FOTO-DOCUMENT: „Pașapoartele“ cu care au intrat în Sala Unirii delegații veniți la Alba Iulia în 1918

Documentele în baza cărora s-a făcut accesul la dezbaterile de acum 95 de ani, din actuala Sală a Unirii, purtau denumirea de „credenționale“. Printre cei care au deținut un astfel de „pașaport“ îl regăsim pe primul primar român al orașului Alba Iulia, pe istoricul Silviu Dragomir, dar și pe părintele Grădinii Botanice din Cluj Napoca.

Într-o circulară a Consiliului Naţional Central din Arad (organ politic și administrativ al românilor), datată 22 noiembrie 1918, se arată că: „Înalta noastră stăpânire naţională Consiliul Naţional Central din Arad a convocat pe ziua de 1 Decemvrie a.c. la Alba Iulia, capitala de odinioară a lui Mihai Viteazul, Marea Adunare Naţională a poporului român, care va avea să hotărască aici, definitiv, asupra sorţii noastre viitoare, ca naţiune. În vederea importantului act istoric ce se va săvârşi în această adunare Consiliul Naţional Central din Arad a dispus următoarele:

La adunare vor lua parte: 1.Episcopii români din Ungaria şi Transilvania; 2.Toţi protopopii în funcţiune a celor două confesiuni româneşti; 3. Câte un exmis a fiecărui consistor şi capitlu; 4. Câte doi exmişi ai societăţii culturale; 5. Câte două exmise din partea fiecărei reuniuni de femei; 6. Câte un reprezentant din fiecare colegiu profesoral de la şcoalele medii; 7. Câte doi delegaţi de la fiecare reuniune învăţătorească; 8.Câte un ofiţer şi câte un soldat de la fiecare secţiune comitantensă a gardei naţionale; 9. Câte doi delegaţi de la fiecare reuniune de meseriaşi; 10. Delegaţii Partidului Social Democrat Român; 11. Tinerimea universitară, prin câte doi exmişi; 12. Fiecare cerc electoral locuit de români va trimite câte cinci delegaţi (reprezentanţi).

Aceşti delegaţi din încredinţarea şi camandatari ai totalităţii poporului românesc de dincoace de Carpaţi, întru exercitarea dreptului nostru inalienabil de liberă disupunere, vor da expresiune în adunarea de la 1 Decemvrie voiţii nestrămutabile a naţiunii noastre şi vor enunţa marele cuvânt: Alipirea Ardealului şi a ţinuturilor mărginaşe din Ungaria locuite de români la statul român şi prin aceasta unirea românilor de pretutindeni într-un singur şi nedespărţit stat naţional unitar.“

Printre cei care au reprezentat cercul electoral Alba Iulia îl regăsim pe Camil Velican, cel care la 4 decembrie 1918 a fost  ales primul primar român al orașului Alba Iulia. În credenționalul său se arată: „se îndreptăţeşte a reprezenta ca delegat ales cercul electoral din Alba Julia, la adunarea naţională a naţiunei române, din Ungaria şi Transilvania“. Un alt delegat din partea acestui cerc electoral a fost Zaharia Muntean. Avocatul fusese condamnat la moarte în 1916 de autoritățile austro-ungare. Motivul: furnizarea de informații Armatei Române.

La Marea Adunare Națională de la Alba Iulia de acum 95 de ani a fost prezent și  Alexandru Borza, viitor profesor universitar. Tot el și-a pus amprenta pe înființarea Grădinii Botanice din Cluj Napoca și a  Parcului Național Retezat.

Cercul electoral Sibiu a trimis la Alba Iulia o delegație formată din cinci membri, în frunte cu marele istoric  Silviu Dragomir. Tot de la Sibiu a venit și un reprezentatnt al Mitropoliei Ortodoxe Române, Nicolae Ivan.

Cinci delegați au trimis la Adunarea Națională de la Alba Iulia și cercurile electorale din Câmpeni și  Deva.

Numărul delegaților veniți la Alba Iulia în 1 Decembrie 1918, la Marea Adunare Națională a fost de 1.228.

Nicu NEAG