Cum se poate contesta executarea silită a datoriilor fiscale. Procedura din lege şi ce bunuri nu pot fi sechestrate

Dacă nu ţi-ai plătit obligaţiile fiscale, autorităţile au dreptul de a te executa silit. În acelaşi timp, persoanele aflate în asemenea situaţii pot contesta procedura.

Condiţia prin care poate fi pornită procedura de executare silită a creanţelor fiscale este existenţa unui tiltu executoriu emis de organele fiscale competente sau a unui alt înscris similar. De asemenea, creanţele trebuie să fie aduse la cunoştinţa persoanelor faţă de care se va începe executarea silită.

Reamintim că încuviinţarea executării silite intră în competente instanţelor judecătoreşti, faţă de situaţia până anul trecut, când era făcută de către executorii judecătoreşti.

Vezi și Cererile de executare silită, încuviinţate doar de instanţă. Modificări de procedură civilă aprobate de Guvern

Executorii fiscali sunt cei care pot derula executarea silită a datoriilor fiscale, adică aplică măsurile asigurătorii. Aceştia sunt organizaţi în compartimente de specialitate ale direcțiilor generale ale finanțelor județene, ale Direcției generale de administrare a marilor contribuabili ori ale administrațiilor finanțelor publice.

Codul de procedură fiscală reglementează (art. 227) ordinea în care sunt supuse sechestrării şi valorificării bunurile din proprietatea debitorului:

– bunurile mobile şi imobile care nu sunt direct folosite în activitatea ce constituie principala sursă de venit;

– bunuri care nu sunt nemijlocit predestinate pentru desfăşurarea activităţii care constituie principala sursă de venit;

– bunurile mobile şi imobile ce se află temporar în deţinerea altor persoane în baza contractelor de arendă, de împrumut, de închiriere, de concesiune, de leasing şi altele;

– ansamblu de bunuri în condiţiile prevederilor art. 246, adică situaţia în care bunurile mobile şi/sau imobile pot fi valorificate individual şi/sau în ansamblu dacă organul de executare silită apreciază că astfel acestea pot fi vândute în condiţii mai avantajoase;

– maşini-unelte, utilaje, materii prime şi materiale şi alte bunuri mobile, precum şi bunuri imobile ce servesc activităţii care constituie principala sursă de venit;

– produse finite.

Executarea poate fi realizată prin poprire asupra sumelor de bani (poprirea bancară pe conturi în lei sau alte valute), asupra bunurilor mobile (după ce sunt evaluate de experţi) şi asupra bunurilor imobile.

Nu pot fi executate silit bunurile mobile care servesc la continuarea studiilor și cele ce folosesc la formarea profesională, precum şi bunurile care servesc exercitării profesiei, inclusiv cele necesare desfășurării activității agricole (de exemplu: unelte, semințe, îngrășăminte, furaje, animale de producție și de lucru), însă bunurile debitorului persoană fizică necesare desfășurării activității în calitate de profesionist nu sunt exceptate.

Dacă un bun imobil este deţinut în coproprietate, se va urma procedura partajului judiciar, iar mai apoi va putea fi urmărită partea atribuită debitorului ori sulta primită.

În cazul debitorului persoană fizică, nu va putea fi executat silit imobilul referitor la spațiul minim de locuit pentru acesta și familia sa.

Cum se poate contesta executarea silită a datoriilor fiscale

Contestaţia la executare este un mijloc procedural de ultimă instanţă prin care contribuabilul se poate apăra împotriva organelor fiscale şi care poate fi folosit doar în cazul în care contestarea titlului executoriu nu se poate face pe altă cale.

Titluri executorii sunt considerate hotărârile judecătoreşti, încheierile şi procesele-verbale întocmite de executorii judecătoreşti (cele care constituie titluri executorii potrivit legii), înscrisurile autentice notariale (care constată o datorie certă, lichidă şi exigibilă), titlurile de credit (de exemplu, cambia, biletul la ordin şi cecul), înscrisurile sub semnătură privată (numai în cazurile şi în condiţiile prevăzute concret de lege), precum şi orice alte înscrisuri care au, în baza legii, putere executorie.

Potrivit Codului de procedură fiscală, contestaţia poate fi făcută şi împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanţă judecătorească sau de alt organ jurisdicţional şi dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege.

Contestaţia se introduce la instanţa judecătorească competentă şi se judecă în procedură de urgenţă, iar persoanele interesate de a contesta executarea silită pot fi, printre alţii, însuși debitorul, coproprietarul bunului executat silit sau poprietarul bunului supus executării (dacă nu este chiar debitorul).

Citeşte şi Șase luni de graţie pentru toţi românii care ajung în situaţia de executare silită. Proiect de lege iniţiat de ANPC

Contestaţia se poate face în termen de 15 zile, sub sancţiunea decăderii, de la data când:

– contestatorul a luat cunoştinţă de executarea ori de actul de executare pe care le contestă, din comunicarea somaţiei sau din altă înştiinţare primită ori, în lipsa acestora, cu ocazia efectuării executării silite sau în alt mod;

– contestatorul a luat cunoştinţă de refuzul organului de executare silită de a îndeplini un act de executare;

– cel interesat a luat cunoştinţă de eliberarea sau distribuirea sumelor pe care le contestă.

Executarea silită poate fi suspendată

Suspendarea executării silite reprezintă, în fapt, o amânare a acesteia şi se poate aplica dacă

– a fost dispusă de instanţă sau de creditor, în condiţiile legii;

– la data comunicării aprobării înlesnirii la plată, în condiţiile legii;

– în cazul prevăzut la art. 244, respectiv suspendarea executării silite a bunurilor imobile;

– pe o perioadă de cel mult şase luni, în cazuri excepţionale, şi doar o singură dată pentru acelaşi debitor, prin hotărâre a Guvernului;

– în alte cazuri prevăzute de lege.

– ulterior începerii executării silite, se depune o cerere de restituire/rambursare, iar cuantumul sumei solicitate este egal cu sau mai mare decât creanţa fiscală pentru care s-a început executarea silită.

Însă, pe perioada suspendării executării silite, actele de executare efectuate anterior, precum şi orice alte măsuri de executare, inclusiv cele de indisponibilizare a bunurilor, veniturilor ori sumelor din conturile bancare, rămân în fiinţă. Spre exemplu, sumele deja poprite în conturile bancare rămân indisponibilizate pe perioada suspendării.

Executarea silită încetează, dacă:

– s-au stins integral obligaţiile fiscale prevăzute în titlul executoriu, inclusiv obligaţiile de plată accesorii, cheltuielile de executare şi orice alte sume stabilite în sarcina debitorului, potrivit legii;

– a fost desfiinţat titlul executoriu.

sursa: avocatnet.ro

Vezi şi Cum poţi face CONTESTAŢIE la decizii ANAF de impunere sau acte administrative fiscale de executare silită. Procedură şi variante