Fenomen rar și spectaculos la Peștera Poarta lui Ionele din județul Alba, de Bobotează: Cum se formează o cascadă subterană

Un fenomen rar și spectaculos a avut loc în ziua de Bobotează, la Peștera Poarta lui Ionele, din județul Alba.

Este vorba despre un fenomen meteo, care se întâmplă foarte rar în peșteră și care ține de mai mulți factori. Momentul și fenomenul în sine a fost surprins de Adrian Lazea.

Acesta a detaliat pentru alba24.ro fenomenul pe care l-a surprins într-o serie de fotografii.

”În loc de gerul Bobotezei în acest an am avut parte în Țara Motilor de zile de iarnă cu ninsori și lapoviță amestecate cu zile de primăvara cu soare și ploi.

Datorită acestor fenomente meteorologice în Peștera Poarta lui Ionele a apărut un râu subteran. Acesta intră în peșteră printr-un lac turcoaz, cade într-o frumoasă cascadă subterană apoi iese din peșteră și se varsă în Valea Ordâncușei care ajunge în Râul Arieșul Mare.

Fenomen rar și spectaculos de Bobotează în Peștera Poarta lui Ionele din Gârda de Sus – județul Alba (Munții Apuseni) – lac și cascadă subterană. Acest fenomen are loc de obicei la începutul primăverii.

Sunt ani în care acest fenomen nu apare. Deasemenea sunt ani în care apare de mai multe ori. În 2023 cascada a apărut la începutul primăverii și în perioada 1 decembrie. De obicei ține doar câteva zile.

O porțiune din scările de acces sunt stropite de apa cascadei, transformând vizitarea peșterii într-o mică aventură subterană”, a precizat Adrian pentru alba24.ro.

Peștera Poarta lui Ionele

Este unul dintre cele mai frumoase și spectaculoase obiective turistice din Apuseni.  Peștera se află pe teritoriul comunei Gârda de Sus, județul Alba. A fost declarată monument al naturii din 1999 și inclusă pe lista ariilor protejate din România.

Situată în versantul drept al Văii Ordâncușa – pe partea dreaptă a DN75 Câmpeni (Albac) – Arieșeni, la o altitudine de 800 de metri, peștera, cu o lungime de 131 de metri, este descrisă de gelologi ca fiind sculptată în calcare albe, alcătuită dintr-o galerie cu traseu frânt.

Accesul se face printr-un portal înalt de peste 20 de metri, iar galeria găzduiește un curs de apă activ tot timpul anului. La 50 de metri de la intrarea în peșteră, galeria cotește în unghi drept la stânga, apoi urmează o săritoare.

Spre capătul galeriei se coboară spre un lac periodic, de obicei sec. La ploi puternice sau topirea zăpezii pe aici apare un puternic curent de apă care inundă întreaga podea a peșterii de la acest nivel. Galeria superioară este mult mai strâmtă și urcă în trepte.

Peștera a fost descperită în 1857 și cercetată pentru prima dată în 1921, inclusiv de Emil Racoviță. Amenajarea în scop turistic a început încă din 1989, fiind instalată o punte peste cascadele de travertin apoi o potecă de acces pe partea stângă până sub grohotișul de la gura peșterii.

Pe grohotiș a fost turnată din beton o scară, iar în peșteră s-au instalat scări de lemn. Atunci, majoritatea banilor au fost donați de turiști.