FOTO-VIDEO: Salbe din bani de argint şi alte obiecte de port tradiţional din zona etnografică Alba, expuse la Sala Unirii din Alba Iulia

Salbe din bani de argint şi alte piese de podoabă tradiţionale şi costume populare sunt prezentate într-o expoziţie deschisă oficial miercuri, la Sala Unirii din Alba Iulia.

Miercuri, 23 noiembrie, începând cu ora 12.00, la Sala Unirii din Alba Iulia a fost vernisată expoziția „Portul popular tradițional din județul Alba”. Evenimentul își propune să aducă la lumină costume populare și piese de podoabă tradiționale din județului Alba.

La eveniment au fost prezenţi directorul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, Gabriel Rustoiu şi preşedintele CJ Alba, Ion Dumitrel.

Realizarea expoziţiei a fost posibilă datorită unui proiect finanţat de CJ Alba, potrivit organizatorilor. Pot fi admirate cele mai reprezentative piese de port popular şi accesorii din zonele etnografice Valea Arieşului, Bucium, Munţii Trascăului, zonele viticole Alba şi Târnave, dar şi costume populare maghiare de la Rimetea sau cele săseşti din Gârbova de Sebeş, dar şi portul tradiţional din Podişul Şecaşelor.

Cele mai spectaculoase piese expuse sunt bijuteriile. E vorba despre salbe din bani de argint. Preţul unei salbe era echivalentul unei perechi de boi.

În zona etnografică Alba, istoricii disting trei tipuri de salbe, pe care localnicii le deosebeau după valoarea lor. Prima categorie e reprezentată de salbele de bani, exclusiv din monede din argint de valori diferite, dar nu mai mici de o jumătate de zlot. Acest tip de salbe era format din trei șiruri de monede, prinse cu mici zale de bronz argintat, dar și de trei lănțișoare de lungimi diferite. Majoritatea acestor monede provin din imperiul austro-ungar, emise în timpul împăratului Franz Iosif, fiind bătute între anii 1860-1915, la monetării din Austria, Ungaria și Slovacia.

Cea de-a doua categorie o formează așa numitele salbe cu monede și „cu boabe” sau cu ”globurele”, apărute din nevoia de a suplimenta monedele, confecționate din bronz argintat, compuse din patru rânduri de lănțișoare. Între motivele principale ale șirului sunt puse, din trei în trei motive, câte un globurel cu o ușoară alungire.

Mai exista o categorie de salbe, confecționate doar din globurele, pentru tinerele fete ale căror familii nu erau atât de înstrărite pentru a-și putea permite salbe de bani.

La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, salbele erau foarte răspândite, fiind parte din zestre, purtate în special de fetele și nevestele tinere, care încă nu aveau copii. Salbele se purtau ori ca atare, ori alături de alte mărgele, iar valoarea unei salbe de argint era echivalentă cu prețul unei perechi de boi, adică 40-50 de zloți, în timp ce salba din globurele avea prețul cam la jumătate.

Salba constituia un semn al bunăstării, de multe ori părinții de fete vânzând animale din gospodărie pentru a o putea achiziționa și a o oferi ca zeste fetei care urma să se căsătorească. Salba putea fi chiar și „închiriată” constra unei sume de bani, celor care nu își permiteau una în momentul nunții.

Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba,  Direcția Județeană pentru Cultură Alba și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.