FOTO: Campanie anti-manipulare pe Facebook, a Primăriei Aiud: Poză modificată cu primarul Oana Badea și actorul Keanu Reeves

Primaria Municipiului Aiud și primarul Oana Badea sunt în ultima perioadă ținta unor glume, sau a unor postări care nu reflectă adevărul, pe rețelele sociale. 

În mare parte o serie de postări pe Facebook, sunt făcute de pe o pagină pamflet, numită ”Primăria Munikipiului Aiud”. 

În replică, reprezentații primăriei din Aiud, încearcă să educe cetățenii și utlizatorii de Facebook, despre cum să deosebească o știre falsă sau scoasă din context.

Vineri, 10 noiembrie, aceștia au postat pe pagina oficială de Facebook, a primăriei Aiud, o o poză în care apare primarul Oana Badea și actorul Keanu Reeves, cunoscut pentru rolurile din John Wick, Matrix, Constantin, Devils Advocate, sau vocea personajului din jocul video, Cyberpunk 2077, Johnny Silverhand.

Este evident o poză modificată pe calculator, dar în acest fel, reprezentații Primăriei au vrut să tragă un semnal de alarmă asupra informațiilor care circulă pe internet și că acestea trebuie verificate.

Campania primăriei Aiud

”ACTORUL KEANU REEVES A FOST LA AIUD

Acum că v-am captat atenția, dorim să abordăm un subiect important: faptul că cetățenii municipiului Aiud sunt supuși zilnic unor încercări de dezinformare/manipulare.

În cartea „Contagios. Cum se răspândesc ideile” autorul Jonah Berger demonstrează faptul că o postare are șanse mai mari să devină virală atunci când incită o emoție. Fie că vorbim despre emoții pozitive (amuzament, entuziasm, uimire) sau emoții negative (furie, anxietate) acestea îi fac pe oameni să reacționeze: să râdă, să se înfurie, să fie surprinși, iar mai apoi să vorbească și altora despre ceea ce au văzut.

Spre exemplu, postarea de față captează atenția pentru că este o imagine atipică care generează o reacție de uimire. Însă imaginea și titlul sunt false.

Iată câteva dintre modalitățile pe care le utilizează cei care vor să vă dezinformeze:

– Manipularea imaginilor: acestea sunt fotografii trucate menite să creeze o impresie falsă asupra evenimentelor sau persoanelor implicate.

– Clickbait: Titluri exagerate sau senzaționale pentru a atrage atenția.

– Știri false sau satirice: Pot fi texte complet inventate sau informații distorsionate pentru a crea confuzie sau pentru a induce în eroare.

– Citate neadevărate: Citate scoase din context sau modificate pentru a schimba sensul original al declarațiilor.

– Conturi false: Folosirea de conturi false pentru a răspândi mesajul sau pentru a crea aparența unui sprijin mai larg pentru anumite idei.

Poate că aveți tendința să banalizați aceste încercări de dezinformare sau să le luați în derâdere.

Însă, din cauza faptului că generează o emoție, dezinformările pot ajunge virale, deci în atenția multor cetățeni, inclusiv în atenția unor oameni care nu știu încă să facă diferența dintre o știre reală sau una falsă.

Noi credem cu tărie în transparență și responsabilitate față de comunitatea noastră.

Avem datoria să vă informăm corect și să vă ținem la curent cu informații veridice.

În contextul creșterii numărului de postări menite să vă dezinformeze, vă asigurăm că vom aborda deschis și detaliat subiecte care sunt neclare, oferindu-vă claritate și corectitudine.”, au scris reprezentații Primăriei Aiud.