Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO: Spectacolul „Capra cu trei iezi”, prezentat în premieră de Teatrul de Păpuși „Prichindel” din Alba Iulia. O nouă reprezentaţie, MARŢI, pentru copii, părinţi şi bunici


Publicat

capra 1Un nou spectacol al Teatrului de Păpuși ”Prichindel” din Alba Iulia – ”Capra cu trei iezi”, a fost prezentat sâmbătă, în premieră, la Alba Iulia.

Sala arhiplină, rumoare, nerăbdare, mirare și, dintr-o dată, luminile se sting, apărând doar trei rotocoale tricolore pe cortina tremurândă în așteptarea deschiderii, liniștea se așterne și  frumoasele acorduri ale ”Rapsodiei Române” curg peste cei prezenți: bunici, părinți și copii.

Cine nu cunoaște ”Capra cu trei iezi” a lui Ion Creangă. O poveste banală? Nicidecum. O poveste care are foarte multe povețe. Luați aminte! Ei, dar când toate aceste povețe sunt spuse altfel, cu un plus de umor, de personaje, pe un fond muzical vesel și cât se poate de românesc, nu poți să nu te bucuri și să nu asculți la cele spuse, indiferent că ești mic sau mare, spune Cristina Smadea.

Cortina se deschide și iată: o căscioară mică, dar îngrijită și trei cuibare în vecinătatea ei pe care stau așezate trei doamne găini, vesele, povestitoare, nerăbdătoare să-și aștearnă ouăle în cuibar, iar stăpânul lor, domn cocoș, le supraveghează de la înălțime, după ce dăduse semnalul zorilor. Oare nu e altă poveste, vă puteți întreba. Nu, nu, aveți doar ”puțintică răbdare!” Păi nu așa arată o căsuță de la țară, cu niscai orătănii? (chiar de sunt vecine). Vecin mai avem și un micuț arici, cu botul rozaliu și în așteptare a ceva bun de mâncat. Dar, se pare, că vecin e și lupul, cumătrul lup.

Și iacă, de cu zori, apare gospodina noastră, doamna Capră, veselă, frumoasă și plină de viață. Îmbrăcată într-un minunat costum popular moldovenesc, așa cum îi șadi ghini, doamna Capră ne cântă, chemându-și iezișorii la masă. Unul mai frumos ca celălalt: unul bălai, unul roșcovan și cel mai mic, mai cuminte și mai isteț – negruț. Sunt copiii ei și pe toți îi iubește deopotrivă. Ei, dar viața la țară nu e ușoară și un boț de mămăligă, de multe ori, nu este îndeajuns pentru a hrăni trei guri înfometate, dar e frumoasă:

Viața la ţară

E ideală

Pentru un om ce se vrea sănătos

Este şi logic

Că-i ecologic

Eşti vesel şi ai tenul frumos.

 

Sapi grădina, copileşti sau mulgi,

Aduni ouă, fructe foarte dulci,

Faci folclor, spui poate şi povești,

Viaţa asta cum să n-o-ndrăgeşti ?

 

Nu ai motive de enervare,

Nici n-ai de ce să plângi, să zici vai

Că te-a călcat cineva pe picioare

În troleibuz sau într-un tramvai.

 

Haideţi iute, dragii mamii iezişori

Pentru voi

eu mă scol in zori

Stați cuminţi,

dragii mei băieţi,

Năzdrăvani, isteţi şi cucuieţi.

Un personaj aparte, adus pe scenă parcă din amintirile lui Creangă, este un popă, un biet popă de la țară, cu barbă lungă de întinde-o mână și nu poa’ s-o ajungă, cu nas mare luat la purtare și roșu ca vinul ghiurghiuliu pe care, posibil, îl bea în cantități considerabile. Ei, dar  domn părinte vine la biata căpriță pentru a o invita să cânte la o nuntă pisicească, pentru că doamna Capră, poate nu știați, era renumită pentru vocea-i plăcută, drept răsplată oferindu-i merinde pentru iezișori. Cum să refuze! Dar cu cine să-și lase copiii, se frământa capra. Întreg dialogul dintre capră și popă este plin de umor, personajele fiind atât de bine evidențiate, fiecare în raport cu celelalte, încât se ajunge la creionarea de tipologii umane: fariseul, mama bună și grijulie și copiii, năzdrăvani, cum le șade bine copiilor plini de viață (dar veți vedea că năzdrăvănia, de nu are limite…).

Capra știe că nu poate refuza o astfel de ocazie și este prima lecție pe care le-o dă copiilor săi: să fie cuminți, să închidă ușa în urma ei și să nu deschidă la nimeni până ce nu-i vor auzi glasul cântând un cântec doar de ei știuți (nu-i așa că deja vi se pare cunoscută povestea?). Ei, dar cine stă la pândă în spatele casei, așteptând momentul oportun să apară: cumătrul Lup. Un personaj simpatic ca apariție, blănos, burduhănos, cu limba-i roșie atârnând a poftă de mâncat orice și cât se poate de mult. Și pofta aceasta nestăvilită se va vedea curând, când, neoprit de nimeni și de nimic, frustrat de faptul că iezii nu vor să-i deschidă (mă rog, iezii cei mari i-ar fi deschis de fiecare dată când a ciocănit la ușă, noroc cu cel mic, cuminte și isteț, după cum am mai spus), înghite pe nerăsuflate tot ce-i iese în cale. Începe cu găinile și cu cocoșul, apoi se întâlnește cu un țigan-fierar – un personaj pitoresc, reprezentând tipul țiganului meseriaș care știe a cânta din naștere, ca un dat al domnului, care ajunge, la rândul lui, în burdihanul lupului. Ca și când nu ar fi destul (și loc mai este), dar și ca un mesaj că, dacă vrei să faci ceva cât de cât bine, trebuie să înveți (cu condiția să ai har, dacă vorbim de cântat), lupul este dispus să meargă la Școala Populară de Artă, pentru a deprinde arta cântatului. Dar cum știa cel mai bine să înfulece pe negândite, toți profesorii școlii: ciocănitoare, pupăză, bufniță…, ajung în uriașul său burdihan. Nesătul lupul acesta, nu-i așa? Și câți nu sunt în lumea asta precum lupul!

Ei, dar copiii neascultători nu ascultă și pace. Iedul cel mare și cel mijlociu, după cum bine știți din poveste, nu mai au răbdare, nu ascultă cu atenție, se gândesc doar la mâncare și deschid ușa lupului. Și așa ajung să se întâlnească în burta lupului cu fierarul, cu profesorii de muzică, cu găinile și cocoșul. ”Mare înghesuială” în burta lupului, după cum spune și fierarul.

Tristă zi pentru biata căpriță când vine acasă și nu-și mai găsește toți iezii. Doar cel mic, cuminte și isteț, după cum v-am tot spus, a rămas să-i povestească mamei ce s-a întâmplat. Și astfel decide capra că trebuie să-i dea o lecție lupului cel nesătul ș-i pregătește o masă îmbelșugată, de pomană, cum este obiceiul. Ghinion și pentru popă, invitat la rândul său la pomană. Sarmale, colaci, vin… deh, ca la noi, dar mai delicios pare a fi părintele și lupul haț! îl alătură mulțimii din burdihan.

Mult nu mai durează și focul răzbunării îl cuprinde, o explozie puternică și…final fericit (ca în ”Scufița roșie” parcă): toată mulțimea iese teafără și nevătămată din burta blănosului.

Aș putea să vă spun acum ”c-am încălecat pe-o șa și v-am spus povestea așa”, dar nu încă. Da, v-am spus povestea așa cum am văzut-o la premiera care a avut loc sâmbătă, 8 aprilie 2017, și care mi-a produs atât de multă bucurie. E o altfel de poveste, după cum am încercat să vă redau în cele de mai sus, pe care Cristian Pepino, cu măiestrie, a dramatizat-o pentru a fi pusă în scenă. Dar nu prea e de povestit, e de văzut.

Bucurie, voie bună, culoare, cântec, joc și povață – cât de simplu se poate defini acest spectacol și câtă muncă pentru a-l aduce pe scenă. Și vreau să-i amintesc pe toți harnicii teatrului care au dat viață unui minunat spectacol și cărora merită ca noi să le facem o reverență: regia colectivă – Teodora Popa, Viorica Boda, Ramona Mincu-Benchea și Irina Melnic, care fac parte și din distribuție, lor alăturându-li-se colegii mai noi – Piekny Ghiciuc, Cătălina Mihăilă, Mădălin Costea și Rareș Bogdan Porca, scenografia – Marian Sandu, muzica – Levente Szöcs, regia tehnică – Elena Mădăraș, lumini – Ovidiu Tămășan și Alin Popa, sunet – Florin Andrea, sculptură/pictură – Marian Sandu, Oriana Pelladi, croitorie – Mirela Tămășan, tâmplărie – Marin Goia, mașiniști – Răzvan Laszlo, Horia Orga, bagheta magică deținând-o managerul teatrului – Ioana Bogățan.

Eu i-am aplaudat îndelung. Dacă vreți să o faceți și voi, bunici, părinți, copii, mai aveți o șansă mâine, 11 aprilie 2017, de la orele 10.00. Nu veți regreta. Și încercați să nu ratați nici măcar un spectacol de-al ”prichindeilor”, pentru că e mare păcat.

(Cristina Smadea)



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

HARTĂ: SEBEȘ, în topul poluării pe țară, duminică. Valorile corespunzătoare particulelor în suspensie PM10, depășite

Publicat

Calitatea aerului în zona Sebeș este duminică, 24 ianuarie, foarte rea. Potrivit raportărilor de pe site-ul calitateaer.ro, stația de monitorizare AB-2 din Sebeș indica, până la ora 13:00, un indice specific 5 – „foarte rău” – corespunzător particulelor în suspensie (PM10), respectiv o valoare de 113.58 µg/mc.  

Din cele peste 100 de stații de monitorizare în timp real, care alcătuiesc Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA), doar într-o singură locație valorile erau apropiate de cele de la Sebeș. Este vorba despre stația DJ-6 din județul Dolj, o stație care măsoare emisiile generate de trafic, la Calafat. Până la ora 13:00, aceasta indica o valoare PM10 de 106.06 µg/mc corespunzătoare de asemenea indicelui 5 – „foarte rău”. 

La Sebeș, cea mai mare valoare a PM10 înregistrată în ultimele ore a fost de 203.63 µg/mc (în noaptea de sâmbătă spre duminică), ceea ce reprezintă de peste 4 ori valoarea limită zilnică recomandată pentru protecția sănătății umane.

Reamintim faptul că indicele specific corespunzător particulelor în suspensie < 10 µm se stabilește prin încadrarea mediei aritmetice a valorilor orare, înregistrate în ultimele 24 de ore.

După cum se poate vedea pe hartă, cele două stații de monitorizare din municipiile Sebeș și Calafat sunt singurele cu indicele 5 – „foarte rău”, în timp ce în mai multe zone din țară stațiile de la nivel local indicau valori ceva mai scăzute, spre exemplu 4 – „rău” la Alba Iulia, Zlatna, Hunedoara sau în unele zone din Cluj-Napoca.

Potrivit legii nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător, valoarea limită zilnică pentru protecția sănătăţii umane în cazul particulelor în suspensie PM10 este de 50 µg/mc.

Particule în suspensie PM10 și PM2.5

Particulele în suspensie reprezintă un amestec complex de particule foarte mici și picături de lichid.

Surse naturale: erupții vulcanice, eroziunea rocilor furtuni de nisip și dispersia polenului.

Surse antropice: activitatea industrială, sistemul de încălzire a populației, centralele termoelectrice. Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsă de pneurile mașinilor atât la oprirea acestora cât și datorită arderilor incomplete.

Efecte asupra sănătăţii populaţiei:

Dimensiunea particulelor este direct legată de potențialul de a cauza efecte. O problemă importantă o reprezintă particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec prin nas și gât şi pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamații și intoxicări.

Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii.

Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer, și în consecință mai mulți poluanți. Ei respiră mai repede decât adulții și tind să respire mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltați, iar țesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil.

Poluarea cu pulberi înrăutăţeşte simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept și dificultăți respiratorii. Expunerea pe termen lung la o concentrație scăzută de pulberi poate cauza cancer și moartea prematură.

sursa: calitateaer.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Exponatul lunii, la Muzeul Municipal din Sebeş: Fragment din eşarfa unui drapel de luptă românesc din Războiul de Independenţă

Publicat

Exponatul lunii ianuarie, la Muzeul Municipal „Ioan Raica” din Sebeş, este un fragment de eşarfă tricoloră care a fost ataşată de unul dintre steagurile de luptă româneşti folosite în timpul Războiului de Independenţă al României (1877-1878).

La asediul redutei Griviţa, un stindard de luptă era pe punctul de a fi capturat de otomani, de la stegarul român ucis, moment în care plutonierul Alexandru Fărcăşanu, originar din Apoldu de Jos, jud. Sibiu, emigrat în România şi combatant în acest război, a intervenit şi l-a recuperat din mâinile turcilor. S-a încins la brâu cu el şi cu eşarfa şi a continuat să lupte, salvând astfel drapelul şi batalionul de la dezonoare.

După încheierea războiului, Alexandru Fărcăşanu a păstrat eşarfa drapelului, care după moartea sa a ajuns în posesia preotului Aurel Gligor, originar din Bistra, jud. Alba, preot-paroh la Mărtineşti (astăzi sat component al comunei Tureni din județul Cluj), în perioada interbelică. Acesta a împărţit-o în mai multe fragmente, unul dintre ele ajungând în patrimoniul muzeului din Sebeş, fiind donat, în anul 1961, de către prof. Ion Munteanu, directorul de atunci al Casei Pionierilor din localitate.

Fragmentul de eşarfă a fost tăiat sub forma unui fanion, are culorile dispuse longitudinal, de la stînga la dreapta – roşu, galben şi albastru şi dimensiunile 25×14,5 cm, fiind fixat cu un şnur de mătase roşie, pe un document semnat de preotul Aurel Gligor, care-i atestă autenticitatea.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

1.816 cazuri COVID confirmate în România în ultimele 24 de ore. 54 decese noi, 1.020 pacienți la ATI. Date oficiale, 24 ianuarie

Publicat

Au fost raportate 1.816 noi cazuri de COVID-19, în ultimele 24 de ore, la nivel național, potrivit datelor transmise duminică, 24 ianuarie, de Grupul de Comunicare Strategică.

Numărul total al îmbolnăvirilor, de la începutul pandemiei este 711.010.

Citește și ALBA: 33 de cazuri COVID înregistrate în ultimele 24 de ore. Incidența pe orașe și comune din județ, la 14 zile

Sunt 54 decese noi. 1.020 pacienți sunt internați la ATI.

Grupul de Comunicare Strategică:

Până astăzi, 24 ianuarie, pe teritoriul României, au fost confirmate 711.010 cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).

653.125 de pacienți au fost declarați vindecați.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 1.816 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv. Distribuția pe județe a cazurilor per total și a celor noi o regăsiți în tabelul de mai jos.

Județ

Număr de cazuri confirmate(total)

Număr de cazuri nou confirmate

Incidența înregistrată la 14 zile

Alba

13498

36

1,53

Arad

15413

27

1,38

Argeș

19996

23

0,86

Bacău

18295

63

1,35

Bihor

19659

73

1,61

Bistrița-Năsăud

8079

18

1,05

Botoșani

9477

31

1,5

Brașov

28023

116

2,25

Brăila

9191

14

1,43

Buzău

8850

14

0,52

Caraș-Severin

7483

27

1,86

Călărași

6981

9

1,02

Cluj

34476

88

2,9

Constanța

29284

44

1,83

Covasna

5457

15

0,89

Dâmbovița

16214

42

1,23

Dolj

17034

79

1,25

Galați

18366

40

1,68

Giurgiu

7173

51

1,26

Gorj

5574

10

0,76

Harghita

5693

6

0,59

Hunedoara

13156

58

1,33

Ialomița

7481

18

0,87

Iași

30584

94

0,8

Ilfov

27788

52

2,91

Maramureș

12845

66

2,47

Mehedinți

5457

14

0,8

Mureș

16354

33

1,06

Neamț

12343

36

1,24

Olt

10376

24

0,58

Prahova

25607

25

0,93

Satu Mare

8068

26

1,67

Sălaj

6971

33

1,85

Sibiu

18213

27

1,23

Suceava

18181

83

1,87

Teleorman

8715

3

1,2

Timiș

31086

127

3,52

Tulcea

5974

19

1,09

Vaslui

11721

25

1,2

Vâlcea

10834

43

1,23

Vrancea

7631

17

0,6

Mun. București

115532

342

2,37

Cazuri noi nealocate pe județe

1877*

-175

Coeficientul infectărilor cumulate la 14 zile, raportate la 1.000 de locuitori este calculat de către Direcțiile de Sănătate Publică, la nivelul Municipiului București și al județelor. Mai jos aveți graficul realizat în baza raportărilor primite de CNCCI de la Direcțiile de Sănătate Publică:

Până astăzi, 17.776 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 23.01.2021 (10:00) – 24.01.2021 (10:00) au fost raportate 54 decese (33 bărbați și 21 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Argeș, Bacău, Bihor, Botoșani, Brăila, Brașov, Călărași, Caraș-Severin, Cluj, Dâmbovița, Mehedinți, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Timiș, Vaslui, Vâlcea și București.

Dintre acestea, 3 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 40-49 ani, 3 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 10 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 19 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 19 decese la categoria de peste 80 de ani.

53 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar 1 pacient decedat nu a prezentat comorbidități.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 7.803. Dintre acestea, 1.020 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 5.300.790 de teste RT-PCR și 77.927 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 10.916 teste RT-PCR (6.491 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 4.425 la cerere) și 3.586 de teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 46.125 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 10.725 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 71.601 persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 146 de persoane.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

ALBA: 33 de cazuri COVID înregistrate în ultimele 24 de ore. Incidența pe orașe și comune din județ, la 14 zile

Publicat

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 33 de cazuri noi COVID-19 în județul Alba, potrivit datelor transmise de DSP Alba, duminică, 24 ianuarie.

De la începutul pandemiei, în județul Alba, au fost raportate 13.585 de persoane care au contactat virusul.

De asemenea, 12.507 de persoane s-au vindecat și au fost înregistrate 359 de decese.

Sâmbătă, în Alba au fost prelucrate 223 de probe (103 la SJU și 120 la DSP). Numărul total de teste efectuate până în prezent în județ a ajuns la 152.880.

Lista localităților din care provin persoanele confirmate în ultimele 24 de ore:

Urban (20 cazuri noi)

Alba Iulia – 8

Abrud – 2

Aiud – 5

Cugir – 1

Sebeș – 3

Teiuș – 1

Rural (7 cazuri noi)

Ciugud – 1

Daia Română – 3

Ighiu – 1

Șona – 1

Șpring – 1

Alte 4 cazuri au fost confirmate în focare, iar în prezent este în derulare o anchetă epidemiologică.

Incidența cazurilor COVID la 14 zile în județul Alba (10-23 ianuarie) – 1,53 (anterior 1,62).

TOP localități – Rata incidenței cazurilor noi COVID-19 la 14 zile (județul Alba):

Mediul urban:

Localitate – cazuri în perioada 10-23 ianuarie – incidența cazurilor COVID-19

Alba Iulia – 210 cazuri – 2,74 (anterior 2,94)

Cugir – 58 cazuri – 2,25 (anterior 2,52)

Câmpeni – 16 cazuri – 2,15 (anterior 2,28)

Abrud – 10 cazuri – 1,89 (anterior 1,70)

Teiuș – 12 cazuri – 1,65 (anterior 1,78)

Aiud – 37 cazuri – 1,45 (anterior 1,45)

Sebeș – 42 cazuri – 1,27 (anterior 1,31)

Zlatna – 9 cazuri – 1,13 (anterior 1,25)

Blaj – 21 cazuri – 1,01 (anterior 1,20)

Ocna Mureș – 11 cazuri – 0,78 (anterior 0,86)

Baia de Arieș – 2 cazuri – 0,52 (anterior 0,52)

Mediul rural:

Localitate – cazuri în perioada 10-23 ianuarie – incidența cazurilor COVID-19

Daia Română – 21 cazuri – 6,70 (anterior 6,38)

Meteș – 10 cazuri – 3,54 (anterior 2,83)

Întregalde – 2 cazuri – 3,52 (anterior 3,52)

Galda de Jos – 14 cazuri – 3,10 (anterior 3,10)

Stremț – 7 cazuri – 2,83 (anterior 2,83)

Ciugud – 7 cazuri – 2,15 (anterior 2,76)

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate