FOTO: „Bădiţa Gavril”, eroul care a luptat împotriva comunismului, a fost comemorat la Sala Unirii din Alba Iulia. Detalii din viaţa şi activitatea scriitorului

Joi, la Sala Unirii din Alba Iulia a avut loc cea de-a IV-a ediţie a simpozionului “In memoriam Ion Gavrilă Ogoranu (1923-2006)“. Un erou al neamului românesc, aşa este considerat Ion Gavrilă Ogoranu, unul dintre cei mai cunoscuți luptători anticomuniști. Timp de 21 de ani, mai exact în perioada anilor 1955-1976 a stat ascuns de Securitate, în casa familiei Săbăduş din Galtiu, judeţul Alba. A reuşit să supravieţuiască zece ani în Munţii Făgăraş, plus alţi 21 în pivniţa sau grajdul familiei din Galtiu. În cele din urmă, a fost găsit de Securitate, în 1976, în Cluj, după ce cu ceva timp înainte de depistarea lui, securiştii au observat că mama sa nu îl mai trecea pe lista de pomenire a morţilor. Numele lui adevărat este Ion Gavrilă, iar, pentru volumele pe care le-a scris de-a lungul vieţii şi-a ales numele de Ion Gavrilă Ogoranu. S-a stins din viaţă la 83 de ani.

La evenimentul de joi au participat preşedintele Fundaţiei „Ion Gavrilă Ogoranu”, Coriolan Baciu, cercetătorul CNSAS, Liviu Pleşa,, ziaristul Ion Hănţulescu, profesorul univeristar de la Cluj şi prieten al eroului, Pompiliu Medrea, istoricul Liviu Zgârciu şi directorul Muzeului Naţional al Unirii, Gabrile Rustoiu, iar pe lângă aceştia au fost prezenţi şi elevi de la Colegiul Economic „Dionisie Pop Marţian”.

Ogoranu s-a născut în anul 1923, într-o familie românească cu şase copii, în Ţara Făgăraşului. A învăţat la un liceu de elită „Radu Negru” din Făgăraş, unde a fãcut parte din Frăţia de Cruce „Negoiul”. A urmat timp de patru ani cursurile a două facultăţi: Facultatea de Agronomie din Cluj şi Academia de Înalte Studii Economice Braşov. A făcut armata la 12 Vânători de Munte (pentru un timp participând la frontul de apus) şi la Şcoala Militară de ofiţeri Câmpulung Muscel.

Încă din anii facultăţii, respectiv în 1946 s-a alăturat primei greve studenţeşti anticomuniste din Cluj, fiind şi unul dintre conducătorii grupurilor studenţeşti. A fost ultima manifestare liberă de amploare, înainte de instaurarea comunismului.

Coriolan Baciu, preşedintele Fundaţiei „Ion Gavrilă Ogoranu” a spus că din 1948 eroul Ogăranu „a ales să reziste, a ales să nu se supună şi împreună cu un grup mic de camarazi format din 20 de persoane. Timp de opt ani de zile, acest grup în Munţii Făgăraşului a rămas una din puţinele redute ale libertăţii.

În anul 1955, membrii grupului lui Gavrilă au fost arestaţi, din trădarea unuia dintre ei, dar Ogoranu a fost singurul care a scăpat. În 1957, cei arestaţi au fost condamnaţi la moarte, fiind ucişi.

A ajuns la Galtiu în 1955 şi a găsit adăpost la familia Săbăduş. Era familia unui fost coleg de liceu, care a decedat, astfel că cei care l-au primit în casa lor au fost văduva lui Săbăduş şi cei doi copii.

Timp de 21 de ani a stat ascuns în pivniţă, grajd, orice cameră întunecată, pentru a nu fi găsit de securişti. Din cauză că nu a reuşit să dea de urma lui, Securitatea a presupus că a murit în pădure, iar corpul lui a fost mâncat de animalele sălbatice.

În 1976, totuşi, securiştii l-au prins la Cluj şi a mai stat câteva luni la închisoare până când condamnările s-au prescris. Se pare că s-a dat de urma lui după ce a fost în vizită la mama lui, iar aceasta a încetat să îl mai treacă pe lista de pomenire a morţilor. Atunci, securiştii au început să îşi pună semne de întrebare dacă Ogoranu nu trăieşte.

Ion Gavrilă a fost tehnician agricol la Miercurea Sibiului. La vârsta de 70 de ani a început să scrie cărţi şi, în 13 ani, a terminat zece volume. În 2006, eroul Ogoranu a încetat din viaţă, la vârsta de 83 de ani.

Preşedintele fundaţiei care îi poartă numele a spus că „bădiţa Gavril”, cum i spunea unii cunoscuţi „era un om care călca apăsat şi a <călcat apăsat> inclusiv în istoria neamului românesc. A fost arestat în perioada Antonescu, pentru că făcea parte din frăţiile de cruce. A făcut înschisoare la Alba Iulia, care era situată la subsolul clădirii unde se află Curtea de Apel, timp de doi ani”.

Pompiliu Medrea a spus că în 2006 Facultatea de Agronomie din Cluj i-a acordat diploma de Inginer de Onoare, după 58 de ani de la absolvire. „A fost cea mai frumoasă zi din viaţa sa, în care s-a întâlnit cu tot senatul universitar, coelgi de-ai lui care sunt membri ai cadrului didactic, şi studenţii cărora le-a povestit toate pe care le-a pătimit în această viaţă”, a spus Medrea.

În afară de volumele scrise, bădiţa Gavril a lăsat „un exemplu după care un om proscris poate să supravieţuiască şi să trăiască cu demnitate în libertate, într-o lume în care libertatea era întunecată”, a spus Coriolan Baciu.

Acesta a mai precizat că „Ioan Gavrilă Ogoranu nu este recunoscut la nivelul la care ar fi trebuit şi la destinul pe care l-a avut”.

A fost un „bandit”, pentru că aşa li se spuneau celor care luptau împotriva comunismului, care până când a putut s-a luptat cu regimul la care atât de mulţi români au fost supuşi şi a rezistat în întuneric 21 de ani şi în sălbăticie 10 ani.

Ziaristul Ion Hănţulescu a spus că Ogoranu „i-a schimbat destinul” şi că l-a cunoscut în timp ce lucra la o televiziune locală din Alba Iulia şi realizau împreună interviuri pentru emisiunea „Istorie vie”. Acesta îl consideră „un monument de istorie vie”, care i-a explicat foarte simplu esenţa comunismului.