotul.

Tradiţia creştină spune că ofrandele oferite de sufletul celui adormit au puterea să mijlocească pe lângă Dumnezeu pentru iertarea unor păcate, săvârşite de acesta cu gândul sau cu fapta, în timpul vieţii. Pentru că, potrivit credinţei creştine, toţi cei care mor împăcaţi cu Dumnezeu, dar şi cu semenii lor pe care au fost supăraţi în timpul vieţii, se unesc cu Mântuitorul Hristos, primul care a biruit moartea.