Connect with us
Publicitate

ADMINISTRATIE

DESCENTRALIZARE: Ce intră în „curtea” CJ Alba, după marea reformă din administraţie. Proiectul de lege adoptat de Guvern


Publicat

sediul CJ, prefectura AB

Potrivit proiectului de lege adoptat de Guvern joi, de procesul descentralizării au scăpat Poliția, ANOFM, Agenția de prestații sociale şi cinematografele. Până luni la ora 15.00 grupurile parlamentare pot depune amendamente la Legea descentralizării, iar marţi are loc şedinţa în plen pentru procedura asumării răspunderii Guvernului pe acest act normativ. Ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Liviu Dragnea, a confirmat principalele domenii care vor fi incluse în procesul descentralizării: direcţiile de sănătate, agricultură, mediu, cultură, tineret și sport se reorganizează în subordinea Consiliului Judeţean.

Din atribuţiile noilor instituţii ce vor funcţiona în subordinea autorităţilor judeţene vor lipsi, în principal, cele de control, care vor fi coordonate în continuare de ministere. Pentru funcţionarea în noile condiţii vor fi modificate 19 acte normative.

La capitolul Finanţare se propune modificarea Legii 273/2006 privind finanţele publice, pentru aplicarea Legii privind măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere, măsuri de reformă privind administraţia publică.

“Trecerea de către Guvern în administrarea şi finanţarea autorităţilor administraţiei publice locale a unor cheltuieli publice, ca urmare a descentralizării unor competenţe, precum şi a altor cheltuieli publice noi se face prin lege, numai cu asigurarea resurselor financiare necesare realizării acestora, fundamentate pe baza standardelor de cost ale serviciilor publice respective, iar, până la aprobarea acestora, fundamentate pe baza sumelor aprobate pentru anul anterior, prin cuprinderea integral şi distinctă în anexa la legea bugetului de stat a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat necesare finanţării cheltuielilor publice transferate sau a noilor cheltuieli publice”, se arată în document.

De asemenea, se propune modificarea Legii 213/1998 privind bunurile proprietate publică: “trecerea unui bun din domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale în domeniul public al altei unităţi administrativ-teritoriale de nivel diferit administrative-teritorial în cadrul aceluiaşi judeţ se face la cererea unităţiu administrativ-teritoriale interesate, prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale unităţilor administrative-teritoriale respective”.

Faţă de proiectul descentralizării prezentat iniţial, s-a renunţat la descentralizarea Poliţiei, Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă, şi Agenției de prestații sociale, după opoziţia exprimată în acest sens de miniştrii de resort. În ceea ce privește Poliția, Dragnea a arătat că „nu se descentralizează, ba, dimpotrivă, se întărește”, iar „Agenția de prestații sociale rămâne în continuare centralizată și reformată”.

De asemenea, ”nu se transferă clădirile cinematografelor, pentru că majoritatea acestor imobile sunt afectate de contracte de închiriere” şi “s-a hotărât să fie o abordare separată a acestui fenomen și va fi o analiză specială, aparte, a ceea ce se întâmplă la RADEF”, a spus ministrul.

Astfel, pe lângă trecerea unor atribuţii şi imobile la autorităţile judeţene, un efect imediat este posibila pierdere a fotoliilor de conducere de către şefii de deconcentrate vizate, care sunt eliberaţi din funcţii de la 1 ianuarie 2014, iar preşedinţii de CJ numesc şefi interimar, până la organizarea concursurilor.

Citeşte şi Cine poate pierde fotoliul de director în Alba după transferul instituţiilor în teritoriu. Lista deconcentratelor vizate

Din punct de vedere politic, majoritatea directorilor de la direcțiile din Alba sunt sau au fost susținuți de partidele din USL, în timp ce la Consiliul Județean conducerea este PDL. Este posibil ca directorii propuși de PNL să găsească o portiță de scăpare din faptul că în CJ Alba, PNL și PDL au încheiat o alianță pentru obținerea majorității. Astfel, în Alba, PSD ar putea ieși cel mai ”șifonat” în urma descentralizării, în ciuda faptului că guvernează România.

În contextul noilor informaţii, administraţia judeţeană din Alba va avea putere de decizie în activitatea următoarelor instituţii care vor funcţiona în subordinea CJ:

–          Direcţia agricolă judeţeană, înfiinţată prin comasarea actualei direcţii pentru agricultură judeţeană, a oficiului de studii pedologice şi agrochimice, casei agronomului şi camerei agricole judeţene, cu excepia unităţilor fitosanitare; pe lângă atribuţii de implementare a politiclor naţionale, comunitare şi judeţene din domeniu şi elaborarea strategiilor la nivel judeţean, autorizează spaţiile destinate comercializării cu amănuntul a vinului de mas în vrac, spaţiile de depozitare pentru produse agricole, cultivarea plantelor pentru utilizare în industrie şi alimentaţie etc. Pot colabora cu Ministerul Agriculturii pentru efectuarea de controale.

–          Direcţia judeţeană pentru cultură, reorganizată în subordinea CJ, cu atribuţii de: întocmire  baze de date patrimoniu, monitorizare cereri de clasare bunuri culturale mobile deţinute de instituţii nespecializate, culte religioase, alte instituţii, persoane fizice; avizarea concesionării, dării în folosinţă gratuită instituţiilor de utilitate publică sau închirierii monumentelor istorice proprietate publică a unităţii administrativ-teritoriale, avizarea intervenţiilor asupra monumentelor istorice de clasă B, a clasării şi declarării acestora, a docuemntaţiilor de urbanism şi zonelor construite protejate; monumentele istorice proprietate publică a statului sunt inalienabile, dar pot fi date în administrare instituţiilor publice sauu concesionate, închiriate, cu avizul Ministerului Culturii, respectiv al direcţiilor judeţene

–          Direcţia de sănătate publică judeţeană, prin transferul actualei DSP cu instituţiile subordonate, inclusiv policlinicile cu plată, în subordinea CJ; va avea atribuţii de aplicare a programelor naţionale de sănătate, identificare probleme locale, implementare acţiuni locale; coordonarea unităţilor saintare din judeţ, evaluare asigurare asistenţă medicală curativă şi profilactică, încheierea contractelor cu medicii de familie şi cu spitalele; monitorizare aplicare norme funcţionare unităţi medicale şi farmacii, evaluare resurse umane din asistenţa medicală; asigurarea dotării cu echipamente şi aparatură medicală, furnizare servicii asistenţă de sănătate publică; administrează locuinţele ANL pentru medicii rezidenţi; precizăm că, potrivit unui proiect MS, se propune înfiinţarea oficiului judeţean de sănătate publică, fără personalitate juridică, condus de un şef serviciu, care se înfiinţează prin reorganizarea direcţiei de sănătate publică; activitatea de sănătatea publică în relaţie cu mediul, control şi inspecţie sanitară de stat, laborator de investigaţii şi radiaţii ar urma să fie coordonată de o Autoritate teritorială de sănătate publică, cu sediul la Târgu Mureş (structură regională ce cuprinde, pe lângă Alba, şi domeniile specifice din Braşov,  Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu) AICI mai multe detalii; nu este inclusă în descentralizare CNAS şi ambulanţa;

–          Direcția judeţeană pentru protecţia mediului, reorganizată pe baza Agenţiei judeţene pentru protecţia mediului, în subordinea CJ, cu personalitate juridică, finanţată integral de la bugetul judeţean; va emite în continuare avize şi autorizaţii de mediu, monitorizează calitatea mediului, colectează date şi participă în comisiile de investigare a accidentelor majore de mediu

–          structură pentru pescuit şi acvacultură, inclusă în aparatul de specialitate al CJ Alba: administrează resursele acvatice vii din habitatele piscicole naturale, terenurile cu amenajări piscicol, actualizează fişierul ambarcaţiunilor de pescuit; autorizează locurile de primă vânzare a produselor de pescuit, eliberează permise/licenţe/autorizaţii (cu excepţia pescuit calcan), meit licenţe de fabricaţie unităţilor de procesare; la Bucureşti va funcţiona Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, finanţată din bugetul de stat.

–          – dreptul de administrare a plajelor turistice se transferă de la Apele Române către consiliile locale

–          Direcţia  judeţeană pentru sport şi tineret trece în subordinea CJ, de la Ministerul Tineretului şi Sportului: elaborează strategia judeţeană, organizează acţiuni pentru tineret, culturale, artistice, educative, turistice, sportive, de agrement pentru tineri, în tabere sau centre de agrement, tabere tematice, programe cu caracter social, finanţează unele programe speciale pentru sportivi, ţine evidenţa structurilor sportive fără personalitate juridică, finanţează prin contract, programele sportive ale asociaţiilor judeţene pe ramuri de sport şi ale cluburilor sportive de drept privat, în limita sumei prevăzute în buget; oragnizează competiţii, emit licenţe pentru organizarea de evenimente, concursuri sportive, omologhează bazele sportive; venituri proprii: 15% din valoarea de piaţă a bazelor sportive dezafectate sau cu destinaţie schimbată, din proprietatea structurilor sportive de drept privat, venituri din activităţi economice din domeniu, donaţii, sponsorizări, sume din exerciţiul financiar precedent şi din organizarea de excursii, alte venituri; poate prini subvenţie de la bugetul de stat; casele de cultură ale studenţilor, sălile de sport şi cluburile sportive sunt administrate de CJ sau CL, după caz.

–          atribuţii în turism la CJ: omologarea traseelor turistice şi a pârtiilor de schi, inventarierea principalelor resurse turistice, propuneri de dezvoltare a turismului, autorizarea funcţionării pensiunilor, a activităţii ghizilor de turism, centrelor de informare şi promovare turistică; emiterea brevetului de turism; clasificarea structurilor de primire turistică; autorizare activităţi agrement nautic, turistice de plajă, ecoturistice; avizarea documentaţiilor de urbanism pentru zone şi staţiuni turistice, construcţii; atribuţii ale autorităţii administraţiei publice locale de la nivelul judeţului: aviz de specialitate pentru documentaţii urbanism staţiuni turistice; autorizare funcţionare structuri de primire turistică şi alimentaţie publică, clasificare hoteluri, moteluri, hosteluri, vile, bungalouri, cabane, sate de vcanţă, campinguri, pensiune peste 3 camere; restaurante, baruri, fast-food, braserii, berării, grădini de vară, cofetării (etc) din structuri turistice; cluburi, casinouri, săli polivalente; pârtii şi instalaţii de transport turistic pe cablu; complexe balneare; consiliile locale organizează centre de informare turistică, participă la omologarea traseelor turistice şi a pârtiilor de schi

–          atribuţii ale consiliilor locale în domeniul învăţământului: preiau palatele, cluburile copiilor şi elevilor şi cluburile sportive şcolare – administrare şi finanţare; inspectoratele şcolare şi casa corpului didactic rămân la minister.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

2 Comentarii

2 Comments

  1. Pingback: Legea DESCENTRALIZĂRII: Guvernul și-a angajat răspunderea în fața Senatului și a Camerei Deputaților. Vezi declarațiile premierului Ponta | Alba24

  2. Pingback: DESCENTRALIZAREA în Alba, varianta Ion Dumitrel: Cum vor fi reorganizate instituțiile „inutile” sau care „nu-și fac treaba” | Alba24

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Dosar penal pentru un bărbat din Alba Iulia care a încălcat carantina de 14 zile. A fost identificat de polițiști, pe stradă

Publicat

Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia a anunțat că în supravegherea instituției a fost înregistrat la data de 23.11.2020 un dosar penal, având ca obiect săvârşirea infracţiunii de zădărnicire a combaterii bolilor.

Potrivit reprezentanților Parchetului, în data de 07.11.2020, pe raza municipiului Alba Iulia, organele de poliţie au identificat un bărbat care a încălcat măsura izolării la domiciliu, dispusă pentru o perioadă de 14 zile începând din data de 03.11.2020, ca urmare a faptului că a intrat în contact cu o persoană diagnosticată cu virusul SARS-CoV-2.

”Precizăm că activităţile procesuale efectuate în cursul urmăririi penale sunt reglementate în Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual necesar pentru administrarea probatoriului, cu respectarea drepturilor şi garanţiilor procesuale, iar aceste acte şi măsuri de urmărire penală nu pot în nicio situaţie să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie” se arată în comunicatul Parchetului.

Foto: Arhivă

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Virgil Popescu: Pensiile vor crește cu 46% până în 2024, alocația copiilor se va dubla până în 2022, taxa unică rămâne

Publicat

Taxa unică nu va fi desfiinţată, alocaţiile copiilor se vor dubla până în 2022, iar până în 2024, pensiile vor creşte cu 46% a declarat ministrul Economiei Virgil Popescu

„Taxa unică rămâne, este conceptul nostru liberal şi va rămâne taxa unică. Nu veţi vedea în Codul Fiscal şi aţi văzut angajamentul ministrului Finanţelor, nu vor exista modificări sau impunerea de noi taxe. Am afirmat acest lucru şi ne vom  ţine de cuvânt, a spus Popescu la Realitatea Plus.

”Până în 2022 vom dubla alocaţia copiilor şi trebuie să se ştie, PNL este singurul partid care a mărit alocaţiile copiilor de-a lungul timpului.

Acum am mărit din nou cu 20 la sută alocaţiile copiilor şi le vom dubla până în 2022. Nu putem compara mere cu pere.

Suntem într-un an în care avem o criză sanitară puternică, cheltuieli foarte mari de la bugetul de stat şi ca să faci o cheltuială, trebuie să ai un corespondent şi din venit.

Nu ai venituri în buget, trebuie să te împrumuţi, trebuie să te gândeşti să te împrumuţi astfel încât să nu deraiezi de pe şine şi să nu ajungi cu un deficit excesiv bugetar, chiar dacă la ora actuală este deficit peste tot”, a declarat Popescu.

În ceea ce priveşte pensiile, acestea vor fi majorate cu 46 la sută, până în 2024, a mai subliniat Virgil Popescu.

„Pensiile le-am mărit cu 14 la sută în acest an. E adevărat, iar am fost acuzaţi de PSD că premierul a spus la începutul anului că le vom mări cu 40 la sută. Da, dar în ianuarie, când a declarat premierul, toţi credeam acest lucru şi îl făceam, dar a venit criza sanitară, a venit această nenorocire asupra întregii omeniri şi nu a mai fost posibil. Dar, aşa cum am promis, în 2024 pensiile vor creşte cu 46 la sută”, a declarat ministrul.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Deputatul Florin Roman: PNL solicită eliminarea în regim de urgență a pensiilor speciale ale parlamentarilor, prin lege

Publicat

PNL a solicitat convocarea Birourilor Permanente Reunite ale celor două camere pentru eliminarea de urgență a pensiilor speciale ale parlamentarilor. Anunțul a fost făcut de deputatul de Alba, Florin Roman. 

”Din punctul de vedere al PNL, singura soluție pentru eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor o reprezintă abrogarea capitolului XI din statutul senatorilor și deputaților.

Azi am depus o solicitare de convocare a Birourilor Permanente Reunite la ora 10:00, așteptăm să trimită la comisia de statut proiectul PNL, care e blocat din luna iunie, pentru a fi dezbătut și votat azi în plen.

PNL a depus inițiativa în luna mai. Tot azi solicităm tuturor partidelor să susțină solicitarea PNL și să dăm un vot în comisie și în plen pentru abrogarea acestor indemnizații pentru limita de vârstă”, a declarat Florin Roman.

El a susținut că, în cazul această inițiativă nu va fi votată, angajamentul PNL este ca în prima zi de lucru a noii legislaturi prima lege pe care o va abroga va fi cea referitoare la pensiile speciale ale parlamentarilor.

”Legea spune în ce fel se poate renunța la pensia specială, sunt doar trei situații: condamnare penală, renunțarea prin cerere scrisă venită din partea parlamentarului și abrogarea legii. PNL susține abrogarea în integralitate”, a mai spus liderul deputaților liberali.

Întrebat de ce nu elimină guvernul Orban prin ordonanță de urgență pensiile speciale ale parlamentarilor, Florin Roman a spus că un astfel de act normativ ar putea fi atacat la Curtea Constituțională de Avocatul Poporului, Renate Weber.

Sursă: G4Media.ro

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Ce tarife plătesc partidele politice la televiziunile naționale, în campania electorală. 30.000 de euro, prezența la o emisiune

Publicat

Un partid trebuie să plătească zeci de mii de euro către o televiziune dacă vrea ca un candidat să fie prezent într-o emisiune electorală.

Jurnaliștii de la Europa Liberă au publicat în exclusivitate tarifele pe care le percep televiziunile de la candidați, aceasta fiind cea mai scumpă campanie electorală din România, în cel mai nefericit an.

Antena 3
Spot 30 de secunde

2.000 de euro – interval 06.00 – 19.00

3.000 de euro – interval 19.00 – 24.00

Spot 60 de secunde

4.000 de euro – interval 06.00 – 19.00

6.000 de euro – interval 19.00 – 24.00

1.800 de euro / minut – emisiune de promovare electorală

3.000 de euro / minut – difuzarea în direct ori înregistrată a mitingurilor sau întâlnirilor electorale, a conferințelor de presă ori a altor activități de campanie ale competitorilor electorali:

RTV
Spot 30 de secunde

2.000 de euro – interval 06.00 – 18.00

2.600 de euro – interval18.00 – 24.00

1.800 euro / minut – luni – vineri – emisiuni de promovare electorală

3.000 euro / minut – transmiterea în direct a unor activități de campanie

Digi 24
Spot 30 de secunde

4.000 euro – luni – vineri, interval 11.00 – 15.00

4.800 euro – luni – vineri, interval 15.00 – 19.00

6.000 de euro – luni – vineri 19.00 – 23.00 / Sâmbătă 19.00 – 21.00 / Duminică 19.00 – 23.00 –

Prezența în emisiune de promovare electorală: 15 minute/ candidat

20.000 de euro – luni – vineri, interval 11.00 – 15.00

24.000 de euro – luni – vineri, interval 15.00 – 19.00

30.000 de euro – luni – vineri, interval 19.00 – 23.00

15.000 de euro / 10 minute – difuzarea în direct ori înregistrată a mitingurilor electorale, a conferințelor de presă ori a altor activități de campanie ale competitorilor electorali, fără intervenția editorială sau tehnică a Digi 24

B1 TV
Spot 30 secunde

2.000 de euro – interval 18.00 – 24.00

1.200 de euro – interval 08.00 – 18.00

1.000 euro / minut, durată minimă 10 minute – Emisiune de promovare electorală

1.000 euro / minut, în București, durata minimă facturabilă 5 minute – transmisiuni în direct sau înregistrare mitinguri electorale, conferințe de presă, activități de campanie (luni – vineri)

Realitatea Plus TV
Spot 30 secunde

1.500 de euro – interval 08.00 – 18.00

2.000 de euro – interval 18.00 – 24.00

Emisiune de promovare electorală:

2.000 de euro – interval 07.00 – 18.00 – segment de 10 minute

4.000 de euro – interval 18.00 – 24.00 – segment de 10 minute

Transmisiuni în direct / conferințe, înregistrare emisiune electorală

1.000 de euro – interval 07.00 – 18.00

1.500 de euro – interval 18.00 – 24.00

Partidele au dreptul în campanie să cumpere spațiu de emisie de la televiziuni pentru a-și promova oferta electorală. Conform unei decizii a Consiliului Național al Audiovizualului tarifele pe emisiune și pe unitatea de timp vor fi aceleași pentru toți competitorii. În campania pentru parlamentare, sumele cerute de televiziuni au ajuns la peste 100.000 de euro pentru o oră de emisiune electorală la care participă un candidat.

Europa Liberă a încercat să afle care sunt sumele exacte cerute de televiziunile private partidelor, în ce condiții se plătesc aceste sume și pentru ce. Spre exemplu, campania de la locale a fost de trei ori mai scumpă decât cea din 2016, în condițiile în care a fost un an dificil economic, iar pandemia de coronavirus a făcut imposibile marile evenimente politice. Trebuie precizat că televiziunea publică, TVR, nu percepe un tarif pentru promovarea electorală.

Oferta televiziunilor pentru partide are și o explicație financiară: conturile partidele au fost alimentate cu din ce în ce mai mulți bani de la bugetul de stat.

Recordul a fost înregistrat anul trecut de PSD care a încasat de la bugetul de stat aproape 144 de milioane de lei (30 de milioane de euro). Subvenția s-a redus anul acesta, dar sumele au rămas la un nivel ridicat. PSD va primi peste 85 de milioane de lei, în conturile PNL se vor regăsi 47.3 milioane de lei, iar USR mizează pe 12.6 milioane de lei.

Pe lângă sumele primite ca subvenție de la stat, partidele politice care trec pragul de 3% primesc și rambursarea sumelor cheltuite în campanie. Astfel, întreaga campanie electorală se desfășoară cu bani de la stat, finanțarea privată fiind într-o măsură relativ mică prezentă. Chiar dacă ea există în campanie, sumele sunt recuperate ulterior tot din fonduri publice prin rambursare.

Articol complet pe siteul Europei Libere

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate