Dependenţa de alcool, o boală cronică cu tratament costisitor. Medicii români se confruntă cu lipsa formării în domeniu

Considerată o boală cronică, dependenţa de alcool nu este tratată nu îndeajunsă atenţie, existând doar două centre de tratare gratuită, din fonduri structurale, spun unii specialişti. Pentru tratarea acestei boli, consumatorii dependenţi au nevoie de sume importante, pentru tratamentul complex.

Potrivit directorului medical de la Alianţa pentru Lupta Împotriva Alcoolismului şi a Toxicomaniilor (ALIAT), dr. Eugen Hriscu, cele două centre de tratare gratuită a dependenţei de alcool au fost înfiinţate în Bucureşti şi Târgovişte, din fonduri structurale, acum doi ani. În această perioadă, au oferit sprijin medical, psihologic şi social pentru 900 de pacienţi. Specialiştii centrului din Bucureşti susţin că un tratament complex care să dea rezultate reprezintă un efort financiar pentru pacient, doar o şedinţă de psihoterapie costând între 70 şi 200 de lei. În aceste condiţii, puţini îşi permit să susţină singuri acest tratament.

Potrivit unui studiu naţional de evaluare a sistemului de servicii pentru persoanele cu un consum problematic de alcool, ALIAT 2011, medicii români sunt dispuşi să trateze pacienţii cu probleme legate de consumul de alcool, însă se confruntă cu lipsa formării în domeniu, atât în programele de formare obligatorie (facultate, rezidenţiat), cât şi în cele de formare continuă.

„Medicii de familie recunosc rar cazurile mai uşoare de abuz de alcool, iar în spital ajung în special pacienţi vârstnici şi cronici. Persoanele care apelează la servicii tind să aibă peste 50 de ani, vârsta la care dependenţa de alcool este foarte severă. De asemenea, serviciile nu reuşesc să ajungă la populaţia tânără, cu probleme mai puţin grave”, a arătat Eugen Hriscu.

Medicul a explicat că un consum de risc este definit prin consumul de alcool în cantităţi mai mari, ce poate avea efecte negative asupra organismului şi comportamentului, dar care, în această etapă, nu a generat consecinţe negative asupra stării de sănătate a individului.

Dependenţa apare, spun specialiştii, atunci când o persoană s-a confruntat, în ultimele 12 luni, cu cel puţin trei dintre criteriile următoare: toleranţa la alcool (adică necesitatea de a creşte cantitatea de alcool pentru a obţine acelaşi efect), sevraj, creşterea consumului, dorinţa persistentă, mai mult timp consumat pentru obţinerea băuturii, continuarea consumului în ciuda conştientizării unor probleme fizice sau psihice şi abandonarea unor activităţi.
Specialiştii mai spun că se poate vorbi despre abuzul de alcool atunci când o persoană identifică unul sau mai multe din următoarele criterii manifestate într-o perioadă de 12 luni (fără a îndeplini criteriile pentru dependenţă): neglijarea obligaţiilor, consumul repetat al substanţei în situaţii în care acesta este periculos fizic, probleme legale, probleme sociale sau interpersonale repetate cauzate sau exacerbate de efectele substanţei.

Consumul la risc are efecte negative asupra organismului, ducând la creşterea presiunii arteriale, la boală coronariană, tipuri de accident vascular cerebral, afecţiuni hepatice, ciroză hepatică, cancer în zona gurii şi a gâtului şi probleme de natură psihică şi emoţională, inclusiv depresie.

Specialiştii atrag atenţia că, pentru tratamentul dependenţelor, nu există o soluţie unică, nevoile fiind multiple şi în schimbare. Aceştia recomandă tratament bio-comportamental, detoxifierea ca un prim pas în procesul terapeutic, reabilitarea şi tratamentul afecţiunilor asociate consumului abuziv de alcool (psihiatrice şi somatice).

În medie, tratamentul durează trei luni şi poate fi medicamentos, psihologic sau combinat, iar în cazurile foarte grave se poate apela la o comunitate terapeutică.

Sursa: realitatea.net