De ce cresc salariile bugetarilor. Ministrul Muncii: și angajații de la stat sunt români, au fost afectați de scumpiri

Și bugetarii, ca și angajații din firmele private, sunt cetățeni români și au fost afectați de creșterile de prețuri. Este opinia ministrului Muncii, Marius Budăi, în ceea ce privește propunerea de majorare a salariilor pentru angajații de la stat.

Ministrul Muncii a subliniat, referitor la majorarea salariilor de la stat, că nu e constructiv pentru societate să punem categorii de cetățeni contra altora, potrivit digi24.ro.

”Și salariații de la stat, ca și cei de la privat, sunt cetățeni români. Și ei au fost afectați de aceste majorări de prețuri”, a declarat Marius Budăi, potrivit sursei citate.

În ceea ce privește impactul bugetar pentru aceste majorări salariale, acesta ar fi „puțin peste 2 miliarde până la sfârșit de an”, a mai spus ministrul.

Ministrul Muncii crede că bugetarii sunt mai calificaţi decât angajaţii din privat, deci merită salarii mai mari

Ministrul Muncii, Marius Budăi, a declarat, că o analiză privind diferențele salariale între mediul privat și cel de la stat ar trebui să aibă în vedere calificările – „mai înalte” în sectorul bugetar – și declararea corectă a veniturilor.

„Trebuie o discuție onestă. Sunt două chestiuni, muncitori necalificați la stat sunt foarte puțini. Calificările sunt înalte, altele sunt salariile.

Câți bugetari are România

Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România este de aproximativ 1.270000, iar 64% dintre acestea lucrează în administraţia publică centrală, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor (MF).

Din totalul celor 807.562 de angajaţi din administraţia publică centrală, 595.034 lucrau în instituţii finanţate integral de la bugetul de stat (plus 2.879 angajaţi faţă de noiembrie 2021).

România, lider în UE la cât alocă pentru salariile bugetarilor din banii strânși de la populație și firme

România este, pentru al cincilea an, lider în UE după cât alocă pentru salariile angajaților statului din veniturile strânse de la populație și firme.

Statul român a urcat pe prima poziție în 2017, în contextul creșterilor salariale accelerate din acea perioadă, și s-a menținut pe acest loc inclusiv în perioada pandemiei, când statul a ajuns să dea pe salarii peste 37% din venituri.

Doi ani de înghețare a salariilor din sectorul bugetar (cu unele excepții, cum ar fi personalul medical și profesorii), corelat cu revenirea economiei și inflația care a erodat veniturile angajaților din sectorul public, au adus ponderea salariilor în venituri la cel mai redus nivel după 2017.

În ultimul an statul a angajat de patru ori mai mulți bugetari decât în anul anterior

Statul a angajat peste 17.000 de bugetari în ultimul an, de patru ori mai mulţi decât în anul anterior. Numărul de bugetari a crescut cu 17.000 în ultimul an (mai 2022 vs. mai 2021) şi a ajuns la 1,27 milioane de persoane.

Efectivul de angajaţi la stat a crescut mult mai alert decât în perioada mai 2020 – mai 2021, când s-au angajat 4.800 de salariaţi în sectorul public ♦ Este cea mai mare creştere a numărului de angajaţi din sectorul bugetar din 2019 încoace .

Cei 1,27 milioane de bugetari reprezintă un sfert din numărul total de salariaţi din România. Guvernul a îngheţat noile angajări în perioada iulie – decembrie 2022, pentru a reduce din cheltuieli.

Ce prevede noua variantă a proiectului de OUG

Ministerul Muncii a publicat miercuri, 17 august, o nouă variantă a proiectului de Ordonanţă de Urgenţă privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Documentul prevede că toţi bugetarii care nu au ajuns încă la salariile prevăzute în grila din 2022 a Legii Salarizării vor primi o pătrime din diferenţa între suma prevăzută în această grilă şi salariile în plată.

„Se propune adoptarea prezentului proiect de ordonanţă de urgenţă a Guvernului care prevede următoarele măsuri: La Articolul I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative (…), cu modificările ulterioare, se introduc următoarele prevederi: acordarea, prin excepţie de la prevederile alin.(1), începând cu luna august 2022, a unei pătrimi din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2021; acordarea, începând cu luna august 2022, pentru personalul nou încadrat, pentru personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel, inclusiv pentru personalul promovat în funcţii sau în grade/trepte profesionale, în perioada ianuarie-iulie 2022, a unei pătrimi din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr.153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, pentru anul 2022 şi cel din luna iulie 2022”, se precizează în nota de fundamentare a proiectului de OUG.

Potrivit documentului, aplicarea acestor prevederi se va face cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget, pe fiecare ordonator principal de credite.

Măsura este motivată prin faptul că actuala criză generată de pandemia de COVID-19 a determinat la nivel naţional luarea unor măsuri de natură sanitară şi economică care au generat dezechilibre la nivelul indicatorilor macroeconomici, iar în lipsa unor măsuri concrete şi rapide ”s-ar vulnerabiliza şi mai mult categoriile de persoane vizate de prezenta ordonanţă de urgenţă, prin diminuarea puterii de cumpărare, cu impact semnificativ asupra standardelor de viaţă ale populaţiei şi prin amplificarea riscului de sărăcire extremă”.

Prima variantă a proiectului, publicată în transparenţă în 6 august, prevedea şi că personalul din cadrul Institutului Naţional de Statistică precum şi din cadrul direcţiilor regionale şi judeţene de statistică beneficiază, începând cu luna august 2022, de salariile de bază prevăzute de lege pentru anul 2022.

Totodată, varianta iniţială a proiectului de act normativ acorda o majorare a salariului de bază cu 15% pentru complexitatea muncii pentru funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul Ministerului Culturii şi Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, personalul din cadrul instituţiilor aflate din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea acestora, precum şi al serviciilor publice deconcentrate ale acestor ministere, şi personalul din cadrul Institutului Naţional de Statistică precum şi din cadrul direcţiilor regionale şi judeţene de statistică.