Mașini de lux și costume ”Al Capone” în Alba Iulia anilor`30. ”Elitele” orașului se îmbrăcau ca în filmele cu gangsteri

Mașini de lux și costume ”Al Capone” în Alba Iulia anilor`30: Mașinile mari și luxoase precum și costumele croite după moda americană a vremii erau atracțiile ”mondene” ale străzilor din Alba Iulia, încă din anii 20, 30.

Un Dodge Touring Sedan parcat în actuala Piață Iuliu Maniu din centrul orașului sau un Desoto oprit pentru o fotografie lângă podul de la Oarda de Jos, reprezintă imagini foarte rare din epocă.

Vă prezentăm mai jos o arhivă de fotografii extraordinare, în care se regăsesc mașinile unor familii înstărite din Alba Iulia (și câteva din Cluj), precum și alte imagini foarte vechi din oraș.

De remarcat este și stilul vestimentar al ”elitei” orașului, care pare desprins din filmele cu gangsteri. Arhiva este disponibilă pe siteul maghiar fortepan.hu și provin din colecția Juliei Tarbay.

”Numerele de Alba Iulia” purtau inițialele A J. Indiferent de marcă, automobilele costau în acea vreme o avere (mai ales după apariția modelelor sedan și a motoarelor mari) ceea ce făcea ca doar oamenii foarte bogați să și le permită.

Pasiunea mare a ardelenilor pentru mașini a făcut ca în anii 30 să fie organizat un raliu al Feleacului care aduna la un loc mai toți proprietarii de automobile din zonă, dar și ”vedetele” acelor ani, în frunte cu Regele Mihai, Prințul Ghica sau prințesa Marina Știrbey.

Vezi explicații legate de aceste fotografii aici: FOTO – VIDEO Fotografii vechi de 80 de ani cu elitele orașului. Emoția unei femei din Israel după ce și-a revăzut tatăl pe Alba24

Iată cum sună cronica unei asemenea competiții, organizate în 1937:

”Concursul organizat în ziua de 10 Octombrie nu s`a bucurat de favoarea zeilor. Nori grei amenințau să se reverse asupra bravilor concurenți, cari, cu tot riscul, au luat startul pe șoseaua umadă și lunecoasă.

Un motociclist inventiv a descoperit un mic truc. A uscat cu o lampă de sudat locul plecari, cu acest infim avantaj ce la oferit plecarea de pe ”uscat” a câștigat cursa. Senzația a constituit-o plecarea ”D-șoarei X”.

La start s`a aflat în fine că misterioasă concurente e Prințesa Marina Știrbey, renumita aviatoare.

Aplauzele ce le a primit, ar fi făcut să pălească de invidie – dacă era prezentă – și pe Greta Garbo… Mașina Dusenberg a repetat figura din anul trecut … a plecat ca un glonț a sosit bolid e deci foarte natural că a căștigat”.

Ca un element de culoare, la Raliul Feleacului din 1936, a participat și campionul Ungariei Ladislau Hartmann (conform siteului auto https://volganeagra.blogspot.ro), decedat doi ani mai târziu într-o competiție organiată la Tripoli.

Fotografia reprezintă un Maserati în 8 cilindri și este realizată cu prilejul competiției din apropiera Clujului, la care a mai participat și prințul Ghica, de asemenea la volanul unui Maserati.

Apariția automobilelor personale a schimbat radical modul de călătorie al bogaților vremii (deși deocamdată doar pe al lor).

Transportul în Transilvania, înainte de automobil

Potrivit Laurei Stanciu de la Universitatea „1 Decembrie 1918”, care-l citează pe Oliviu Gaidoş, din 1754 s-a introdus o cursă regulată lunară care lega Sibiul de Viena, iar după 1830 aceasta a devenit bilunară.

”Călătoria cu poştalionul până la Viena (cu diligenţa sau mai ieftin cu o trăsură închiriată) dura 7-8 zile, iar la Buda se ajungea în 5 zile. Durata călătoriei depindea de starea drumurilor, de frecvenţa staţiilor şi de condiţiile naturale.

După 1850, drumul Sibiu – Timişoara – Pesta a fost ridicat la rangul unui drum de stat. Locuitorii Karlsburg-ului au folosit, desigur, aceste facilităţi” a scris Laura Sanciu într-un articol dedicat transportului și mobilității la Alba Iulia.

După 1900, călătorii care veneau în oraş sau plecau din Alba Iulia dispuneau de diverse mijloace de transport. De exemplu, trenul, care era tras de o locomotivă cu aburi.

Conform Mersul trenurilor, din 1890, de la Budapesta până în Alba Iulia, călătoria cu trenul personal dura circa 27 de ore, iar cu trenul accelerat aproape 24.

Tot cu personalul, de la Bucureşti până la Teiuş – pe ruta Predeal, Braşov, Sighişoara, Mediaş, Copşa Mică, Blaj – traseul era străbătut în aproximativ 24 de ore, iar cu trenul accelerat, acelaşi drum era parcurs cu trei ore şi jumătate mai puţin. De la Teiuş la Alba Iulia călătoria se făcea în 36 de minute.

Transportul personal sau de marfă, atât în localitate, cât şi în afara oraşului, se făcea în continuare cu drişca, trăsura sau carul tras de boi sau de cai, spune articolul Laurei Stanciu.

”Cei cu o situaţie financiară mai bună reuşeau să-şi achiziţioneze autoturisme personale, aşa cum a fost medicul Abraham Mandel, fericitul deţinător al unui autoturism Chrysler, în 1928.

Cei mai puţin înstăriţi, dar „cu apucături burgheze”, foloseau miniautobuzul pentru a ieşi la iarbă verde sau la grădina de vară cu terasă de la Lumea Nouă”  se mai arată în articolul acesteia.

Un asemenea mini-autobuz poate fi văzut și în arhiva de mai jos, parcat în fața clădirii care găzduiește Muzeul Național al Unirii.