FOTO: Pițăratul, obicei vechi păstrat la Ciugud. Cu noaptea-n cap, cei mai mici colindători din comună au vestit Nașterea Domnului

„Pițăratul”, unul dintre cele mai vechi obiceiuri din România, este păstrat cu sfințenie, an de an, în comuna Ciugud din Alba. Pițărăii sunt primii vestitori ai Nașterii Domnului, pornind colinda lor înainte să se crape de ziuă.

Astfel, copiii de vârste diferite merg din casă în casă pentru a aduna în traiste colăcei, mere, nuci sau alte bunătăți dulci. Obiceiul se practică încă la Limba, Teleac și Drâmbar, iar anul acesta a adunat zeci de copii în fiecare sat.

Citește și MESAJE de CRĂCIUN: Urări de Sărbători pentru cei dragi. SUTE de mesaje frumoase și felicitări haioase

Bătrânii satelor povestesc că obiceiul ar fi de pe vremea dacilor și că l-au practicat și ei, dar și părinții și bunicii lor.

Piţăratul, un obicei vechi, se pare, din vremea dacilor se păstrează în Ajunul Crăciunului în satele Limba, Teleac și Drâmbar din comuna Ciugud, unde copiii merg din casă în casă pentru a aduna în traiste piţărăi – niște colăcuți, mere, nuci sau alte bunătăți dulci.

Pițăratul, tradiție păstrată cu sfințenie la Ciugud

Piţăratul este începutul colindelor, o tradiție veche despre care bătrânii spun că se păstrează încă de pe vremea dacilor, fiind transmisă cu sfințenie din generație în generație.

Zeci de prichindei pornesc cu noaptea în cap pe ulițele satelor din comună, în dimineața din Ajunul Crăciunului, înarmați obligatoriu cu traiste, unele dintre ele cât micuții care le poartă după cap. Dar nu degeaba cară după ei desagi uriași pentru că se vor întoarce acasă încărcați cu dulciuri, colaci, mere sau nuci.

Pe lângă trăistuțe aceștia sunt înarmați cu un întreg arsenal de produs gălăgie: oale, castroane, fluiere și mai nou petarde, făcând o gălăgie de nedescris care are rolul de a-i trezi pe gospodari ca să deschidă porțile și să primească ceata de pităria.

Începând dintr-un cap al satului, intră în fiecare curte și strigă „Dă-mi covrig că mor de frig și colac că mor de cald. Haaaaaaa!” la Teleac sau „Bună dimineața la Moș Ajun! Dați-ne un colindreţ, că ne moare porcu-n coteț! Dați-ne un covrig, că ne moare porcu’ de frig! Ne dați sau nu ne dați, sau nu ne lăsați! Hăăăăăăăăi, hăi!”. Gospodarul care îi așteaptă în prag cu un coș plin de bomboane, mere, nuci și colăcei le aruncă bunătățile, iar piţărăii se aruncă pe jos să adune aceste roade.

„În zilele noastre, gazda se trezește dimineața devreme, mătură curtea, pregătește trocuţul (în care se găsesc tot mai puțini piţărăi și tot mai multe dulciuri), încălzește vinul pentru părinții ce-și însoțesc copiii și pentru flăcăi. Deschide larg porțile și după ce aruncă piţărăii, se alătură alaiului și colindă tot satul” spune profesorul Ioan Breaz despre obiceiul Piţăratului, în monografia comunei Limba.

Copiii care merg la piţărat sunt, de fapt, primii colindători care deschid porțile oamenilor în Ajunul Crăciunului. Pe la amiază, cete de câte 2-3 copii colindă pe la toate casele din sat și primesc bani de la gazde. Spre seară, 2-3 grupuri de săteni pornesc colinda pentru Biserică, iar în noapte, cete de flăcăi colindă fetele din sat, care îi servesc cu vin și colaci. Tot în această noapte, familiile tinere își colindă părinții, nașii precum și neamurile mai în vârstă.

sursa, foto: Primăria comunei Ciugud