Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

FOTO Poveste emoționantă: Un bărbat din Alba și-a găsit fratele după 30 de ani, cu ajutorul polițiștilor din Gorj

Publicat

Un bărbat din județul Alba și-a găsit fratele după 30 de ani, cu ajutorul polițiștilor din cadrul Biroului Urmăriri al Serviciului de Investigații Criminale din Gorj.

Povestea emoționantă, desprinsă parcă dintr-un film, a fost relatată de către reprezentanții Poliției Române, marți, pe pagina de Facebook.

„O poveste de 30 de ani!

(Vă rugăm să acordați 5 minute din timpul dumneavoastră. Promitem că merită! )

1 iulie a.c., ora 15:08, Robert H., cetăţean român cu domiciliul în străinătate, a transmis un e-mail pe adresa Inspectoratului de Poliţie Judeţean Gorj. Deși ne aflam în fața unui text scris, simțeam strigătul de durere al bărbatului:

„Aş dori, dacă se poate, să îmi găsesc fratele… părinţii noştri s-au despărţit şi, undeva prin anul 1992-1993, fratele meu a fost abandonat. Avea vârsta de 2-3 ani şi îl chema Eduard E.H.… Din câte am aflat, la data respectivă, a fost abandonat la o secţie de poliţie…”.

Cum aspectele sesizate făceau referire la o posibilă dispariţie a unui „minor”, petiţia a fost transmisă Serviciul de Investigaţii Criminale, Compartimentul Urmăriri, spre competentă soluționare.

Iniţial, verificările păreau a fi uşor de realizat, având nume, prenume şi CNP.

Realitatea? A fost alta…

În bazele de date, Eduard figura „necunoscut la adresă”. Trebuia să obţinem mai multe date. Aşa că, l-am sunat pe Robert.

„- Vă salut! De la Inspectoratul de Poliţie Judeţean Gorj vă sunăm, ați făcut o sesizare la noi, pentru a vă găsi fratele dispărut. Ce s-a întâmplat mai exact?”

Pentru câteva secunde, nu se aude nimic… apoi Robert răspunde entuziasmat:

„- Vă mulţumesc că m-aţi sunat, chiar nu mă gândeam, ce bucurie, sper să fie cu noroc. Eu sunt în Anglia şi am supărarea asta, nu mai ştiu nimic de fratele meu, de 30 de ani, mai exact din anul 1992, când eu aveam 4 ani, iar părinţii noştri s-au despărţit. El a rămas la mamă, în Târgu-Jiu, iar eu la tatăl meu, în judeţul Alba şi în tot acest timp nu am mai reuşit să luăm legătura cu el, parcă a intrat în pământ.

– De ce spuneți asta?

– Păi, dacă noi, de 30 de ani, nu ştim nimic de el…doar ce am vorbit cu o mătuşă, sora mamei, care spunea că Eduard a fost abandonat de bunică, la o secţie de poliţie în Târgu-Jiu, dar chiar şi aşa, părea mereu confuză şi evita răspunsurile.

(…)povestea asta cu abandonatul la poliţie… nu pare plauzibilă.”

Discuţia a mai continuat, dar informaţiile esenţiale erau notate.

Prioritar era să găsim mătuşa, apoi bunica şi credeam noi, că după audieri, vom găsi „copilul”.

Nu a fost aşa…

După ce am identificat-o pe mătușă, undeva prin judeţul Arad, aceasta ne-a declarat că nu ştie nimic de Eduard, că are doar câteva amintiri neclare cu el, de prin anul 1992, dar menţionează că şi ea era mică, avea 7-8 ani şi nu îşi aminteşte mai nimic.

Spunea că acest subiect nu a fost discutat niciodată în familie, iar sora şi mama ei nu au mai amintit de Eduard niciodată.

Ne-a declarat că a fost căutată de Robert, că a discutat telefonic cu acesta, dar singurul lucru pe care i l-a spus despre Eduard era că, cel mai probabil, ar fi fost abandonat.

Am continuat „firul” poveștii și ne-am oprit la bunică.

O doamnă de 74 ani, ultima persoană în viaţă din familie (soţul şi alte două fiice ale acesteia erau decedate).

La birou, se discută …„interesant caz”…

Aveam speranţa că bunica ne va lămuri.

Am chemat-o la sediu.

Răspunsuri? „Grele”…

În orice conversație, un om rămas singur trebuie ajutat să depășească momentele sensibile.

Prin urmare, după depășirea lor, am primit un răspuns:

„-…păi de unde să ştiu eu, ce ştiu eu ce a făcut mama sa cu el…după ce a divorţat, când a venit la Târgu-Jiu, era fără copil…de ce mă întrebaţi pe mine?”

Devenise agitată…

Nu ne aşteptam să primim acest răspuns şi din ce spunea, „copilul” era, teoretic, în Alba, la tatăl petentului.

Dar cum să fie acolo… ?! Cu toate astea, trebuia să vorbim și cu tatăl. L-am sunat pe Robert și am cerut numărul de telefon.

„- Bună ziua, de la poliţie…” şi i-am spus toată povestea.

„- Mă aşteptam să mă sunaţi, mi-a spus Robert că a făcut o sesizare la dumneavoastră, dar nu ştiu dacă ne puteţi ajuta. Copilul a plecat cu mama în anul 1992, la Târgu-Jiu, când avea 2 ani şi de atunci nu mai ştiu nimic de el. Am venit în repetate rânduri la Târgu-Jiu să-l văd, dar fosta soţie îmi spunea că băieţelul nu vrea să mă vadă. Nici la divorţ nu l-am văzut şi din câte am auzit, ar fi fost abandonat.

– Cum vi-l amintiţi pe Eduard?

– Era şaten, ochii căprui şi avea la tâmplă, pe una din mâini şi picior, cicatrice de la o ardere/opărire, a căzut pe un calorifer încins. (…) mai mult nu ştiu, dar vă mulţumesc foarte mult că vă implicaţi, mai ales pentru Robert, care trăieşte de mic cu gândul la fratele lui şi visează mereu că se întâlneşte cu el.”

Lucrurile se complicau, erau numai contradicţii, iar „copilul” nu era de găsit.

Am schimbat „planul” şi am continuat verificările la instituții specializate în protecția copilului, pentru a verifica dacă acesta a fost instituţionalizat sau dacă a beneficiat de alocaţie de stat.

Bineînţeles, răspunsurile primite au fost negative.

Când toate variantele păreau epuizate, am hotărât să reaudiem bunica. În povestea ei, existau lucruri care nu se „legau”.

După lungi discuţii, a făcut o pauză, a cerut un pahar cu apă şi, cu capul plecat, ne-a spus:

„- Am luat decizia împreună cu fiica mea…şi l-am abandonat pe Eduard, în anul 1992, la o secţie de poliţie din Târgu-Jiu, întrucât nu aveam posibilităţi financiare să-l creştem şi fiica era divorţată.

Dar, pentru a i se pierde urma, am declarat la poliţie că ne aflam în Gara Târgu-Jiu şi am găsit acel copil pe peronul gării, că nu ştim cum se numește, câţi ani are sau al cui ar putea fi.

Nu m-am mai interesat niciodată de Eduard şi nu ştiu ce s-a mai întâmplat cu el. Îmi pare rău…”

Din păcate, acum, povestea era credibilă…

Am revenit cu solicitări la instituțiile abilitate, încercând să aflăm detalii despre un copil, fără identitate, care, în anul 1992, ar fi ajuns într-un centru specializat.

Căutam „acul în carul cu fân”, având în vedere că evidenţele copiilor abandonaţi pentru anii 1992-1993 se aflau la fostele „Leagăne de copii”.

Am stabilit drept criterii de căutare, un băiat de 2-3 ani, şaten, ochi căprui, cu cicatrice în zona feţei, pe mână şi picior, care să fi fost abandonat în Gara din Târgu-Jiu.

Suntem convinși că volumul de muncă al personalului care a primit solicitarea noastră a fost colosal.

Aşteptam și chiar epuizasem toate verificările…

Într-una din zilele călduroase de august, a venit telefonul.

Era reprezentantul uneia dintre instituții.

Ne-a spus că s-ar putea să avem o urmă cu acest „copil”, numai că situaţia este puţin cam complicată, în sensul că, în perioada respectivă, au fost internaţi în centru, cu identităţi necunoscute, doi copii, ambii abandonaţi în Gara Târgu-Jiu, cu vârsta de aproximativ 3 ani, cărora le-ar fi fost atribuite noi identităţi şi ar fi fost reintegraţi în alte familii.

În dosarul unuia din copii, a fost găsit inclusiv procesul-verbal, încheiat în anul 1992, de poliţistul care a preluat copilul, proces-verbal în care acesta îi atribuie copilului prenumele Victor.

Ne-am gândit că poate poliţistul îşi mai aminteşte de acest copil, dar, din păcate, colegul nostru decedase.

Având datele celor doi „copii”, am început verificările, stabilind că unul se află la Timişoara şi altul la Târgu-Jiu.

După ce am exclus varianta cu Timişoara, a rămas să continuăm verificările cu privire la Ionel, băiatul din Târgu-Jiu şi după ce l-am întâlnit, văzând că şi acum, după 30 de ani, prezintă cicatrice la tâmplă, pe mâna stângă şi piciorul stâng, am realizat că povestea ajunsese la final.

Ştia că a fost abandonat în Gara Târgu-Jiu şi trăia şi el cu gândul la familia lui.

L-am informat de demersul făcut de Robert şi, când a auzit că are un frate, s-a emoționat și ne-a întrebat imediat:

– Unde este? Pot să mă întâlnesc cu el?

A fost un moment intens, în care cu greu ne stăpâneam emoţiile, dar toate informațiile solicitate de Ionel puteau fi diseminate către acesta doar după ce parcurgeam toţi paşii care asigurau protecţia datelor cu caracter personal.

Aşa că, după ce am avut acordul ambelor părţi, le-am promis să le facilităm întâlnirea.

Astăzi, 16 august 2022, Robert a ajuns în România, la Târgu-Jiu, însoţit de tatăl său.

Nerăbdător să se întâlnească cu Eduard?

PUȚIN spus!

Am fost nerăbdători și noi…

Și… am fost acolo…unde am „văzut”magia reîntâlnirii.

O poveste „desprinsă”, parcă, dintr-un film… cu un final… cât se poate de fericit.

Ne bucurăm pentru Robert și Eduard și suntem mândri de implicarea colegilor noștri din cadrul Biroului Urmăriri al Serviciului de Investigații Criminale din Gorj”, au scris marți reprezentanții Poliției Române, pe pagina de Facebook.

sursa, foto: Facebook, Poliția Română

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Publicitate

EVENIMENT

Comunicat: „Povestea Încoronării” – reconstituire istorică pusă în scenă vineri, 30 septembrie 2022, la muzeul din Sebeș

Publicat

Vineri, 30 septembrie 2022, personalități ale istoriei României vor prinde viață în grădina Muzeului Municipal „Ioan Raica” Sebeș, în cadrul reprezentației de reconstituire istorică „Povestea Încoronării” susținută de istorici și voluntari ai Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia.

Va fi pusă în scenă încoronarea regelui Ferdinand I și a reginei Maria, ca suverani ai României Mari, eveniment petrecut la Alba Iulia, în data de 15 octombrie 1922.

Alături de cei doi suverani, vor fi întruchipați și Mihail Pherekyde, președintele Adunării Deputaților, cel care i-a înmânat coroana regelui, Mihail Orleanu, președintele de atunci al Senatului, generalul francez Henri Mathias Berthelot, șeful Misiunii Militare Franceze în România în Primul Război Mondial, precum și alte personalități ale istoriei locale și naționale.

Reprezentația va fi precedată de vernisajul unei expoziții dedicate Încoronării de la Alba Iulia din 15 octombrie 1922, al cărei centenar este sărbătorit anul acesta.

Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba, Primăria Municipiului Sebeș, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș și Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș.

Accesul vizitatorilor este liber și avem speranța că școlile vor răspunde invitației noastre de a participa la o lecție de istorie unică, au transmis reprezentanții Primăriei Sebeș, într-un comunicat de presă.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Bursa Locurilor de Muncă pentru Absolvenţi, la Alba Iulia. Interacțiune directă între tineri și potențialii angajatori

Publicat

job

Agenția Judeţeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Alba organizează, Bursa Locurilor de Muncă pentru Absolvenţi, în data de 14 octombrie 2022.

Acţiunea se desfăşoară în colaborare cu Centrul de Informare, Consiliere şi Orientare în Carieră al Universităţii „1 Decembrie 1918”, în Sala de conferinţe PAEM situată în Alba Iulia, strada Bucovinei, nr. 6 (Zona Piaţa Centru), începând cu ora 09.00.

Evenimentul are drept scop facilitarea accesului absolvenților la posturile disponibile și interacțiunea directă cu agenții economici.

De asemenea, pot participa și celelalte categorii de persoane care nu au loc de muncă sau care doresc schimbarea acestuia.

Angajatorii care doresc să participe la acest eveniment, sunt așteptați să contacteze Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Alba la telefon 0258 831137 sau le pot transmite e-mail: ajofm.ab@anofm.gov.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Ministrul Sănătății: România a distrus până acum 3 milioane de doze de vaccin anti-COVID. Alte 3 milioane expiră

Publicat

rafila

Trei milioane de doze de vaccin anti-COVID a distrus România până în prezent, iar alte 3 milioane expiră până la sfârșitul acestui an, declară ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.

Serurile nu pot fi donate, deoarece mecanismul COVAX nu primește varianta actuală a vaccinurilor. Rafila a făcut declarația duminică seara, la Antena 3.

„În ceea ce privește vaccinarea, sigur că acolo este o discuție puțin mai largă, pentru că – noi suntem într-o astfel de situație – vrem să donăm, de exemplu, vaccinurile pe care le avem în stoc sau o parte din ele, iar Mecanismul Națiunilor Unite nu mai primește în acest moment varianta actuală a vaccinului”, a spus Rafila.

Întrebat ce face România cu aceste doze, ministrul Sănătății a răspuns: „sincer să fiu, deocamdată le păstrăm în limita valabilității. Probabil că până la sfârșitul acestui an aproape 3 milioane de doze care vor expira”.

Rafila a precizat că una e să fie distrusă o cantitate mică de vaccinuri, și alta e să fie distruse milioane de doze: „cred că e o problemă la care ar trebui să ne gândim mai mult”.

Întrebat, mai departe, cât a pierdut România pe banii dați pe vaccinuri care nu mai folosesc la nimic acum, Rafila a răspuns: „Până acum cred că au fost distruse vreo 3 milioane de doze și probabil alte 3 milioane de doze vor expira până la sfârșitul acestui an.

E o socoteală complicată, pentru că trebuie să adun și dozele care sunt încă în stoc și pe care nu le-am folosit și e puțin probabil să le folosim.

În stoc cred că mai avem vreo 7, 8 milioane în momentul de față și cu celelalte despre care v-am spus ajungem probabil la o la o cifră consistentă.

Dacă discutăm de vreo 15 milioane de vaccinuri, sigur sunt 100 – 200 de milioane de euro. Nu pot să vă spun exact, pentru că nu știu exact”.

Rafila: 1.200 de persoane au cerut iodură de potasiu în iulie, 230.000 în august

1.200 de persoane au cerut medicilor de familie rețeta pentru iodura de potasiu în iulie, în timp ce în august numărul lor a fost de 230.000, spune ministrul Rafila.

„În luna iulie am avut doar 1.200 de persoane care au apelat la medicii de familie ca să obțină prescripție, în luna august, însă avem vreo 230.000. E o creștere importantă.

Sigur, dacă comparăm cu cele 7 milioane de persoane eligibile, este încă puțin, dar așteptăm cu încredere și cifrele din luna septembrie”, a spus Rafila, duminică seara, la Antena 3.

„Eu nu vreau și nu am avut niciodată intenția să creez panică, dar un comportament responsabil cred că este de dorit și mai ales dacă există această posibilitate de a avea iodura de potasiu la domiciliu și să o utilizez în caz de posibil, nu probabil știu să facă diferența asta. (…)

Orice lucru se poate întâmpla. Probabilitatea înseamnă că procentajul care poate duce la acel eveniment nefericit e totuși consistent.

Discutăm de o chestiune posibilă, nu cred că este târziu ca fiecare dintre cei care se prezintă la medicul de familie pentru alte tipuri de afecțiuni să solicite iodura o dată cu rețeta obișnuită”, a adăugat ministrul Sănătății.

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Conturile bancare ale unei primării din Alba blocate de instanță: instituția, executată silit. Ce spune viceprimarul

Publicat

Conturile bancare ale Primăriei Roșia Montană au fost blocate în urma unei executări judecătorești. Mai exact primăria a fost obligată în instanță să plătească suma de 141.721 de lei, unei firme din Cluj care a făcut o serie de lucrări în localitate. 

Potrivit viceprimarului Vasile Morariu, firma în cauză a exectuat în trecut lucrări la rețeaua apă și canalizare, mare parte din bani au fost plătiți, însă nu toată suma. Deoarece suma nu a fost plătită firma a acționat în instanță primăria și un proces s-a desfășurat pe rolul Tribunalului Specializat Cluj. 

Deși primăria a avut dreptul să facă apel la decizia instanței, nu a facut-o, iar decizia a devenit definitivă prin neapelare.

Magistrații Judecătoriei Câmpeni au admis cererea de executare silită, iar până când suma va fi plătită conturile bancare ale primăriei sunt blocate.

Problemele din domeniul financiar al primăriei Roșia Montană par să continue. Instituția stă cu teancurile de facturi neplătite, deoarece contabila primăriei nu mai vrea să pună vizele CFP (control financiar preventiv).

Vasile Morariu a mai transmis și motivele pentru care contabila nu mai vrea să puna viza CFP. Femeia spune că nu are încredere și singuranță în a pune parafa pe facturile emise, mai ales cele din achiziții publice, unde serviciul a fost externalizat către o firmă privată.

CITEȘTE ȘI: Teancuri de facturi neplătite la o primărie din Alba: Contabila instituției refuză să dea viza. Ce spun viceprimarul și primarul

Aceasta mai spune că angajații primăriei nu vad contractele făcute în urma licitației, ci doar că ele vin la semnat și stampilat pentru a fi făcute plățile. De asemenea a mai transmis prin viceprimar că din cauza presiunilor exercitate asupra sa, a stresului și deoarece consideră ca ar fi putut face niște fapte ilegale dacă ar fi semnat anumite documente, starea sa de sănătate a fost agravată.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Statistici T5

Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax