Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

DOCUMENTAR ”Gări de istorie”: Stația CFR din Alba Iulia, martoră la cele mai importante evenimente din istoria României


Publicat

Gara din Alba Iulia, construită în urmă cu peste un secol şi jumătate, concomitent cu edificarea primei linii de cale ferată din Transilvania, Arad – Alba Iulia, a fost ”martoră” în cei 153 de ani de existenţă la multe dintre evenimentele care au marcat istoria României, cum ar fi Marea Unire de la 1918 sau încoronarea Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria din 1922.

Tot cu trenul a venit la Alba Iulia și celebrul Bufallo Bill, cu unul dintre cele mai omplexe c spectacole pe care le-a găzduit vreodată orașul.

Întreaga trupă avea nevoie de altfel de trei garnituri de tren pentru a face deplasarea de la o localitate la alta, însumând cifrele impresionante de 47 de vagoane (dintre care 18 duble şi 13 de dormit) şi peste 800 metri lungime.

Trenul lui Bufallo Bill

Clădire neogotică

Renovată de mai multe ori, gara din Alba Iulia a fost şi prima „eurostaţie” din Transilvania, inaugurată în urmă cu 15 ani.

Construită în stil neogotic, gara a fost ridicată, s-ar putea spune, într-un timp record, în mai puţin de un an, locuitorii din Alba Iulia numărându-se astfel printre primii din Transilvania care au beneficiat de „drumul de fier”.

Ea a fost construită în 1867 – 1868, odată cu realizarea „Primei linii de cale ferată din Transilvania”, Arad – Alba Iulia, şi derivaţia ei, linia secundară Simeria – Petroşani.

Discuţiile despre dezvoltarea unei reţele de comunicaţii feroviare în Transilvania erau însă mai vechi, Imperiul Habsburgic elaborând după 1848 un program ce lua în calcul edificarea unei căi ferate pe traseul Arad – Alba Iulia – Sibiu – Braşov.

Potrivit unui articol dedicat „Primei căi ferate din Transilvania”, apărut în 1971, în anuarul Muzeului de Istorie din Cluj-Napoca, „Acta Musei Napocensis”, semnat de Ludovic Vajda, ministrul vienez al comerţului de la 1854, Bruck, considera că această linie „ia în considerare în chip mulţumitor interesele economice, politico-comerciale şi strategice ale imperiului”.

gara alba iulia

În 1864, Guvernul austriac a aprobat un proiect de lege pentru începerea lucrărilor de construcţie pe traseul Arad – Alba Iulia, fiind încredinţată realizarea acestora „Societăţii căilor ferate din regiunea Tisei”.

Deoarece lucrurile progresau foarte lent, „Societatea anonimă de mine şi furnale din Braşov”, înfiinţată de un consorţiu cu capital austriac, proprietară a minelor din Valea Jiului, direct interesată astfel, a solicitat să continue ea lucrările, cerând, totodată, autorizaţie pentru construirea liniei secundare Simeria – Petroşani.

La 18 august 1866, „Societatea de mine şi furnale din Braşov” a obţinut concesiunea construirii liniei de cale ferată Arad – Vinţu de Jos – Alba Iulia, cu obligaţia de a răscumpăra cheltuielile de până atunci ale statului şi cu prevederea de a da în uz linia Simeria – Petroşani la un an după finalizarea lucrărilor pe linia principală.

Lucrările de construcţie au fost încredinţate unei firme vieneze, deţinută de baronii Klein, care se obliga să dea în folosinţă linia Arad – Alba Iulia până în 8 mai 1868, iar derivaţia Simeria – Petroşani până la 18 august 1868.

Fraţii Klein au primit pentru linia principală 23 milioane de florini, iar pentru cea secundară 12 milioane de florini, după cum se arată în documentele vremii.

Construcţia a început în 24 aprilie 1867, pe porţiuni, cu şine aduse din Anglia, cu muncitori italieni îndeosebi, dar ea nu a putut fi finalizată până în mai 1868, când era termenul de predare, fiind întâmpinate probleme îndeosebi la podurile de peste râul Mureş, cum era cel de la Zam, dar şi din cauza inundaţiilor.

În 21 august 1868, primul tren personal, tractat de locomotiva „Partoş”, a parcurs traseul Arad – Deva.

Termenul de finalizare a lucrărilor până la Alba Iulia a fost amânat de mai multe ori.

Primul tren

„La 8 decembrie 1868, au sosit în gara Alba Iulia 25 vagoane – marfă, tractate de locomotiva cu aburi ‘Săvârşin’. (…). ‘Prima Cale Ferată din Transilvania’ a fost dată în folosinţă între Arad şi Alba Iulia la data de 22 decembrie 1868.

La ora 2 şi un sfert a sosit la Alba Iulia cel dintâi tren personal, numit ‘Radna’.

După cum relatează presa vremii, ‘asupra poporului adunat în şuvoaie în incinta gării, scena pe care mulţi o trăiau pentru prima oară a avut un efect sensibil, încât nu era de mirare că uralele pline de însufleţire răsunau de pe buzele tuturora'”, se menţionează în articolul semnat de istoricul Ludovic Vajda.

După deschiderea liniei, trenul pleca zilnic din gara Alba Iulia la 5 dimineaţa şi străbătea traseul de peste 211 kilometri până la ora 13,45, când ajungea în Arad.

Calea ferată avea o singură linie. Un număr de 173 de clădiri deserveau buna funcţionare a căii ferate, 119 dintre ele fiind cantoane.

 

La Arad, Simeria şi Alba Iulia funcţionau hale de cazane.

Iniţial, au existat 16 staţii şi halte pe întreaga linie, remarcându-se prin circulaţia lor mai intensă staţiile Alba Iulia, Vinţu de Jos, Simeria, Deva şi Radna.

Gara Arad era comună cu cea a Căii Ferate din Regiunea Tisei şi cu cea a căilor ferate de pe linia Arad – Timişoara.

În ceea ce priveşte gara din Alba Iulia, aceasta a fost construită iniţial din două corpuri de clădire identice, legate printr-un vestibul. Edificiul avea un peron acoperit.

Martoră la evenimente importante

„Poartă de intrare pentru oraşul de pe malul Mureşului, gara din Alba Iulia şi-a legat existenţa de numeroasele evenimente importante ce au avut loc de-a lungul timpului.

A fost martora venirii participanţilor la Marea Adunare Naţională de la 1 Decembrie 1918, a generalului Henri Berthelot, în ianuarie 1919, a Familiei regale care în numeroase rânduri a ales să facă voiajul până la Alba Iulia cu trenul”, arată Memoria Urbis, un proiect finanţat de Consiliul Local Alba Iulia şi desfăşurat de Universitatea „1 Decembrie 1918”, în parteneriat cu Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia.

locomotiva tren

Astfel, prin gară au sosit mulţi dintre cei care au fost prezenţi în Decembrie 1918 la Alba Iulia.

Gara a fost prima clădire în care a fost înlocuită de pe frontispiciul imobilului denumirea maghiară Gyulafehervar cu cea de Alba Iulia – aflăm din documentele acelor vremuri.

Un scurt popas în gara din Alba Iulia a făcut, la 1 ianuarie 1919, şi generalul francez Henri Mathias Berthelot, şeful Misiunii Militare Franceze în România, prilej cu care au fost realizate mai multe fotografii de către Samoilă Mârza, cunoscut pentru posteritate ca „fotograful Unirii”.

Generalul Berthelot a fost întâmpinat de sute de oameni, printre care notabilităţile oraşului, efective ale armatei române, populaţie civilă din Alba Iulia, Zlatna şi alte zone din împrejurimi.

Deşi scurtă şi desfăşurată doar în gară, vizita a însemnat mult pentru oraş, ziarul local alocând două pagini prezenţei generalului francez la Alba Iulia.

Edificiul gării a fost extins şi renovat în anii 1922, 1929 şi 2004 – 2006.

Astfel, în 1922, cu prilejul încoronării Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria, gara a fost renovată.

Zeci de mii de persoane, printre care reprezentanţi ai corpului diplomatic, trimişi speciali din mai multe ţări şi jurnalişti străini, sosiţi aici majoritatea cu trenul, au fost prezente la 15 octombrie 1922, la Alba Iulia, la încoronarea ca suverani ai României Mari a Regelui Ferdinand şi Reginei Maria.

Pentru organizarea încoronării a fost înfiinţată o comisie guvernamentală. Pentru evenimentul de la Alba Iulia, principalele lucrări trebuiau să fie, în primul rând, „amenajările pentru o staţie de cale ferată specială, cu 20 de linii pe care să poată gara trenurile cu invitaţi”, arhitectul Victor Ghe. Ştefănescu ocupându-se de prospecţiuni, planurile de sit, măsurători, devize.

Încoronarea a avut loc într-o zi ploioasă de duminică. Regina Maria a menţionat în caietele sale de însemnări că „cerul era întunecat, străzile erau pline de noroi, dar oricum nu ploua tare”.

Trenul regal a sosit la Alba Iulia în dimineaţa aceleiaşi zile, la fel ca alte garnituri care aduceau invitaţii, membri ai caselor regale, ai Guvernului, peste 400 de parlamentari, membri ai misiunilor diplomatice şi presă străină.

Din cauza faptului că localitatea nu dispunea de infrastructura de cazare necesară, oaspeţii, inclusiv suveranii, şi-au schimbat toaletele în tren.

„Nu cred că multe regine au fost nevoite să se îmbrace într-un tren pentru o atât de mare ceremonie cum este încoronarea lor. (…) Acolo (la Alba Iulia – n.r.) nu există loc de cazare nici pentru noi, nici pentru alţii”, spunea, mai târziu, în memoriile sale, Suverana.

Familia regală a fost întâmpinată cu pâine şi sare, după care întregul alai, cu regele şi regina într-o caleaşcă închisă, trasă de patru cai, s-a pus în mişcare spre Catedrala ortodoxă.

În aceeaşi după-amiază, înalţii oaspeţii au plecat, tot cu trenul, de la Alba Iulia spre Bucureşti, unde au urmat alte două zile dedicate actului Încoronării.

O altă renovare a avut loc în 1929, atunci când s-a sărbătorit un deceniu de la Marea Unire, urmată de cea realizată în perioada 2004 – 2006, printr-un program de reabilitare derulat din fonduri externe.

Valoarea lucrărilor de reabilitare s-a ridicat la peste 3 milioane de lei.

Lucrările de reabilitare au vizat îmbunătăţirea calităţii serviciilor pentru publicul călător, respectiv recompartimentarea şi modernizarea spaţiilor comerciale, a sălilor de aşteptare, a caselor de bilete, finisaje şi amenajări interioare, fluidizarea traficului pentru publicul călător, reabilitarea instalaţiilor sanitare, termice, electrice, modernizarea sistemului de informare a călătorilor.

Sursă: Agerpres (Articol de Marinela Brumar)



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EDUCAȚIE

Admitere la școlile de poliție 2021: Concurență de peste 5 pe un loc, la sesiunea de toamnă. Când încep probele

Publicat

Aproximativ 10.000 de candidați s-au înscris la sesiunea de toamnă la admiterea la școlile de poliție de la Câmpina și Cluj.

Primele probe, cele sportive, încep de la finalul lunii septembrie, iar testul-grilă va fi în 23 octombrie.

La școlile de poliție, sunt înscriși aproape 200 de candidați din Alba.

La nivel național, pe cele 1.292 de posturi scoase la concurs în cadrul Școlii de Agenți de Poliție „Vasile Lascăr” – Câmpina, s-au înscris 8.232 de candidați (6,3 pe un loc), iar pe cele 300 de posturi de la Școala de Agenți de Poliție „Septimiu Mureșan” – Cluj-Napoca, s-au înscris 1.524 de candidați (5,08 pe un loc).

Sesiunea de admitere cuprinde mai multe etape. După încheierea perioadei de recrutare, sunt planificate evaluarea psihologică a candidaților, proba de evaluare a performanței fizice, susținerea probei de evaluare a cunoștințelor, iar, la final, examinarea medicală a candidaților rămași în concurs.

Pentru admiterea la școlile postliceale MAI, candidații trebuie să susțină proba de evaluare a performanței fizice (evaluată cu note de la 5 la 10) și proba de evaluare a cunoștințelor (evaluată cu note de la 1 la 10).

Vezi integral ADMITERE școli de poliție, jandarmi, pompieri, sesiunea de toamnă 2021: Toate detaliile pentru candidați. Calendar actualizat, probe, reguli

Nota de promovare a fiecărei probe este minimum 5.

Admiterea se organizează în cele 6 unități de învățământ preuniversitar ale Ministerului Afacerilor Interne:

  • Școala de Agenți de Poliție „Vasile Lascăr” – Câmpina
  • Școala de Agenți de Poliție „Septimiu Mureșan” – Cluj-Napoca
  • Școala de Pregătire a Agenților Poliției de Frontieră „Avram Iancu” – Oradea
  • Școala Militară de Subofițeri Jandarmi „Grigore Alexandru Ghica” – Drăgășani
  • Școala Militară de Subofițeri Jandarmi „Petru Rareș” – Fălticeni
  • Școala de Subofițeri de Pompieri și Protecție Civilă „Pavel Zăgănescu” – Boldești

Numărul de locuri, defalcat pe specializări:

  • 1.592 locuri pentru agenți de poliție
  • 225 locuri pentru agenți de poliție de frontieră
  • 551 de locuri pentru subofițeri de jandarmi
  • 275 locuri pentru subofițeri de pompieri și protecție civilă
  • 25 de locuri pentru specializarea maistru militar auto.

CALENDAR ADMITERE școli MAI – poliție, jandarmi, pompieri – sesiunea de toamnă 2021:

29 septembrie – 5 octombrie 2021: proba de evaluare a performanței fizice, indiferent de unitatea de învățământ pentru care candidatul a optat, în centrele zonale de selecție, astfel:

– Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” – pentru candidații din Municipiul București și județele: Argeș, Călărași, Constanța, Giurgiu, Ialomița, Ilfov, Teleorman, Tulcea;

– Școala de Agenți de Poliție „Vasile Lascăr” Câmpina – pentru candidații din județele: Brașov, Brăila, Buzău, Covasna, Dâmbovița, Galați, Prahova, Vrancea;

– Școala de Agenți de Poliție „Septimiu Mureșan” Cluj-Napoca – pentru candidații din județele: Alba, Bistrița-Năsăud, Cluj, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Mureș, Sălaj, Sibiu;

– Școala de Pregătire a Agenților Poliției de Frontieră „Avram Iancu” Oradea – pentru candidații din județele: Arad, Bihor, Caraș-Severin, Satu Mare, Timiș;

– Școala Militară de Subofițeri Jandarmi „Grigore Alexandru Ghica” Drăgășani – pentru candidații din județele: Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea;

– Școala Militară de Subofițeri Jandarmi „Petru Rareș” Fălticeni – pentru candidații din județele: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui;

– Școala de Subofițeri de Pompieri și Protecție Civilă „Pavel Zăgănescu” Boldești – pentru toți candidații înscriși la această școală.

23 octombrie: proba de evaluare a cunoștințelor; rezultatele obținute vor fi postate pe site-ul oficial al unităților de învățământ.

25 octombrie – 14 noiembrie 2021: examinarea medicală, în ordinea descrescătoare a notelor finale

până în 18 noiembrie 2021: rezultatele finale ale admiterii se afișează la sediul unităților de învățământ și se postează pe site-ul oficial al acestora

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Averile șefilor ISJ Alba. Bani din salarii uriașe și proiecte europene, case, terenuri și conturi ”grase” la bancă

Publicat

sediul ISJ Alba

Salarii care rivalizează cu cele a unui primar de oraș, cu asta se pot mândri inspectorii șefi ai Inspectoratului Școlar Județean Alba. De menționat faptul că cei care conduc această instituție sunt membri ai PNL Alba. 

Declarațiile de avere ale celor de la conducerea instituției se întind pe câteva pagini și conțin terenuri intravilane, terenuri agricole, fonduri forestiere, apartamente, conturi bancare și salarii de zeci de mii de lei anuale. 

Spre exemplu, inspectorul general adjunct, Dan Ioan Cherecheș a câștigat anul trecut, doar din salariul de la ISJ Alba 83396 de lei, iar colega sa, Elena Ignat a obținut 98710 lei.

Comparativ, primarul din Baia de Arieș, Traian Pandor a câștigat în 2020, 91.102 lei pentru funcția din primărie. 

Cornel Sandu inspector șef ISJ Alba, consilier local al Municipiului Alba Iulia din partea PNL Alba

Inspectorul Șef al ISJ Alba, Cornel Sandu, potrivit declarației de avere deține în cotă parte două terenuri în intravilanul municipiului Alba Iulia.

Unul de 768 de metri pătrați și altul de 585 de metri pătrați.

La capitolul locuințe deține un apartament în Alba Iulia de 75 de metri pătrați, o fracție dintr-o casă de locuit din Craiova, dar și o fracție dintr-o casă de vacanță din Constanța.

În cea mai recentă declarație de avere, la capitolul mașini, șeful ISJ deține două automobile: Ford Focus și Ford Fiesta.

De asemenea, Cornel Sandu are mai multe conturi deschise la diferite bănci. Spre exemplu într-un cont deschis la BCR figurează cu suma de 75000 de lei.

Nu figurează cu datorii sau credite.

Cornel Sandu, în 2020 a câștigat pentru funcția din cadrul ISJ Alba, 89770 lei, alături de 14444 lei și 35368 de lei, din activtatea în proiecte.

De asemenea a avut un salariu 7387 de lei ca profesor la Colegiul ”Horea, Cloșca și Crișan” din Alba Iulia.

Mai mult de atât, a câștigat și 13140 de lei din indemnizația de consilier local.

Dan Ioan Cherecheș – inspector școlar general adjunct, consilier județean din partea PNL Alba

Potrivit declarației de avere, acesta deține în cotă parte: un teren agricol de 51800 de metri pătrați, un teren forestier de 7300 de metri pătrați și un teren agricol de 4000 de metri pătrați.

În declarația de avere se află la capitolul automobile, un Citroen, o Dacia și un Volkswagen.

La capitolul conturi, inspectorul adjunct a trecut în declarația de avere mai multe conturi în lei dar și în euro.

Spre exemplu, într-un cont deschis în anii 2000, figurează 35000 de lei, în două depozite bancare din 2019, figurează 26650 de lei și respectiv 45500 de lei.

De asemenea în declarația de avere mai este trecut și un cont în euro (10200 de euro).

Nu figurează cu credite, potrivit declarației de avere.

La capitolul salarii, Dan Cherecheș a câștigat în 2020:

Din funcția de inspector școlar adjunct: 83396 de lei, profesor la Colegiul Tehnic din Cugir 16164 de lei, din funcția de Consilier Județean Alba – 13140 de lei.

De asemenea, acesta a mai fost manager de proiect pe fonduri europene. Proiectul a avut ca scop integrarea unor persoane vulnerabile din Cugir în societate.

Pentru că a fost manager de proiect a câștigat în 2020, 57600 de lei.

Elena Ignat, inspector școlar adjunct

Potrivit declarației de avere deține în cotă parte două terenuri intravilane în Alba Iulia: unul de 720 de metri pătrați și altul de 700 de metri pătrați.

La capitolul locuințe, deține în cotă parte, o locuință de 220 de metri pătrați.

Nu are pe numele său, automobile. În schimb, are trecute cinci seturi, de cercel, inel, lanț și brățară din aur în valoare de 5500 de euro.

De asemenea nu figurează cu conturi bancare, dar are două credite la Banca Transilvania de câte 20000 de euro, unul scadent în 2022 și altul în 2024.

La capitolul venituri, din salariul de inspector general adjunct a obținut 98710 lei, 35683 de lei tot de la Inspectorat, 3882 lei de la școala Avram Iancu și 8843 de le Seminarul Teologic Ortodox.

 

 

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Peste 7000 de cazuri COVID în România, în ultimele 24 de ore. 130 decese noi, 1.037 pacienți la ATI. Situația din 23 septembrie

Publicat

Au fost înregistrate 7.045 cazuri de COVID-19, în ultimele 24 de ore, potrivit datelor transmise miercuri, 22 septembrie, de Grupul de Comunicare Strategică. Comparativ, cu o zi în urmă erau raportate 6.789 cazuri în 24 de ore.

Au fost confirmate 130 decese noi (față de 129 în 24 de ore, cu o zi în urmă), iar 1.037 pacienți sunt internați la ATI (990, anterior).

Citește și ALBA: A doua zi cu peste 100 de cazuri noi în județ. Alte două decese raportate. O localitate cu incidență peste 6

Grupul de Comunicare Strategică:

”Până astăzi, 22 septembrie, pe teritoriul României au fost înregistrate 1.165.886 de cazuri de infectare cu noul coronavirus (COVID – 19), dintre care 252 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

1.086.351 de pacienți au fost declarați vindecați.

În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 7.045 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), dintre care 172 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

Până astăzi, 35.851 depersoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 21.09.2021 (10:00) – 22.09.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 130 de decese (55 bărbați și 75 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Brașov, Buzău, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Neamț, Olt, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea și Municipiul București.

Dintre cele 130 de decese, 2 au fost înregistrate la categoria de vârstă 20-29 ani, 1 la categoria de vârstă 30-39 ani, 2 la categoria de vârstă 40-49 ani, 10 la categoria de vârstă 50-59 ani, 24 la categoria de vârstă 60-69 ani, 48 la categoria de vârstă 70-79 ani și 43 la categoria de vârstă peste 80 ani.

Cei doi pacienți decedați, din categoria de vârstă 20-29 de ani sunt :

  • o persoană de sex feminin în vârstă de 22 de ani, din județul Caraș-Severin, vaccinată, care prezenta mai multe boli asociate grave.
  • o persoană de sex feminin de 26 de ani, din județul Giurgiu, nevaccinată, care avea o afecțiune asociată.

Pacientul decedat din categoria de vârstă 30-39 de ani este o persoană de sex masculin, de 35 de ani, infectată în afara țării, nevaccinată, care prezenta afecțiuni asociate. Decesul a fost raportat de spitalul din Satu Mare.

126 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 1 pacient decedați nu au prezentat comorbidități, iar pentru 3 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

Nu au fost raportate decese anterioare intervalului de referință.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 8.724. Dintre acestea, 1.037 sunt internate la ATI.

Din totalul pacienților internați, 236 sunt minori, 218 fiind internați în secții și 18 la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 9.442.018 teste RT-PCR și 2.951.859 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 23.219 teste RT-PCR (11.002 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 12.217 la cerere) și 30.732 de teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 36.497 depersoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 7.777 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 57.368 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 234 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 5.064 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 587la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 21 septembrie, 1.042 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 272.255 lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost întocmite, ieri, 7 dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal”.

Situația cazurilor noi pe județe / top incidență COVID

Județ/populație/cazuri noi/incidența COVID:

Ilfov – 48584 – 307 – 3,65

Satu Mare – 15289 – 111 – 3,42

Timiș – 59215 – 389 – 3,40

Mun. București – 196384 – 1044 – 3,30

Bistrița – Năsăud – 13726 – 148 – 2,84

Maramureș – 22841 – 200 – 2,83

Cluj – 61699 – 321 – 2,75

Dolj – 29167 – 264 – 2,23

Teleorman – 15206 – 198 – 2,20

Constanța – 46225 – 313 – 2,14

Suceava – 27211 – 252 – 2,05

Botoșani – 15641 – 118 – 2,00

Giurgiu – 11970 – 74 – 1,84

Sălaj – 11679 – 81 – 1,82

Arad – 25270 – 170 – 1,80

Olt – 15897 – 123 – 1,80

Călărași – 11174 – 86 – 1,71

Prahova – 37980 – 258 – 1,70

Sibiu – 27908 – 71 – 1,68

Iași – 45572 – 279 – 1,65

Vaslui – 17523 – 118 – 1,65

Caraș – Severin – 12452 – 91 – 1,59

Mehedinți – 9113 – 98 – 1,54

Galați – 29378 – 134 – 1,50

Bacău – 28288 – 168 – 1,49

Alba – 22252 – 103 – 1,46 (102 cazuri, potrivit situației DSP Alba)

Ialomița – 11543 – 83 – 1,41

Brașov – 45411 – 177 – 1,38

Neamț – 20527 – 89 – 1,37

Vâlcea – 17285 – 82 – 1,30

Hunedoara – 24042 – 91 – 1,25

Vrancea – 11532 – 61 – 1,25

Bihor – 30599 – 111 – 1,16

Gorj – 9896 – 72 – 1,11

Argeș – 28637 – 73 – 1,01

Dâmbovița – 23594 – 84 – 1,00

Mureș – 24974 – 73 – 0,95

Brăila – 13897 – 72 – 0,94

Buzău – 13348 – 78 – 0,93

Tulcea – 8847 – 42 – 0,86

Harghita – 8688 – 36 – 0,70

Covasna – 8802 – 21 – 0,65

Cazuri noi nealocate pe județe: 246 (numărul acestora este determinat de modificările aduse platformei electronice prin care sunt raportate și centralizate rezultatele testelor pentru noul coronavirus; conform noii metodologii, centrele de testare introduc în mod direct rezultatele testelor realizate, urmând ca de la nivelul Direcțiilor de Sănătate Publică să fie realizată ancheta epidemiologică și atribuite cazurile pozitive județului/localității de care aparțin persoanele infectate).

Cazurile din străinătate: 35 (cazuri ale unor cetățeni care au venit în România fiind infectați în alte țări).

sursă: Grupul de Comunicare Strategică

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

ALBA: A doua zi cu peste 100 de cazuri noi în județ. Alte două decese raportate. O localitate cu incidență peste 6

Publicat

Au fost confirmate 102 de cazuri COVID noi în ultimele 24 de ore, în județul Alba, potrivit datelor transmise de Direcția de Sănătate Publică (DSP), miercuri, 22 septembrie.

Cu o zi în urmă erau 106 cazuri noi, în 24 de ore.

Au fost raportate și două decese noi. Este vorba despre:

  • o femeie de 73 de ani, din Blaj, care era nevaccinată și avea și alte afecțiuni (insuficiență renală cronică, hipertensiune)
  • un bărbat de 82 de ani din Aiud, vaccinat, cu comorbidități (limfom).

Localitățile din județ în care au fost raportate cazuri noi (în ultimele 24 de ore):

Mediul urban: 79 de cazuri noi

Alba Iulia: 28 cazuri

Cugir: 15 cazuri

Sebeș: 12 cazuri

Aiud: 8 cazuri

Ocna Mureș: 7 cazuri

Blaj: 5 cazuri

Abrud: 1 caz

Câmpeni: 1 caz

Teiuș: 1 caz

Zlatna: 1 caz

Mediul rural: 20 cazuri noi

Șona: 4 cazuri

Ciugud: 3 cazuri

Pianu: 2 cazuri

Sâncel: 2 cazuri

Șibot: 2 cazuri

Unirea: 2 cazuri

Albac: 1 caz

Galda de Jos: 1 caz

Mirăslău: 1 caz

Săsciori: 1 caz

Șugag: 1 caz

În județul Alba, de la începutul pandemiei, au fost confirmate 22.358 cazuri, 20.717 persoane vindecate, 685 decese.

Marți, în Alba au fost prelucrate 602 probe (220 la DSP și 382 la SJU).

Numărul total de teste efectuate până în prezent în județ a ajuns la 257.056.

Incidența cazurilor COVID la 14 zile în județul Alba este de 1,46 (anterior 1,36).

Numărul de cazuri active pe localități – Rata incidenței cazurilor noi COVID-19 la 14 zile (județul Alba, perioada de referință 8-21 septembrie):

Mediul urban:

Localitate – cazuri la 14 zile – incidența cazurilor COVID-19:

Blaj – 55 cazuri – 2,66 (anterior 2,51)

Ocna Mureș – 35 cazuri – 2,51 (anterior 2,51)

Aiud – 57 cazuri – 2,26 (anterior 2,26)

Alba Iulia – 152 cazuri – 1,99 (anterior 1,89)

Teiuș – 14 cazuri – 1,94 (anterior 1,8)

Sebeș – 59 cazuri – 1,79 (anterior 1,52)

Baia de Arieș – 4 cazuri – 1,06 (anterior 0,53)

Cugir – 27 cazuri – 1,06 (anterior 0,94)

Abrud – 5 cazuri – 0,96 (anterior 0,77)

Câmpeni – 6 cazuri – 0,83 (anterior 0,83)

Zlatna – 5 cazuri – 0,64 (anterior 0,64)

Mediul rural:

Localitate – cazuri la 14 zile – incidența cazurilor COVID-19

Sâncel – 16 cazuri – 6,15 (anterior 5,38)

Sohodol – 5 cazuri – 3,00 (anterior 3,00)

Unirea – 13 cazuri – 2,66 (anterior 2,66)

Livezile – 3 cazuri – 2,55 (anterior 2,55)

Vadu Moților – 3 cazuri – 2,32 (anterior 2,32)

Berghin – 4 cazuri – 2,09 (anterior 1,57)

Cenade – 2 cazuri – 1,93 (anterior 1,93)

Crăciunelu de Jos – 4 cazuri – 1,86 (anterior 1,86)

Cergău – 3 cazuri – 1,83 (anterior 1,83)

Vințu de Jos – 10 cazuri – 1,8 (anterior 1,62)

Lupșa – 5 cazuri – 1,72 (anterior 1,72)

Ponor – 1 caz – 1,69 (anterior 1,69)

Ohaba – 1 caz – 1,64 (anterior 1,64)

Lopadea Nouă – 4 cazuri – 1,58 (anterior 1,58)

Bistra – 7 cazuri – 1,54 (anterior 1,54)

Meteș – 4 cazuri – 1,43 (anterior 1,43)

Sălciua – 2 cazuri – 1,42

Poșaga – 1 caz – 1,08 (anterior 1,08)

Câlnic – 2 cazuri – 1,02 (anterior 1,02)

Mirăslău – 2 cazuri – 1,01 (anterior 1,01)

Daia Română – 3 cazuri – 0,96 (anterior 0,96)

Poiana Vadului – 1 caz – 0,95 (anterior 0,95)

Săsciori – 6 cazuri – 0,92 (anterior 0,77)

Pianu – 3 cazuri – 0,84 (anterior 0,84)

Lunca Mureșului – 2 cazuri – 0,78 (anterior 0,78)

Șona – 3 cazuri – 0,69 (anterior 0,46)

Sântimbru – 2 cazuri – 0,66 (anterior 0,33)

Cetatea de Baltă – 2 cazuri – 0,65 (anterior 0,65)

Valea Lungă – 2 cazuri – 0,64 (anterior 0,64)

Ighiu – 4 cazuri – 0,57 (anterior 0,57)

Noșlac – 1 caz – 0,55 (anterior 0,55)

Albac – 1 caz – 0,51 (anterior, 0,51)

Gârbova – 1 caz – 0,46 (anterior 0,46)

Galda de Jos – 2 cazuri – 0,45 (anterior 0,45)

Bucerdea Grânoasă – 1 caz – 0,44 (anterior 0,44)

Săliștea – 1 caz – 0,43 (anterior 0,43)

Șugag – 1 caz – 0,35 (anterior 0,35)

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate