Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Imagini de arhivă din timpul construcției Catedralei Încoronării din Alba Iulia. Turnul clopotniță, înconjurat de schele


Publicat

Catedrala Încoronării din Alba Iulia este primul lăcaș de cult important construit în Transilvania după Unirea din 1918. Lăcașul de cult ortodox a fost ridicat special pentru încoronarea Regilor României Mari, Ferdinand și Maria, în 15 octombrie 1922.

Piatra de temelie a edificiului a fost pusă pe 28 martie 1921, iar lucrările propriu-zise de înălțare a Catedralei au durat aproximativ 9 luni.

Aruncarea în aer a unei părți a zidului vestic al Cetăţii (23 mai 1921) Foto: Samoilă Mârza

Piatra de temelie a edificiului a fost pusă în 28 martie, a doua zi de Paști a anului 1921. În iunie biserica era înălțată la roșu, iar în august se încheiau lucrările la clopotniță. La 8 septembrie a fost montată crucea mare de pe turlă, iar la începutul lunii următoare au fost instalate clopotele.

La 1 decembrie 1921 au fost ridicate schelele, iar următoarele zece luni au fost dedicate realizării frescei. În 8 octombrie 1922, ceremonia de sfințire a fost oficiată de patru arhierei, în frunte cu mitropolitul Nicolae al Ardealului.

Șantierul Catedralei Încoronării (9 mai 1921) Foto: Samoilă Mârza

Povestea bisericii de încoronare

La 1921, lui Victor G. Ștefănescu i-a fost încredințată proiectarea și conducerea lucrărilor de construcție la noua biserică din Alba Iulia. El se consacrase deja ca exponent al stilului neobrâncovenesc și se remarcase ca arhitect principal al complexului monumental din Parcul Carol, care a adăpostit în 1906 Expoziția Generală Românească.

Nedispunând de planul bisericii mitropolitane de la sfârșitul secolului al XVI-lea, el a stilizat și a modernizat arhitectura bisericii domnești din Târgoviște, sfințită în 1585, sub domnia lui Petru Cercel, fratele lui Mihai Viteazul.

În consecință, Catedrala Încoronării are un plan în cruce greacă, asemenea bisericilor domnești sau episcopale ale ortodoxiei. Pridvorul se sprijină pe stâlpi și coloane cu capiteluri compozite. Pronaosul sprijină două turle mai mici, cu rol decorativ.

Șantierul Catedralei Încoronării (5 septembrie 1921) Foto: Samoilă Mârza

Turla principală, aflată deasupra naosului, este susținută de patru stâlpi octogonali, placați cu marmură roșie. Absida semicirculară se închide în partea superioară printr-o semicalotă.

Decorația în relief a naosului (rozete, frunze de acant), cât și cea exterioară (brâul în torsadă, forma ancadramentelor) constituie adaptări ale ornamenticii stilului brâncovenesc.

Șantierul Catedralei Încoronării (3 iunie 1921) Foto: Samoilă Mârza

Turnul clopotniţă, înalt de peste 50 de metri, domină în prezent, alături de turnul Catedralei Catolice, perspectiva oraşului văzut din depărtare.

Acesta este însă cu aproximativ trei metri mai scund decât cel catolic.

Șantierul Catedralei Încoronării (25 august 1921) Foto: Samoilă Mârza

Pictura catedralei aparține lui Costin Petrescu. Provenind dintr-o familie care a dat mai mulți zugravi de biserici, el s-a perfecționat frecventând școli de belle arte în București, Viena, München și Paris, fiind recunoscut în plan european ca un maestru al frescei.

Pictura Catedralei Încoronării a fost prima sa lucrare de anvergură, în realizarea căreia a preluat tradiția picturală bizantină. Capodopera sa rămâne însă marea frescă de la Ateneul Român (1933-1938).

Pictorul Costin Petrescu lucrând la „Intrarea Domnului în Ierusalim”, parte a frescei catedralei încoronării (1922)

Atât mozaicurile din lunetele celor patru nișe ale pridvorului, cât și icoanele catapetesmei aparțin pictorului Dumitru Ion Norocea. Pentru mozaicuri, el a adus materiale din Italia. Catapeteasma propriu-zisă și întreg mobilierul au fost realizate de sculptorul Constantin Mihail Babic.

Locașul de cult are o suprafață de 750 mp, iar turla atinge înălțimea de 40 m.

Catedrala Încoronării (1930) Foto: Arthur Bach

Biserică de încoronare și monument al Unirii, destinată să primească și încoronările viitoare ale dinastiei române, construcția centrală este încadrată de o incintă patrulateră ce trimite la spațiul unei mânăstiri.

Inspirată mai mult de ideea națională decât de cea monahală, clopotnița, cu cei 58 de metri ai săi, este menită să domine întreg peisajul înconjurător. De fapt, în forma sa inițială, nu avea crucea în vârf, ci un catarg de pe care trebuia să fluture tricolorul.

Catedrala Încoronării (1930) Foto: Arthur Bach

Colțul sud-estic al incintei, clădire etajată, avea funcția de reședință regală. În celălalt colț, nord-estic, o structură similară cuprindea sălile unui proiectat muzeu al Unirii. Cele două spații sunt unite, pe latura estică, de unul dintre cele mai importante elemente arhitectonice: o galerie maiestuoasă prin înălțime și decoruri, accesibilă dinspre curte prin două scări monumentale.

Parte a ansamblului architectonic sunt și pavilioanele amplasate în jurul curților interioare. În galeriile ce străjuiesc curtea interioară pot fi văzute piese arheologice din perioada romană și până în secolul al XVIII-lea. Piesele au rămas din anii când Muzeul orașului a funcționat în aripa estică a ansamblului.

Catedrala Încoronării (1930) Foto: Arthur Bach

Catedrala Încoronării – Catedrala Reîntregirii

Încă de la început, cei care i-au inițiat construcția vorbeau despre „biserica de încoronare”. Din 1929, întreg ansamblul arhitectonic a intrat în folosința Episcopiei Armatei. Devenind principalul locaș de cult al unui episcop, s-a justificat și schimbarea denumirii în Catedrala Încoronării.

Regele Ferdinand şi regina Maria în vizită pe şantierul Catedralei Încoronării (27 aprilie 1921) Foto: Samoilă Mârza

Statutul de „catedrală” s-a consolidat în 1975, an în care a fost reînființată Episcopia Ortodoxă Română a Alba Iuliei, ridicată la rangul de arhiepiscopie în 1998.

O largă circulație o are însă și denumirea de „Catedrala Reîntregirii”, bazată pe confuzia cultivată cu „reîntregirea” națională de la 1918.

În realitate, termenul de „reîntregire” purcede din faptul că în catedrală a avut loc, la 21 octombrie 1948, adunarea națională bisericească ce a luat act de desființarea de statul comunist a Bisericii Române Unite.

„Reîntregirea” ar fi însemnat preluarea de către Biserica Ortodoxă Română a patrimoniului și a unei părți a clerului bisericii suprimate.

Cel mai important eveniment care a fost organizat aici a fost cel al Încoronării din 15 octombrie 1922, când la Alba Iulia au fost prezenți reprezentanți ai caselor regale sau imperiale, oficialităţi şi personalităţi politice din întreaga lume, ceea ce reflecta prestigiul României la acea dată.  Încoronarea efectivă a avut loc în faţa turnului clopotniţă, sub un baldachin somptuos.

La moment au participat 20.000 de ţărani veniţi din întreaga ţară, iar 40.000 de militari, de la toate armele, au realizat parada trupelor. În mesajul adresat asistenței, Regele Ferdinand a subliniat  importanţa actului ce simboliza „unirea tuturor ţărilor locuite de români”. Putem spune că actul Unirii din 1918 a fost finalizat la nivel oficial, dar și festiv prin Încoronarea Regelui Ferdinand la Alba Iulia.

sursa: (edu.kindergraff.ro, Valer Moga – expert în reconstituiri istorice, Facebook)



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

FOTO Tânără din Alba Iulia, locul I la un concurs internațional de micropigmentare. Va reprezenta România în finală, la Istanbul

Publicat

Andreea Susan, o tânără din Alba Iulia, a reușit să obțină locul I la categoria microblading în cadrul concursului internațional de micropigmentare WULOP. Aceasta va reprezenta România la finala concursului, ce va avea loc între 5 și 9 noiembrie, în Istanbul. 

În perioada 16 – 19 octombrie, la București a fost organizată prima ediție a concursului international de micropigmentare WULOP, campionat pe modele umane, din cadrul PMU EEC (Est European Conference), la care au participat numeroase artiste din România și nu numai.

Fiecare concurentă a venit cu un bagaj imens de emoții și speranțe. Pe tot parcursul zilei de competiție, participantele au fost împărțite pe grupe și au avut de creat sprâncene în diferite tehnici pentru modelele lor, eyeliner pleoape și înfrumusețare buze.

La finalul zilei, clasamentul a fost foarte strâns, însă reprezentanta orașului Alba Iulia, Andreea Susan, trainer în cadrul Academiei Elena Copăceanu, s-a clasat pe locul I la categoria microblading, reconstrucție sprâncene fir cu fir – tehnica manuală.

Finala se apropie cu pași repezi. Curând va avea loc încă un eveniment important din cadrul dermopigmentării, un eveniment unic ce se va desfășura între 5 și 9 noiembrie în Istanbul.

Andreea Susan face parte din echipa României, formată din cele patru finaliste pe fiecare categorie de concurs, ce va reprezenta cu mândrie țara noastră în finala Campionatului WULOP. Le urăm succes și sperăm că se vor întoarce victorioase!

Pe lângă micropigmentare, Andreea Susan este pasionată și de makeup; în ultimii doi ani ea a format și a inspirat pasiune, în salonul ei din Alba Iulia: 12 grupe de fete care își doresc să îi calce pe urme și care visează la rândul lor ca într-o zi să pună bazele propriei afaceri, așa cum a făcut-o și Andreea.

Ne-a împărtășit și secretul ei: Multă muncă, pasiune și respect petru ceea ce face, dar și pentru clientele care îi trec pragul.

Citeste mai mult
Publicitate

BLAJ

FOTO: Parcul Veza din Blaj a fost modernizat. Lucrările de 4,1 milioane lei sunt finalizate. Când va fi deschis publicului

Publicat

Lucrările de amenajare a Parcului Veza din Blaj au fost finalizate, iar locația va fi deschisă după 15 noiembrie, a anunțat primarul Gheorghe Valentin Rotar.

Investiția a fost de 41,1 milioane lei, din fonduri europene.

Amenajarea Parcului Veza a vizat reconversia și refuncționalizarea terenurilor din zonă, prin modernizarea a circa 9.000 mp și crearea unei zone publice de agrement și recreere în cartierul Veza.

Întreaga zonă a fost reamenajată într-o manieră modernă, eco-eficientă și protectivă, accesibilă publicului larg, cele mai importante obiective fiind: fântâna arteziană, alei pietonale, skatepark, dotarea cu mobilier specific pentru parc, spații verzi complet reamenajate, sistem de iluminat și supraveghere, sistem de irigații automatizat, racorduri la toate utilitățile necesare, grupuri sanitare, precizează primarul.

Parcul Veza este o lucrare de investiție importantă, care mărește suprafața spațiului verde al municipiului Blaj și care face parte dintr-un complex de proiecte, un adevărat puzzle investițional, ce vor face ca baza sportivă și zona de la Veza să devină una dintre cele mai moderne din Transilvania, potrivit sursei citate.

Obiectivul a fost finanțat în cadrul Programului Operațional Regional 2014 -2020 – Axa prioritară 5, proiectul fiind în valoare de 4.175.741, 56 lei, cu denumirea „ Amenajarea unui spațiu verde în incinta imobilului înscris în CF.nr.77.100 – Parc Veza Blaj”.

Lucrările de amenajare a Parcului Veza au fost încheiate în această săptămână. Urmează recepția recepției lucrărilor și apoi deschiderea parcului pentru public, care se va produce după data de 15 noiembrie.

”În zona Parcului Veza urmează reabilitarea și modernizarea stadionului CIL, prin lucrări care au în vedere regazonarea suprafeței de joc, montarea unei instalații automatizate pentru irigare și amenajarea unei tribune, lucrare estimată a fi finalizată în anul 2021, construirea Sălii Polivalente, a cărei finalizare este estimată la finalul anului 2021, a hotelului pentru sportivi, proiect aflat în portofoliul Companiei Naționale de Investiții, cu finalizare pentru anul 2023 și amenajarea falezei râului Târnava Mare pentru accesul pietonal, zonă de promenadă și piste de biciclete, proiect estimat a fi finanțat până în anul 2024.

Sunt proiecte îndrăznețe, perfect realizabile, care continuă politica de investiții durabile, astfel încât să ne apropiem și mai mult de orașul european pe care ni-l dorim cu toții!”, menționează primarul Blajului.

sursă foto: Facebook (Gheorghe Valentin Rotar)

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Tarifele pentru telefonie fixă scad cu 30% de la 1 noiembrie 2020. Toți operatorii sunt obligați să aplice noua reglementare

Publicat

Tarifele pentru terminarea apelurilor fixe vor scădea începând cu data de 1 noiembrie 2020, iar operatorii din piaţă sunt obligați să aplice un tarif maxim de 0,098 eurocenţi/minut, informează Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).

„Începând cu data de 1 noiembrie 2020 intră în vigoare reducerea cu 30% a tarifului maxim de terminare a apelurilor la puncte fixe impusă de ANCOM, noul tarif maxim fiind plafonat la 0,098 eurocenţi/minut.

Măsura de reglementare a Autorităţii se aplică acordurilor de interconectare cu operatorii de telefonie fixă cu putere semnificativă de piaţă, urmând să fie reflectată în preţul plătit de utilizatorii finali în funcţie de politicile comerciale ale fiecărui operator”, precizează ANCOM pe siteul instituției.

Noul tarif maximal se va aplica în cazul apelurilor naţionale, apelurilor iniţiate din Spaţiul Economic European (SEE), precum şi în cazul apelurilor iniţiate din reţele din afara SEE, dacă acordurile internaţionale în vigoare nu permit instituirea unui regim diferit de tarifare.

Până la 1 noiembrie 2020, tariful a fost plafonat la 0,14 eurocenţi/minut

Începând cu data de 1 aprilie 2014, tariful maxim de terminare a apelurilor la puncte fixe a fost plafonat de ANCOM la 0,14 eurocenţi/minut pe baza unui model de calculaţie a costurilor de tip LRIC pur, menit să asigure obiectivele de promovare a concurenţei, maximizare a beneficiilor consumatorilor şi stimulare a investiţiilor eficiente, cu respectarea metodologiei armonizate prevăzute în Recomandarea 2009/396/CE.

Potrivit sursei citate, reglementarea Autorităţii privind stabilirea tarifului maxim de 0,098 eurocenţi/minut pentru terminarea apelurilor la puncte fixe a urmat procesul de consultare europeană, fiind comunicată în data de 3 august 2020 Comisiei Europene (CE), OAREC şi autorităţilor naţionale de reglementare din celelalte state membre ale Uniunii Europene.

În prezent, Directiva (UE) 2018/1972 prevede instituirea de tarife maxime de terminare a apelurilor la puncte mobile, respectiv la puncte fixe, unice la nivelul Uniunii Europene (UE), până cel târziu la 31 decembrie 2020.

În acest sens, în perioada 25 august – 22 septembrie 2020, Comisia Europeană a publicat pentru consultare publică proiectul actului de implementare a eurotarifului.

Tariful maxim pentru terminarea apelurilor la puncte fixe

Din 1 noiembrie 2020, operatorii de telefonie fixă desemnați de ANCOM ca având putere semnificativă de piață vor putea aplica un tarif de maxim 0,098 eurocenți/minut în cazul apelurilor naționale, apelurilor inițiate din Spațiul Economic European (SEE), precum și în cazul apelurilor inițiate din rețele din afara SEE, dacă acordurile internaționale în vigoare nu permit instituirea unui regim diferit de tarifare. Lista operatorilor de telefonie fixă cărora li se vor aplica măsurile de reglementare poate fi consultată aici, iar deciziile de reglementare emise de ANCOM sunt accesibile aici.
În prezent, Directiva (UE) 2018/1972 prevede instituirea de tarife maxime de terminare a apelurilor la puncte mobile, respectiv la puncte fixe, unice la nivelul Uniunii Europene, până cel târziu la 31 decembrie 2020. În acest sens, în perioada 25 august – 22 septembrie 2020, Comisia Europeană a publicat pentru consultare publică proiectul actului de implementare a eurotarifului.

Determinarea noului tarif

Tariful maxim de terminare a apelurilor la puncte fixe a fost plafonat de ANCOM la 0,14 eurocenți/minut pe baza unui model de calculație a costurilor de tip LRIC pur, menit să asigure obiectivele de promovare a concurenţei, maximizare a beneficiilor consumatorilor şi stimulare a investiţiilor eficiente, cu respectarea metodologiei armonizate prevăzute în Recomandarea 2009/396/CE.
Scăderea tarifului până la 0,098 eurocenți/minut adoptată de ANCOM a fost determinată în urma actualizării mai multor parametri ai modelului de calculaţie a costurilor utilizat anterior, precum și a costului capitalului.

Cadrul de reglementare

Reglementarea ANCOM privind stabilirea tarifului maxim de 0,098 eurocenți/minut pentru terminarea apelurilor la puncte fixe a urmat procesul de consultare europeană, fiind comunicată în data de 3 august 2020 Comisiei Europene, OAREC şi autorităţilor naţionale de reglementare din celelalte state membre ale Uniunii Europene. În urma validării, măsura poate intra în vigoare la 1 noiembrie 2020.

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Metalul foarte rar care se găsește la 35 de kilometri de Alba Iulia. Doar două țări din Europa îl au

Publicat

Puține țări se pot lăuda cu resursele naturale pe care România le deține. Pe lângă aur sau argint, în subsolul țării noastre se găsește și telur, un material rar folosit la fabricarea învelișului bombelor atomice, în industria aero-spațială și în cea energetică. România, alături de Suedia, sunt singurele ţari din Europa cu potenţial natural în domeniu.

Telurul este un metal rar folosit la fabricarea învelişului bombelor atomice, în industria aero-spaţială şi în cea energetică.  Telurul a fost descoperit în România, în secolul al XVIII-lea, la mina Faţa Băii de lângă Zlatna.

„Aici este o concentrație excepțională de aur, argint, telur, deci telurururi de aur și argint cum nu se găsește niciunde în Europa și în foarte puține locuri din lume”, declara Gheorghe Popescu, profesor de geologie.

Pe glob, doar marile puteri, China, SUA, Canada şi Australia deţin resurse naturale de telur, iar în Europa acest metal se găseşte numai în România şi în Suedia. Anul trecut, Comisia Europeană l-a clasat ca „metal critic”, adică foarte valoros şi greu de obţinut, în contextul creşterii cererii în industria energetică, aero-spaţială, militară şi IT. Necesarul, anual, de telur este de 500 de tone, iar estimările arată că, în anul 2020, cererea s-ar putea dubla.

„Ca rezerve în lume, putem spune că suntem un pol al telurului. Celălalt este în China. Diferenţa este că ei au zăcământul la sute de metri sub pământ şi trebuie scos, pe când noi îl avem la suprafaţă, în toate zonele în care s-a extras aur, inclusiv Roşia Montană. Zăcămintele de telur le însoţesc pe cele de aur şi de argint. Toate minele care au scos aur, la separare au aruncat telurul în halde, pentru că nu prezenta interes tehnologic la acea vreme, era un rebut. Acum este la îndemînă pentru exploatare, e la suprafaţă, nu trebuie să săpăm după el. Am depus studiul meu la Agenţia Naţională pentru Resurse Naturale în ideea de a demara exploatarea. Mi s-a spus că nu se poate deocamdată”, declara geologul prof. dr. Gheorghe Popescu de la Universitatea Bucureşti.

În timp ce marile puteri sunt preocupate să îşi securizeze zăcămintele, România a cedat, de mai bine de cinsprezece ani, cele mai importante resurse de telur companiilor canadiene, Deva Gold şi Roşia Montană Gold Corporation. Canadienii au intrat în controlul zacamintelor bogate telur, aur şi argint în anul 1997, atunci când s-au asociat cu compania de stat Minvest Deva şi au obţinut accesul la perimetrele sale „Certej-Săcărâmb” şi „Roşia Montană-Bucium”.

Singurele zăcăminte de aur, argint și telur care nu a fost concesionate canadienilor sunt cele de la Baia de Arieș și Zlatna. Însă niciunul dintre acestea nu mai poate fi exploatat pe motiv că au fost închise de Guvern. Zăcământul de la Baia de Arieș, al doilea ca importanță după Săcărâmb după conținuturile de aur, argint și telur, a fost închis de Guvern în anul 2004, în urma unor lucrări ce au costat 8 milioane de euro. Motivul oficial a fost că mina devenise nerentabilă. Mineri și geologii de la Baia de Arieș consideră însă că mineritul putea continua.

Mina Zlatna, unde a fost descoperit telurul, a fost închisă în anul 2004, în urma unor lucrări în valoare de peste 4 milioane de euro, pentru că era nerentabilă. Și aici, ca și la Baia de Arieș, foștii lucrători cred că mineritul putea continua.

În timp ce în România resursele strategice de telur nu mai sunt exploatate, Suedia, cealaltă ţară europeană cu potenţial natural în domeniu, a deschis în anul 2012 o mină de aur şi telur la Kankberg.

 

sursa: digi24.ro, adevărul.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate