FOTO: „Obiceiul Păștenilor” la Cugir, tradiție care se păstrează cu sfințenie de zeci de ani

Precum Floriile, Crăciunul sau Anul Nou, Paştele este, în unele zone din ţară, un prilej prin care oamenii reînvie vechile tradiţii. Se spune că păstrarea acestor datini aduc belşug, noroc şi sănătate. Există însă şi superstiţii de care mulţi ţin cont cu mare atenţie.

În orașul Cugir există un obicei vechi, despre care localnicii spun că este unic în România. Este vorba despre „obiceiul păștenilor”, obicei tradițional care se păstrează cu sfințenie la „poalele” Drăganei din generație în generație.

Conform tradiției, în Miercurea Mare (ziua în care Iisus este vândut pe Iuda pe 30 de arginți), cei care împlinesc 60 de ani în acel an, femei sau bărbați, pregătesc Sfintele Paști pentru a fi oferite apoi credincioșilor prezenți în noaptea de Înviere. Anul acesta au fost prezenți la ceremonial un număr de 90 de „pășteni”.

La ora 13.00, „păștenii” s-au adunat la casa parohială a preotului Dumitrean Pintea, unde au fost pregătite ciuberele de lemn și gălețile pentru procesiunea de la ora 15.30. Manifestările au început cu o scurtă slujbă religioasă, oficiată de către un sobor de preoţi, după care păştenii, însoţiţi de rude, prieteni ai sărbătoriţilor şi membri ai comunităţii, au pornit în alai cu steaguri, prapori, icoane şi ciubere împodobite cu flori, pentru ducerea vinului şi a pâinii în Biserica Sfânta Treime (Cânepi), unde vor fi sfinţite la slujba de Înviere a Mântuitorului.

Ca în fiecare an, în Miercurea Mare localnicii care au împlinit vârsta de 60 de ani, aşa numiţii „păşteni” se îmbracă în straie populare şi străbat străzile oraşului în coloană, până la Biserica “Sfânta Treime”.

Este urmat un traseu bine stabilit de către Comitetul de Organizare al „Păştenilor” (Casa Parohială – Casa de Cultură a orașului Cugir – Biserica „Sfânta Treime”). Primul păştean poartă tricolorul, apoi vine soborul de preoţi şi cei care poartă praporii, bărbaţii care poartă ciuberele împodobite în care se pun “Paştile”m în noaptea de Înviere şi femeile care duc găleţile împodobite.

Ajunși în biserică, „păștenii” participă la o slujbă de sfințire a pâinii și vinului ce vor deveni mai apoi „paști” și care vor fi împărțite credincioşilor sâmbătă noaptea, după slujba de Înviere. Tot miercuri, a fost un parastas în memoria colegilor de generație care au trecut „în neființă” înainte de a împlini vârstra de 60 de ani.

La sărbătoare au fost prezente şi oficialităţi locale şi judeţene, printre care primarul Adrian Teban, viceprimarul Călin Furdui, președintele Consiliului Județean Alba, Ion Dumitrel,alături de consilieri locali din urbea cugireană.

O ceremonie similară va avea loc în Joia Mare , în comuna Vinerea, locul de „baștină” al obiceiului, la ora 8.30.

Celui care i –a venit ideea inițierii obieciului, a fost preotul ortodox , Ioan Sabău , din Vinerea, care a decis în anul 1948, ca pregătirea pâinii și a vinului , transformate devenind după sfințire ” SfintelePaști”, să se ocupe persoanele care împlinesc în anul respectiv vârsta de 60 de ani, cheltuiala fii una propropie. Acest obicei a fost preluat mai apoi și la Cugir. Este unul din cele mai cunoscute tradiţii din zona Transilvaniei care se desfăşoară pe durata Săptămânii Mari a Postului Sfintelor Paşti.