Connect with us
Publicitate

CUGIR

DOCUMENTAR Alba24: Revoluția din 1989, la Alba. 23 de morți și 111 răniți nu și-au găsit nici astăzi dreptatea


Publicat

Se împlinesc 32 de ani de la momentul care a fost numit în mod convențional ”Revoluția Română”. Evenimentele de atunci nu au fost niciodată elucidate complet, la fel cum nu a fost niciodată detaliat modul în care s-a produs schimbul de putere. 

Populaţia a spus atunci „NU” statului poliţienesc, securităţii, politicii economice a lui Ceauşescu, dar protestele au fost punctate de băi de sânge, nu doar în marile orașe. 

Dezinformare, manipulare și bună credință din partea oamenilor. Adevărul din jurul evenimentelor care au scris istoria românilor în urmă cu peste 30 de ani sunt astfel şi astăzi învăluite de mister.

Protestul românilor din județul Alba au fost adunate în cartea revoluţionarului Mihai Babiţchi, „Revoltă în labirint”, o lucrare cuprinzătoare care prezintă relatarea faptelor din punctul de vedere al unui participant direct.

De menționat că nu există nici un rezultat al investigării crimelor din acea perioadă, iar familiile morților și răniții Revoluției din județul Alba, nici acum nu au aflat adevărul complet despre ceea ce s-a întâmplat.

Ancheta a fost inclusă, la grămadă, în investigația ”mare”, rămasă nerezolvată la nivel național.

Jurnaliștii de la Recorder au realizat un documentar dedicat perioadei parcurse de România, în cei peste 30 de ani de la Revoluție. Merită urmărit cu mare atenție.

Revoluție în Alba

Revoluţia în judeţul Alba a început la Cugir în 21 decembrie 1989 şi a cuprins Alba Iulia şi localităţile învecinate.

Cugirul a fost al patrulea oraș din România în care au izbucnit manifestări împotriva regimului Ceaușescu. Primele mișcări de stradă de la Cugir au avut loc la ora 9,45 pe 21 decembrie 1989. La Alba Iulia, Revoluția a început tot în 21 decembrie 1989, la ora 22,14.

Vă invităm să vă reamintiţi evenimentele care au avut loc în Alba, la 1989, aşa cum au fost ele reflectate în presa locală şi publicaţiile vremii.

Cugirul, primul oraş din judeţul Alba în care a răbufnit mânia revoluţionară

În 2001, Cugirul a fost declarat oraş martir al Revoluţiei de la 1989. În argumentarea cererii, Consiliul Local al oraşului Cugir a prezentat desfăşurarea evenimentelor aşa cum au fost, în urma consultării participanţilor, a declaraţiilor scrise şi a fotografiile existente.

Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia a realizat singurul documentar din țară care prezintă evenimentele și faptele dintr-un județ care au dus la căderea comunismului.

A fost nevoie de sute de ore de documentare, muncă în teren, peste 50 de ore de montaj, toate pentru a aduce la lumină faptele istorice de la 1989 din județul Alba.

În documentarul realizat apar figuri importante ale revoluției din județ, lideri din stradă, dar mai ales istorici, precum Liviu Zgârciu, cercetător CNSAS și specialist în perioada comunistă.

Revoluția la Cugir

Vedeţi cum a început Revoluţia la Cugir, aşa cum a fost prezentată într-un document oficial, semnat de membrii Consiliului Local Cugir de atunci, prin care a fost solicitată declararea denumirii de Oraş Martir:

„În 21.12.1989, în jurul orei 10.00, la I.M Cugir, în faţa Secţiei Sculărie s-au grupat 40-50 de persoane, majoritatea tineri. Se comentează despre evenimentele de la Timişoara.

Sună sirenele macaralelor şi se bate clopotul de alarmă al secţiei sculărie. Se păstrează un moment de reculegere pentru un student cugirean împuşcat la Timişoara. Secretarul comitetului de partid pe întreprindere încearcă să dialogheze cu muncitorii, dar nu este ascultat. La fel se întâmplă şi cu primul secretar al Comitetului Orăşenesc.

Sunt huiduiţi şi se aruncă după ei cu diverse obiecte, pietre, cărămizi – în jurul orei 11.15-11.30. Grupul porneşte spre clădirea conducerii întreprinderii, trecând prin faţa secţiilor: Maşini-unelte, Cuplaje, Turnătorie de precizie.

Se alătură alţi manifestanţi, care scandează prima lozincă:

<Hai cu Timişoara!>, apoi <Uniţi-vă cu noi!>. După o scurtă staţionare la Pavilionul Conducerii, coloana se îndreaptă pe traseul: Pavilion Comercial, Secţia Prototipuri, Fabrica de Produse Tehnice, Turnătoria de fontă, Secţia M.U Montaj, Bobinaj, Mecano-Energeic III, Mecanică IV, Mecanică II şi Mecanică VIII.

Coloana manifestanţilor, cu steagul tricolor în frunte, iese pe poarta MSR şi parcurge traseul: Strada Doinei, Al. Sahia, Tineretului, Victoriei, Stadionului, Sfatul Popular şi se opreşte scurt timp în faţa porţii oficiale a I.M. Cugir. Se scanda <Fără Violenţă!>.

Apoi se îndreaptă către I.M.C. II, trecând prin faţa Ocolului Silvic, IFET, Şcoala Generală Nr. 1, zona comercială a oraşului vechi. Se alătură noi manifestanţi.

Apar reprezentanţi ai Securităţii (la Miliţie, Consiliul Popular, pe stradă). Lozincile scandate şi traseul parcurs – pas cu pas – sunt înregistrate video şi radio. Prin radio se transmite la judeţ, la Securitate şi la Miliţie.

După intrarea în IMC II, coloana manifestanţilor parcurge traseul secţiilor Mecanica V, Mecanică VII, Mecano-Energetic II, Mecanica VI, pavilionul tehnic şi administrativ. Apoi coloana se întoarce la Consiliul popular şi Miliţie.

Cerinţele manifestanţilor devin categorice: <Pentru sângele vărsat, Ceauşescu condamnat! Pentru crima din Banat, Ceauşescu judecat!>.

La Consiliul popular, lozincile <Trăiască RSR> sunt aruncate de pe faţada clădirii. Coloana se îndreaptă spre Miliţie, unde se presupune că sunt 3 arestaţi.

Vezi și: VIDEO: Cum arăta Alba Iulia cu câteva luni înainte de Revoluție. Imagini de acum 32 de ani, cu locuri care azi au dispărut

Comandantul Miliţiei, împreună cu subordonaţi ai săi, cu reprezentanţi ai securităţii judeţene, comandantul USLA-şilor şi comandantul pompierilor din judeţ se blochează în sediul Miliţiei şi ameninţă manifestanţii. Sunt rupte cablurile telefonice, sunt incendiate 8 maşini, printre care şi maşina ARO (Laboratorul criminalistic).

Se trage din Spitalul Orăşenesc. Se înregistrează 70 de răniţi şi 10 morţi, în perioada 21 decembrie – 10 ianuarie. Răniţii sunt transportaţi la spital. Porţile sunt închise, se rupe gardul, apoi se deschide poarta din spate. Medicii răspund cu promptitudine solicitărilor. Clădirea Miliţiei este incendiată (aproximativ orele 17.00 – 17.30).

Pe la orele 21.00 – 21.30, la Consiliul popular sunt sparte geamurile la parter, lampadarele, este forţată uşa de la intrare, aruncată benzină pe jos şi clădirea incendiată.

Citește și: Revoluția fără victime de la Sebeș: cum s-au petrecut evenimentele

Pompierii militari, 2 maşini din Orăştie şi 2 din Alba Iulia nu pot interveni. În jurul orei 24.00, focul este stins. Aproape simultan sunt devastate librăriile, operele lui Ceauşescu sunt aruncate în stradă şi arse.

De pe una dintre cele 4 maşini ale pompierilor, o operatoare-securist recepţionează prin radio: <La tov. Ceauşescu a ajuns ştirea că Cugirul arde!>.

În noaptea de 21 Decembrie 1989, Comandamentul gărzilor se întruneşte la ora 1.00 şi organizează paza obiectivelor IM Cugir. În aceeaşi noapte sosesc vânătorii de munte din Alba Iulia, care pătrund în IMC, cu scopul de a o apăra de un eventual atac.

În ziua de 22 Decembrie 1989, are loc în zona Pieţei Complex I o adunare populară. Mulţimea se îndreaptă spre Spital, apoi se opreşte în faţa IMC, în faţa fântânii arteziene.

În jurul orei 8.00, s-a început acţiunea de constituire a conducerii oraşului, În jurul orelor 10.00, se primeşte informaţia despre înlăturarea primului secretar al judeţului Alba. Are loc o a doua adunare populară pe stadionul oraşului, unde fuseseră montate microfoane pentru o mai bună sonorizare.

Este ales un comitet local format din: Cristea Ioan, Pîclişan Filip, preot Donu Gheorghe, Filimon Ioan, hotărându-se formarea Frontului de Salvare Naţională. La ieşirea din stadion, radiourile anunţau fuga lui Ceauşescu. Mulţimea este entuziasmată, se îmbrăţişează, se aud urale de bucurie.

Pe la ora 10.00, Statul major al vânătorilor de munte este mutat din IM Cugir la Clubul Muncitoresc şi îşi fixează obiectivele de apărare în oraş. Încă în dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989 sunt organizate gărzile pentru asigurarea ordinii în oraş.

Se distribuie arme gărzilor şi populaţiei. În după-amiaza zilei de 22 şi dimineaţa zilei de 23 decembrie, s-a intrat în dispozitivul de apărare al fabricii (armament greu, muniţie etc.).

Din 23 decembrie, conducerea patrulelor este preluată de colonelul Verdeş Ştefan. Se constituie un stat major militar prin implicarea ofiţerilor Recepţiei Tehnice Militare.

În 23 decembrie 1989 are loc o nouă adunare populară, în faţa Clubului Muncitoresc pentru lărgirea comitetului coordonator al oraşului. Din 26 decembrie, acest comitet se transformă în Consiliul Frontului Salvării Naţionale, care şi-a desfăşurat activitatea până în iunie 1990.

Importanţa Revoluţiei în Cugir depăşeşte cadrul local: puternic centru economic şi muncitoresc, care contribuia cu o parte foarte însemnată la venitul naţional şi reprezenta peste 50% din economia judeţului Alba, având fabrică de produse speciale, mai ales armament şi depozite, în zonă.

Cugirenii au dat tonul Revoluţiei din Alba Iulia, din judeţul Hunedoara şi – prin muncitorii IMC – au fost promotorii schimbărilor în satele şi comunele din apropiere.

Într-o atmosferă de deplină responsabilitate, au constituit organul democratic de guvernare locală, desemnându-şi reprezentanţii prin adunări, organizând paza şi securitatea obiectivelor oraşului, asigurându-i liniştea, lumina, căldura şi mai ales alimentele atât de necesare. Acestea au fost etapele desfăşurării Revoluţiei din Cugir”.

În 21 decembrie 1989, la Cugir, mulţimea revoltată a atacat sediul miliţiei. Miliţienii au deschis focul, sediul miliţiei a fost incendiat, iar doi miliţieni, comandantul Valentin Pop şi subofiţerul Ilie Staicu au fost linşaţi.

Descrierea evenimentelor într-o interpelare parlamentară a deputatului Emil Crişan:

” Prinşi de un grup de atacatori vizibil excitaţi de băutură şi cuprinşi de o furie ucigaşă, cei doi au fost supuşi unei ploi de lovituri de cuţit şi topor, care le-au transformat curând trupurile într-o masă de carne şi oase, din care sufletele îngrozite încercau, într-un ultim efort de eliberare, să-şi ia zborul.

Apoi, stropiţi cu benzină, cei doi au fost transformaţi în făclii groteşti şi spectacolul acesta a continuat, victimelor fiindu-le tăiate urechile, nasul şi organele genitale, gurile fiindu-le umplute cu mizerii, de nişte minţi bolnave de turbare şi ură”.

La Alba Iulia, Revoluţia a pornit în 21 decemrie la ora 22,14.  Un grup format în majoritate din tineri s-au adunat în capătul Bulevardului Transilvaniei, de unde au pornit într-un marş pe străzile oraşului.

Liderul ad-hoc al grupului a fost Mihai Babiţchi. Autorităţile comuniste din Alba nu au reacţionat violent la manifestaţia tinerilor, până a doua zi la grupul condus de Babiţchi alăturându-se şi alţi cetăţeni.

A doua zi, conducerea PCR a pactizat cu manifestanţii adunaţi în faţa Consiliului Popular Judeţean.

Primul secretar PCR, Ioan Savu, a fost aclamat de manifestanţi în momentul în care a anunţat că susţine manifestaţia. După fuga dictatorului cu elicopterul de pe clădirea Comitetului central PCR, revoluţionarii din Alba au preluat conducerea judeţului.

Primul conducător al noii ordini judeţene a fost Mihai Babiţchi. Revoluţionarii au ocupat sediul Securităţii şi i-au dezarmat personalul instituţiei.

Teama de terorişti, confuzia şi poate lipsa de comunicare între grupurile revoluţionarilor au dus la schimburi de focuri, răniţi şi chiar morţi.

Alba Iulia era cuprinsă de o  isterie generală provocată de anunţuri de genul „Apă otravită”, „Vin Terorişti dinspre Mamut”, venite pe diferite canale, greu de verificat.

Teama şi deruta au fost principalii factori care au dus la apariţia primelor victime. La 22 de ani de la Revoluţie încă nu se ştie de ce s-a tras la Alba Iulia, nu a fost prezentat niciun terorist şi niciun vinovat pentru morţii şi răniţii din acele zile.

După 24 de ani, niciunul dintre cei care au ieşit atunci în stradă nu deţine o funcţie publică. Singurele documente în care sunt prezentate, oarecum unilateral, fapte şi evenimente din acea perioadă sunt cartea „Revoltă în labirint” scrisă de Mihai Babiţchi şi articolele de presă care redau mai mult atmosfera acelor vremuri decât  informaţia necesară pentru clarificarea misterelor revoluţiei din Alba.

21-22 decembrie 1989, la Alba Iulia

În cartea lui Mihai Babiţchi sunt relatate evenimentele din noaptea de 21 spre 22 decembrie: „Seara pe la orele 22.00 am auzit în stradă o voce care a strigat puternic:

<Jos Ceauşescu>. Am coborât într-un suflet şi am dat peste vreo trei sau patru bărbaţi într-o vizibilă stare de euforie… Le-am propus să o luăm pe Bulevardul Victoriei şi au acceptat pe loc. Aproape imediat ce am început să strigăm lozinci anticeauşiste, lângă noi au venit şi alţi oameni… grupul nostru creştea… când am ajuns în faţa piaţetei Cinematografului Dacia…

Marius Şipoş a scris cu litere mari, cu vopsea albă, pe peretele de la <Materna>: <Jos Ceauşeştii, asasinii>… nu se vedea nici un miliţian sau securist, patrulele mixte dispăruseră, dar ştiam că suntem supravegheaţi îndeaproape”.

Cine a tras în noi după 22?

Din nou, în paginile cărţii lui Mihai Babiţchi se întrevede confuzia acelor zile. Oamenii au ieşit pe străzi, au strigat lozinci şi intoxicaţi de „zvonuri false” referitor la prezenţa unor grupuri teroriste care circulau îmbrăcaţi în civili, purtând banderole tricolore şi dându-se drept revoluţionari, stârneau o psihoză a teroriştilor.

„Aşa s-a ajuns ca nu numai civilii înarmaţi, dar chiar şi soldaţii lipsiţi de experienţă să tragă în orice necunoscut, devenit din această cauză suspect… aşa s-a ajuns să fie desăvârşit scenariul cu revoluţia română”, relatează Mihai Babiţchi.

Cine a tras la Revoluție, în România? Un podcast pe acest subiect, mai jos:

Într-un articol din 26 decembrie 1989, ziaristul Gelu Bogdan povesteşte despre învălmăşeala de pe străzile municipiului Alba Iulia din zilele precedente datei de 26 decembrie ‘89:

“ La poarta spitalului este aglomeraţie. Vin şi pleacă maşini. La posturi, o mulţime de oameni în uniforme. Soldaţi, ofiteri, luptători din gărzile patriotice, dar cei mai mulţi în uniforme albe – cadrele medicale. Sunt peste tot: la patul bolnavilor, în blocul operator, la centrul de hematologie, pe salvări, pe străzi, oriunde este nevoie. Unii n-au dormit de trei zile şi trei nopţi.

… Foc încrucişat dinspre blocul Pati-bar şi Cinematograful <Dacia>. Sosesc maşini care aduc răniţi; pleacă imediat. Chiar din stradă, este adus un corp inert. Prea târziu. Încă o victimă a demenţei unui regim care propovăduia umanitarismul!
La poartă sosesc mereu cetăţeni care doresc să doneze sânge. Mulţi dintre ei sunt donatori noi, foarte mulţi tineri. Întâi 90, apoi încă 25. Recoltarea se sistează.

Există destul sânge pentru a face faţă oricărei situaţii!

În spital se desfăşoară o muncă febrilă. Toţi răniţii sunt în afară de pericol. Se înserează, dar salvările aleargă pe străzi. De la blocurile M se transmite că un soldat care a capturat un terorist este rănit. Salvarea nu poate înainta prin barajul de foc. Sanitarii, ajutaţi de soldaţi, ajung la locul indicat, strecurându-se printre blocuri. Acţiunea se încheie cu bine.

Un alt apel: la blocul A5 se află un rănit. Salvarea este însă aşteptată la locul indicat cu rafale de armă automată. Teroristul dispare cu ajutorul unei Dacii albastre. Zvonurile se înmulţesc, dar sunt verificate minuţios. Se confirmă că forţele de ordine anihilează rând pe rând teroriştii. La căderea nopţii, aflăm că un convoi de autocamioane cu medicamente şi alimente donate de cetăţenii oraşului Bekeszcsobo din Republica Ungara sosesc în Alba Iulia.

În jurul spitalului sunt întărite gărzile formate din personalul tehnico-economic şi administrativ al direcţiei sanitare. Sunt amplasate şi cadre medicale în posturi de pândă.

Nimeni nu se gândeşte la somn. Sosesc întăriri şi din partea armatei. Pe un colţ de birou se stabileşte rapid schema de apărare. Pe peretele opus, o tablă neagră pe care stau scrise cu creta acţiunile medicale zilnice, planificate pentru săptămâna trecută. Peste ziua de vineri, 22 decembrie, s-a şters, scriindu-se în loc: ZIUA LIBERTĂŢII!”.

Evenimentele din Decembrie 1989 reprezintă un episod sângeros din istoria românilor. La Alba, 23 de persoane au murit pentru libertate, iar alte 111 au fost rănite.

Prea puţini dintre vinovaţii crimelor de la Alba Iulia au fost descoperiţi. Au fost arestaţi la vremea respectivă conducătorii Securităţii, dar nu au fost condamnaţi. Este vorba, printre alţii, de maiorul Gheorghe Lupeş, fost şef al Securităţii din Alba în decembrie 1989 şi de locotenent-colonelul Florian Brihac.

La Cugir, trei bărbaţi au fost condamnaţi la pedepse între 10 şi 13 ani de închisoare pentru linşarea comandantului Miliţiei Cugir, Valentin Pop şi a subofiţerului Ilie Staicu, dar dramele care conturează peisajul sângeros din Decembrie 1989 nu pot fi şterse din conştiinţa românilor nici printr-o viaţă de detenţie.

Lista cu morţii Revoluţiei din judeţul Alba:

Augustin Dorin

Profesie: conducător auto
Data naşterii: 19.10.1964
Locul naşterii: Vinerea, Cugir, Alba
Calitate: Erou Martir
Data morţii: 23 decembrie 1989
Locul moţii: Cugir
Cauza: microbuzul cu care transporta muniţie s-a răsturnat

Boar Petru

Profesie: muncitor
Data naşterii: 26.05.1963
Locul naşterii: Blaj, Alba
Calitate: Erou Martir
Data morţii: 23 decembrie 1989, ora 15.00
Locul morţii: Blaj, zona Staţiei CFR
Cauza: împuşcat în gât
Vinovaţi: luptători de Gărzile Patriotice, angajaţi la IAMU Blaj

Botar Sorin Ilie

Profesie: funcţionar, şef de cabinet la CJ PCR Alba
Data naşterii: 1.10.1951
Locul naşterii: Alba
Calitate: Erou Martir
Data morţii: 24 decembrie 1989
Locul morţii: Alba Iulia, zona Hotelului Armatei, într-un autoturism
Cauza: împuşcat cu o rafală de mitralieră
Vinovaţi: soldaţi şi civili înarmaţi care au crezut că în Dacia neagră sunt terorişti

Costinaş Emil

Profesie: lăcătuş
Data naşterii: 8.08.1959
Locul naşterii: Mogoş, Alba
Calitate: Erou Martir
Data morţii: 23 decembrie 1989
Locul morţii: Cugir, în misiune de luptă
Cauza: împuşcat

Macarie ( Pașca) Daniela Georgeta

Profesie: subofiţer MApN
Data naşterii: 28.04.1962
Locul naşterii: Alba
Calitate: Erou Martir
Data morţii: 24 decembrie 1989
Locul morţii: Alba Iulia, pe scările Hotelului Armatei
Cauza: împuşcată
Vinovaţi: soldaţi şi civili înarmaţi, aflaţi în zonă

Mărginean Ioan

Profesie: şofer la Spitalul Orăşenesc Blaj
Data naşterii: 13.01.1942
Locul naşterii: Roşia de Secaş, Alba
Calitate: Erou Martir
Data morţii: 23 decembrie 1989, ora 20.30
Locul morţii: Turda, într-o salvare în drum spre spital
Cauza: împuşcat în cap
Vinovaţi: soldaţi de la Unitatea Militară din Turda, care au deschis foc asupra Salvării

Poenar Constantin

Profesie: muncitor la Uzina Mecanică Cugir, Secţia Turnătorie
Data naşterii: 18.03.1973
Locul naşterii: Cugir, Alba
Calitate: Erou Martir
Data morţii: 29 decembrie 1989, ora 4.30
Locul morţii: Cugir, în locuinţa sa, care era percheziţionată
Cauza: împuşcat în gât
Vinovaţi: maiorul de securitate Blaj Emil (de la UM 0815 Sibiu), condamnat definitiv la 16 ani închisoare

Radu Gheorghe Ioan

Profesie: maior MI
Data naşterii: 20.02.1948
Locul naşterii: Cugir, Alba
Calitate: Erou Martir
Data morţii: 24 decembrie 1989
Locul morţii: Alba Iulia, într-un autoturism care nu a oprit la semnal
Cauza: împuşcat cu o rafală de mitralieră
Vinovaţi: soldaţi în termen aflaţi într-un filtru de trecere

Rosa Mircea

Profesie: soldat în termen la UM 01908 Bucureşti
Data naşterii: 20.11.1969
Locul naşterii: Poşaga, Alba
Calitate: Erou Martir
Data morţii: 24 decembrie 1989
Locul morţii: Bucureşti, zona Radiodifuziunii
Cauza: împuşcat în cap

Staicu Ilie

Profesie: plutonier adjutant MI, plutonier major (post-mortem)
Data morţii: 21 decembrie 1989
Locul morţii: Cugir
Cauza: tortură (şoc combustional şi ruptură masivă a organelor interne)
Vinovaţi: ucis de Aurel Mihu, Adrian Gheorghe Carica, Alexandru Popa si Dumitru Sivera (condamnaţi). Cazul a fost preluat din arhiva Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti
Observaţii: Cadavrul a fost profanat trei zile la rând

Teodorescu Florin

Profesie: inginer
Data naşterii: 3.09.1962
Locul naşterii: Cugir, Alba
Calitate: Erou Martir
Data morţii: 23 decembrie 1989
Locul morţii: Cugir, în timp ce apăra întreprinderea
Cauza: împuşcat

Valentin Pop

Profesie: comandantul Miliţiei Cugir, căpitan post-mortem
Data morţii: 21 decembrie 1989
Locul morţii: Cugir
Cauza: tortură (şoc combustional şi ruptură masivă a organelor interne)
Vinovaţi: ucis de Aurel Mihu, Adrian Gheorghe Carica, Alexandru Popa şi Dumitru Sivera (condamnaţi). Cazul a fost preluat din arhiva Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti
Observaţii: cadavrul a fost profanat trei zile la rând

Zeng Octavian

Profesie: pensionar
Data naşterii: 30.12.1928
Locul naşterii: Aiud, Alba
Calitate: decedat în legătură cu evenimentele
Data morţii: 24 decembrie 1989
Locul morţii: Alba Iulia, în drum spre spital
Cauza: împuşcat în ceafă la intrarea într-un bloc din zona Liceului Militar

Foto, Arhivă personală Traian Mârza,  Emil Pojar, Nicu Murgășanu, Mihai Babițchi.

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

1 Comentariu

1 Comentariu

  1. pilu

    sâmbătă, 18.12.2021 at 16:37

    Amintirile mele din acea noapte cand din greseala am fost de servici, sunt cam asa :
    Cand am intrat in intreprindere am observat toate lampile aprinse in institutie, de parca se sarbatorea revelionul. Mare vanzoleala (era pe la 22,30, am intarziat, ca stiam din cele anterioare ca nu era nici dracu in intreprindere). Dar stupoare, era plin de lume, de la director, ing. sef, sefuti, lideri de sindicat etc.(La acest etc. erau toti securistii (ciripitorii),pe care i-am identificat ulterior si datorita dezvaluirilor de prin presa). Deci toti erau instiintati cu mult inainte. Cand d-l colonel adunase o mana de stim noi cine, astia dadeau telefoane, undeva, si erau la curent cu se intampla si pe unde marsaluiau eliberatorii. Si tot asa pana dimineata cand intorcandu-ma de la servici acasa, ce sa vezi, alta hoarda de ciripitori( se vad in pozele facute atunci) adunati in fata prefecturii, legitimau lovitura de stat. Dupa, urmeaza totul la vedere, care era o mare mascarada, cu Iliescu in frunte.
    Apropos, eram pe la mag. Unirea cand securistii Craiu si inca doi, au iesit din locul unde are acum Filipescu ceasornicaria. In acel moment o ploaie de rapaituri de mitraliera au asurzit strada, astia s-au pus la pamant si un Aro a venit de la hotelul Armatei si i-au ridicat. Acea ploaie de rapaituri era produsa de simulatoarele montate in balcoanele celor care erau tot ciripitori si se stiu ei care sunt.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

BLUE MONDAY: De ce luni, 17 ianuarie, este considerată ziua cea mai deprimantă din anul 2022

Publicat

Zilele scurte de iarnă, frigul și problemele cotidiene pot fi context pentru o perioadă mai puțin benefică. A treia zi de luni din ianuarie este considerată a fi cea mai deprimantă zi a anului, adică ”blue monday” – lunea tristă.

Ideea a fost inspirată de un psiholog britanic care a creat o formulă matematică pentru a identifica cele mai dificile momente dintr-un an.

Pentru a ajunge la această concluzie, psihologul britanic Cliff Arnal a analizat o combinaţie de factori şi consideră că „depresia colectivă” din a treia zi de luni din an ar fi cauzată de scăderea temperaturilor şi de o reducere a luminozităţii. Acestor factori li se adaugă datoriile acumulate în urma sărbătorilor de sfârşit de an.

Un alt motiv de depresie: vacanţele reprezintă deja doar o amintire îndepărtată, la fel ca hotărârea de a pune în aplicare bunele rezoluţii luate pe 1 ianuarie pentru anul în curs. Nu în ultimul rând, se ia în considerare şi faptul că mulţi oameni urăsc zilele de luni.

După primul studiu realizat de cercetătorul britanic pe această temă, în 2005, alte analize au întărit ipoteza „Blue Monday”.

Una dintre ele a demonstrat, de exemplu, că cea de-a treia zi de luni din ianuarie corespunde unui vârf de absenteism la locul de muncă, iar un alt studiu a evidenţiat o anumită creştere a numărului cererilor de divorţ care sunt depuse în instanţă.

La origine, „Blue Monday” a făcut parte dintr-o campanie publicitară, lansată de o agenţie de turism – Sky Travel, care promova avantajele călătoriilor programate în luna ianuarie.

Ideea a fost preluată apoi şi de un producător de îngheţată, într-o altă campanie publicitară, care promova, în iunie, produsele acelei companii, profitând de conceptul opus lui „Blue Monday – cea mai fericită zi a anului.

Ce spun psihologii

Potrivit specialiștilor, persoanele care stau lângă fereastră sau care ies la plimbare pot scăpa mai uşor de starea de depresie din această perioadă a anului. De asemenea, experţii recomandă sporturile specifice iernii sau, dacă vremea este mult prea friguroasă, exerciţiile la sală.

Este un prilej de a reflecta asupra uneia dintre bolile acestui secol: depresia.

Cu ”boala secolului”, depresia, se confruntă unul din zece români. Pandemia, lockdown-ul și izolarea au accentuat această stare la nivel mondial.

În ianuarie, organismul uman se resimte după consumul de alcool şi dulciuri din luna decembrie, conturile bancare sunt aproape de cota de avarie din cauza cadourilor de Crăciun şi a petrecerilor de Revelion. În plus, vor mai trece câteva luni până când lumina diurnă va creşte considerabil și nivelurile de vitamina D din organism vor putea să se regenereze prin expunerea naturală la razele solare.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Sfântul Antonie cel Mare, sărbătorit de credincioși în 17 ianuarie. Tradiții, superstiții și semnificații

Publicat

Sfântul Cuvios Antonie cel Mare este sărbătorit de Biserică la 17 ianuarie. Este considerat de tradiţia monastică drept cel mai popular ascet şi începătorul vieţii călugăreşti.

Sfântul Cuvios Antonie cel Mare s-a născut în Egiptul de Sus, în anul 251, într-o familie bogată.

Cine a fost Sfântul Antonie cel Mare

La vârsta de 20 de ani, după moartea părinţilor, a renunţat la avere şi s-a făcut pustnic pe lângă părinţii ce îşi aveau chiliile în apropierea satului său. După vârsta de 35 de ani a plecat în pustia Egiptului, unde vreme de alţi 20 de ani a trăit în singurătate, în post şi rugăciune.

Vezi și Mesaje de Sfântul Anton. Ce felicitări le poți timite celor dragi, care poartă numele de Anton, Antonia, Antoaneta sau Antonina

Datorită harului şi virtuţilor sale s-a făcut cunoscut, în jurul său formându-se o obşte de ucenici pe care îi îndruma spre desăvârşirea creştină.

Despre Sfântul Antonie se spune că era „Cu adevărat ca un doctor dat Egiptului de Dumnezeu; căci, cine se ducea mâhnit la dânsul şi nu se întorcea bucurându-se? Cine venea la dânsul plângând pe cei morţi şi nu părăsea îndată plânsul? Cine venea mâniat şi nu se schimba îndată în prietenie şi iubire? Care sărac necăjit alerga la dânsul şi, văzându-l, nu defăima îndată bogăţia? Care monah, împuţinându-se cu sufletul şi alergând la dânsul, nu se făcea cu mult mai tare şi mai sârguitor? Care tânăr venind în munte şi privind la Antonie, nu se lepăda îndată de desmierdări şi nu iubea înţelepciunea? Cine venea la dânsul ispitit de diavoli şi nu se izbăvea? Cine era supărat de gânduri şi nu se alina cu cugetul?” (Vieţile Sfinţilor).

Viaţa Sfântului Antonie cel Mare a fost scrisă de patriarhul Alexandriei, Sfântul Atanasie cel Mare, care l-a cunoscut.

Sfântul Anton – superstiții și semnificațiile sărbătorii

„Părintele monahilor”care a trăit 85 de ani în pustiu, marele pusnic Antonie, tămăduia bolnavii şi-i vindeca pe cei demonizaţi. În zilele noastre, ca şi în secolul al IV-lea, Sfântul Antonie este considerat ocrotitorul orfanilor şi al oamenilor săraci, ajutându-i de grabă pe cei care se roagă cu credinţă şi-l cheamă în ajutor. Se consideră că Sfântul Antonie cel Mare îi păzeşte pe oameni de duhurile rele, de primejdii şi vrăji.

Sfântul Antonie a învăţat de la părinţi şi de la bunici credinţa în Hristos. După moartea părinţilor, pe când el împlinise vârsta de 20 de ani, s-a ocupat de educaţia sorei sale minore. Când în biserică tânărul Antonie a auzit cuvântul Evangheliei, care spune : „De voieşti să fii desăvârşit, mergi, vinde avuţiile tale şi urmează Mie (Matei 19,21), a fost impresionat de aceste cuvinte şi a urmat îndemnul Evanghelistului.

Şi-a împărţit partea sa de avere săracilor, iar mai târziu a procedat la fel cu moştenirea sorei lui, pe care a lăsat-o în grija unei comunităţi de fecioare. Urmând sfatul unui ascet bătrân, Cuviosul a vieţuit o vreme într-o colibă la marginea satului natal Coma. În anul 285, când a împlinit vârsta de 35 de ani, Sfântul Antonie s-a stabilit într-o fortăreaţă izolată numită Pispir, la marginea deşertului din Munţii Tebaidei, unde a trăit până-n anul 306.

Sfântul Antonie şi-a dorit să fie izolat complet de lume, după modelul pustnicilor deşertului şi ducea o viaţă foarte aspră: primea pâine prin acoperişul casei de două ori pe an, deoarece uşa de la intrare era zidită.

După multă muncă de convingere, de teama ereticilor arieni, ucenicii săi l-au determinat să părăsească fortăreaţa. În timp, s-a dus vestea despre viaţa aspră pe care Cuviosul o ducea, iar contemporanii săi îl considerau pe Antonie părintele spiritual al călugărilor din mai multe colonii monahice din deşertul Egiptului, printre care cele din Nitria şi Schit. Pe credincioşii care veneau la el să-i ceară un sfat, Sfântul Antonie îi îndruma să îmbrăţişeze viaţa monahală.

În jurul anilor 310, Cuviosul a făcut o călătorie la Alexandria, pentru a-i încuraja pe creştinii prigoniţi în timpul persecuţiilor romane, din vremea împăratului roman Maximian.

Marele pustnic a trecut la viaţa veşnică în anul 356, când împlinise vârsta de 105 ani. El a lăsat în urmă un număr impresionant de ucenici asceţi în lumea întreagă, cărora le-a lăsat cuvântul de învăţătură : Să creadă în Iisus şi să fugă de ispitele şi de înşelăciunile diavoleşti.

Interesant este faptul că Sfântul Antonie cel Mare răspundea în scris mesajelor primite de la credincioşii din toate categoriile sociale. În timp, ucenicii săi au ridicat o mânăstire pe locul unde Sfântul şi-a petrecut ultimii ani de viaţă.

Sfântul Anton: testamentul

Înainte de a muri, Sfântul Antonie cel Mare a lăsat ucenicilor săi un testament prin care le cerea să fie îngropat într-un loc secret, pe care să nu-l descopere nimeni. Respectând întocmai dorinţa părintelui lor duhovnicesc, ucenicii au îngropat trupul Cuviosului încât, secole de-a rândul, nimeni nu l-a descoperit.

Abia în ultimii ani, în urma cercetărilor făcute pentru restaurarea Mănăstirii Sfântului Antonie din Egipt, constructorii au ajuns la concluzia că mormântul cu moaştele Sfântului s-ar afla sub Sfânta Masă a bisericii centrale a mănăstirii.

Respectând dorinţa Cuviosului, care le spunea ucenicilor în testament:”Voi îngropaţi trupul meu, nimeni să nu ştie locul, afară de voi singuri. Iar eu la Învierea morţilor îl voi lua nestricăcios de la Mântuitorul”, mormântul a rămas pecetluit.

Sfântul Antonie cel Mare: tradiţii

În fiecare zi de marţi, Biserica Sfântul Antonie cel Mare, situată lângă Curtea Veche din Bucureşti, este neîncăpătoare. Aici vin să se roage mii de credincioşi, majoritatea tineri. Biserica este cel mai vechi lăcaş de cult, construit în Capitală de domnitorul Mircea Ciobanul, prin anul 1559.

Mai târziu, în anul 1847, în timpul unui incendiu, o bună parte din construcţie a fost afectată. Cam în aceeaşi vreme, o bisericuţă cu hramul Sfântul Antonie, situată în apropiere, unde se închinau puşcăriaşii, a fost distrusă complet de un incendiu.

Martorii oculari din acea vreme spun că dintre ruine a fost salvată o icoană a Sfântului Antonie, într-o zi de marţi. Sfântul odor a fost dus la biserica situată lângă Curtea Veche care, pe atunci, se numea Buna Vestire.

Acum, la icoana Sfântului Antonie, făcătoare de minuni, aşezată lângă catapeteasmă, se roagă mii de credincioşi şi poartă hramul Sfântului Anton, al bisericuţei arse odinioară.

Biserica Domnească (Paraclis Patriarhal) de la Curtea Veche din Bucureşti îl cinsteşte în ziua hramului pe Sfântul Cuvios Antonie cel Mare (17 ianuarie), care a devenit ocrotitorul său după incendiul din 23 martie 1847. Atunci, Biserica Sfântul Anton – Puşcărie ( din apropierea Bisericii Domneşti) a ars în întregime.

Rugăciunile făcute în sfântul lăcaş timp de nouă săptămâni ajută la împlinirea celor mai arzătoare dorinţe. Cei care au făcut acest ritual, de novene, s-au rugat pentru sănătate, pentru vindecarea de boli grave, pentru spargerea farmecelor, ca sporul şi liniştea sufletească să revină în casa lor.

surse: agerpres.ro, realitatea.net

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Românii vor primi bani de la stat pentru lucrări care reduc factura la energie. Lista programelor anunțate de Ministrul Mediului

Publicat

Ministerul Mediului a anunțat când vor demara anul acesta mai multe programe prin care se finanțează achizițiile verzi ale românilor. Pe lângă deja cunoscutele „Rabla” și „Rabla pentru electrocasnice”, statul oferă bani pentru panouri fotovoltaice și garduri electrice împotriva unor animale.

Un alt program așteptat, aflat deocamdată în pregătire este „Casa Eficientă Energetic” și Casa Verde Fotovoltaice. Dar, ambele programe au ediții încă neterminate, după mai multe eșecuri în derularea acestora.

Vezi și Ce facem dacă primim facturi prea mari la energie electrică și gaz. În ce situații se aplică penalități pentru neplată

Prin Casa Eficientă Energetic proprietarii clădirilor de cel mult trei etaje primesc bani pentru becuri, centrale, izolare termică  care i-ar ajuta să consume mai puțin curent și gaz.

Primele ”programe verzi” încep în februarie 2022

Primele programe pentru finanțarea achizițiilor verzi încep în februarie. Luna viitoare, pe 4 pebruarie 2022 se lansează Rabla Clasic și Rabla Plus pentru mașinile electrice.

În mai vor demara programul Rabla pentru Electrocasnice și cel pentru montarea de stații de încărcare a mașinilor electrice în cartiere, dar și pentru amplasarea de garduri care să țină la distanță animalele sălbatice.

În iulie se dă startul unei noi etape a proiectului care oferă bani doritorilor să cumpere sisteme fotovoltaice.

Din septembrie vor primi fonduri autoritățile publice care vor să crească eficiența clădirilor pe care le gestionează.

Casa Eficientă Energetic – un program prin care se va reduce mult factura la energie electrică și gaze

Un alt program așteptat de români, mai ales în condițiile în care s-au scumpit gazele și curentul, este programul „Casa Eficientă Energetic”.

„Casa Eficientă Energetic” acordă o finanţare nerambursabilă de cel mult 70.000 lei pentru fiecare proiect. Atenție, suma nu poate depăşi 60% din cheltuielile eligibile. Se pot înscrie în program doar proprietarii de case cu un regim de înălțime de cel mult 3 etaje.

Programul își propune să micșoreze consumul de energie în locuințe.

Ghidul precizează care sunt cheltuielile eligibile în acest caz. Astfel, puteți înlocui tâmplăria casei. Aveți voie să instalați centrale moderne de încălzire ori senzori de mișcare.

Se pot monta panouri solare cu stocare de apă caldă ori sisteme de producere a biogazului din deșeuri sau de încălzire prin pardoseală.

Puteți repara și trotuarele de protecţie din jurul casei pentru eliminarea infiltrațiilor. Cheltuielile pentru eficientizarea casei vor fi decontate de Fondul de Mediu doar după ce veți termina lucrările.

Cei înscriși vor face un audit energetic la început și la final pe banii statului. Programul este trecut în calendar la stadiul de pregătire și nu are deocamdată o dată de lansare. De altfel, o etapă a programului Casa Eficientă Energetic este în plină derulare, în prezent aflându-se la capitolul de verificarea dosarelor înscrise.

Ghidul de finanțare la prima etapă a programului Casa Eficientă Energetic AICI: DOCUMENT – Ghid Finantare Casa Eficienta Energetic

Ministrul Mediului nemultumit că românii  nu depun proiecte de calitate

Tanczos Barna, ministrul Mediului: „Atât autorităţile publice locale, cât şi companiile şi persoanele fizice se trezesc în ultima zi, în ultimele săptămâni şi nu au timp să pregătească, pe de o parte, proiecte de calitate.”

Potrivit ProTv, eficiența clădirilor din România este prevăzută și în Planul Național de Redresare și Reziliență. Aproape 80% dintre clădiri, publice și rezidențiale, trebuie renovate până în 2050. O parte ar trebui să fie gata deja în 2026.

Povestea primei etape de la Casa Eficientă Energetic, neterminate nici acum

Chiar dacă Ministrul Mediului anunță programe noi pentru acest an, este bine să se știe că, de exemplu, prima etapă la programul Casa Eficientă Energetic începută în anul 2020, nici până în prezent nu este finalizată.

Pe toată perioada anului 2021 beneficiarii înscriși au avut de așteptat ca AFM să găsească verificatorii proiectelor depuse. După mai multe luni în care Administrația Fondului de Mediu a anunțat că nu are personal pentru demararea procesului de evaluare a dosarelor a fost găsită soluția externalizării acesteia.

Firma care a obținut contractul pentru verificarea dosarelor depuse de cei peste 16.000 de beneficiari înscriși a scos primele liste abia la un an de la demararea proiectului. Verificarea dosarelor a ajuns abia la cei înscriși în data de 06.10.2020, în timp ce ultimul înscris validat în program este din data de  15.12.2021.

După mai bine de un an de la lansarea programului nu există niciun beneficiar aprobat care să fi primit finanțarea. Deși se știa încă de la mijlocul anului trecut că prețurile la energie vor exploda în 2022, Ministerul Mediului nu a urgentat finalizarea programului, pentru ca, astfel, mii de români să plătească facturi mai mici la energie și gaze.

Casa Verde Fotovoltaice, un alt program care ar fi putut reduce facturile la curent electric a avut mai multe blocaje, în ultimii doi ani. Programul a fost reluat după un an de pauză dar aplicația s-a blocat de două ori la înscrierea dosarelor. În prezent se derulează depunerea dosarelor de către instalatorii validați în program.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

surse: Protv, Romania24.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Șeful ANRE, tăcut în scandalul facturilor la energie. Bugetarul Dumitru Chiriță are 12000 de euro pe lună și nu simte scumpirile

Publicat

Șeful ANRE Dumitru Chiriță este unul dintre bugetarii de lux ai României care nu are de suferit de pe urma creșterii prețurilor la energie.

Acesta a fost instalat politic și a păstrat o liniște deplină în plin scandal al facturilor majorate, deși este unul dintre principalii responsabili. Duce acasă 12.000 de euro pe lună.

Dumitru Chiriță, fost parlamentar PSD, a fost instalat la ANRE direct de Liviu Dragnea, în urmă cu cinci ani, scriu jurnaliștii de la ziare.com.

De când a izbucnit scandalul facturilor uriașe la energie, Dumitru Chiriță n-a oferit nicio explicație publică, deși e unul dintre principalii responsabili, alături de Parlament și de Ministerul Energiei.

Potrivit declarației de avere, președintele fantomatic al ANRE încasează anual 707.000 de lei, ceea ce înseamnă aproape 12.000 de euro lunar. Comparativ, președintele Klaus Iohannis încasează doar 3.000 de euro lunar.

Dumitru Chiriță este de profesie electrician și a fost șef de tură la fosta Întreprinderea de Distribuție a Energiei Electrice (IDEB), până în 1990. În 1990 a ajuns liderul sindicatului Energia și, din 1996, vicepreședinte al confederației sindicale BNS.

În 2000, a devenit deputat PSD. Între 2004 și 2007 a ajuns vicepreședinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, deși el era electrician.

Între timp, a absolvit facultatea de drept a universității private Nicolae Titulescu, instituție de învățământ apropiată de PSD. Dumitru Chiriță nu scrie anul în care a absolvit studiile.

ANRE este în subordinea Parlamentului – a fost singurul răspuns al ministrului Energiei, Virgil Popescu, întrebat în urmă cu câteva luni dacă ar trebui demis șeful Autorității Naționale de Reglementare în Energie, cu salariu de 12.000 de euro, în contextul eșecului liberalizării pieței de energie.

„ANRE este în subordinea Parlamentului. Parlamentul începe treaba mâine (miercuri – n.r.), sesiunea ordinară. Am văzut că cei de la PSD vor o audiere.

Eu abia aștept să mă duc în Parlament să luăm radiografia sistemului energetic național, să îi întreb de ce nu au făcut nicio investiție din 2015 până acum, să îi întreb de furturile din sistemul energetic național, de jaful de la Complexul Energetic Hunedoara. Am atâtea lucruri să îi întreb. Abia aștept”, a spus Popescu, doar că nu a mai făcut-o.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate