FOTO-VIDEO: Slujba de sfințire a apei – Agheasma Mare, în ajunul Bobotezei, la Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia

Duminică, la Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia, a fost oficiată slujba de sfințire a apei, în ajunul Bobotezei. Una dintre cele mai populare sărbători creştine, Boboteaza are semnificaţii importante pentru ortodoxie.

Luni, 6 ianuarie, slujba de sfinţire a apei va începe de la ora 12.20.

Este sfinţită o cantitate de aproximativ 3.500 de litri de apă.

Citește și SFÂNTUL IOAN 2020: MESAJE şi FELICITĂRI de SFÂNTUL IOAN Botezătorul. Felicitări pentru Ion, Ioana, Nelu, Oana

Slujba numită „Sfinţirea cea mare a apei” se săvârşeşte de două ori pe an: mai întâi, în ajunul Bobotezei, cu această agheasmă mare stropindu-se casele credincioşilor, iar mai apoi, în ziua de Bobotează (6 ianuarie), aceasta din urmă fiind luate de credincioşi acasă, pentru nevoile de peste an.

Vezi BOBOTEAZA 2020: PROGRAMUL slujbelor de sfinţire a apei la Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia

Sfințirea cea mare a apei, săvârșită de preoți în ziua în care Iisus Hristos a sfințit firea apelor, botezându-Se în râul Iordan, este oficiată numai în biserică sau lângă o apă curgătoare curată.

În cadrul acestei slujbe, spre deosebire de cea în care se sfințește agheasma mică, apa este sfințită printr-o dublă invocare a Duhului Sfânt.

Vezi VIDEO: Minunea apei din Israel. De Bobotează, râul Iordan îşi schimbă cursul

Agheasma, apa sfinţită prin slujba bisericească, se face când preotul cheamă asupra ei puterea Duhului Sfânt, pentru ca ea să aibă puterea de a sfinţi viaţa oamenilor şi a naturii înconjurătoare, pentru ca ele să capete binecuvântarea Domnului. Apa este simbolul curăţirii sufletești, a promovării şi a sfinţirii vieţii.

La Botezul Domnului, se face agheasma mare; aceasta se ia înainte de anaforă; se dă şi celor ce sunt opriţi de la Împărtăşanie, ca întărire spre nădejdea pocăinţei, a mângâierii şi îndreptării lor pentru viitor (Constituţiile Apostolice VIII, 29).

Cu agheasma mare se pot stropi şi casa, curtea, grădina, vitele, ogoarele şi livezile, spre a fi păzite de lucrările necurate ale diavolului (doar de Bobotează sau periodic). De asemenea, cu binecuvântarea duhovnicului, agheasma mare se poate lua şi în cazuri de boli grele.

Fiind folosită numai în cantităţi mici, agheasma nu trebuie să fie înmulţită; spun preoții. O sticlă de agheasmă mare este suficientă pentru un an, fiind folosită mai rar decât cea mică; în ce priveşte agheasma mică, slujba pentru sfinţirea acesteia poate fi săvârşită oricând în an, atât în biserică, cât şi în casele credincioşilor; când facem sfeştanie în casă, preotul poate sfinţi o cantitate mai mare de apă, în funcţie de dorinţa şi nevoile fiecăruia.

Agheasma nu se strică niciodată, datorită prezenţei în ea a harului lui Dumnezeu, nu a altor motive precum intrarea în contact a apei cu argintul sau pentru asocierea ei cu busuiocul (superstiție). Dacă agheasma capătă însă un miros neplăcut, din pricina vasului în care a fost păstrată și nu mai poate fi folosită, aceasta se varsă într-o apă curgătoare curată sau la rădăcina unui copac.

Se spune că agheasma adunată la un loc din mai mulți ani sau de la mai multe biserici și mănăstiri nu este mai puternică decât agheasma sfințită la oricare biserică de rând. Harul lui Dumnezeu și darurile Duhului Sfânt nu se adună matematic, ci se dăruiesc fiecăruia. Astfel, unul care bea agheasma de la biserica de care aparține poate fi mai folosit decât unul care bea agheasma adunată de la mai multe mănăstiri.

Citește și VIDEO: Minunea apei din Israel. De Bobotează, râul Iordan îşi schimbă cursul

Fiind sfințită numai la începutul anului, agheasma mare este păstrată cu multa grijă în Sfântul Altar, ea fiind folosită de preot la multe rugaciuni săvârșite peste an: agheasma mare este folosită în slujba Botezului, la sfințirea bisericilor, a antimiselor și a Sfântului și Marelui Mir; cu ea se stropesc și obiectele liturgice și icoanele ce urmează a fi sfințite; cu ea se stropesc demonizații si cei vrăjiți, atunci când li se citesc rugăciunile de dezlegare și molitfele; ea se folosește și la unele dintre rugăciunile din Molitfelnic, precum cele de deochi și de curățire a fântânii, holdelor etc.

În zilele de Bobotează, fiecare creștin ia acasă agheasma mare și o păstrează într-un loc curat. Cu această ocazie, credincioșii beau agheasma mare vreme de opt zile, începând din ziua Bobotezei și încheind în ziua de odovanie a praznicului (14 ianuarie); numai în această perioadă se poate bea agheasma mare fără post și spovedanie.

După data de 14 ianuarie, agheasma mare „se ia numai cu post si cu spovedanie, întotdeauna înainte de anfură, cu binecuvântarea preotului duhovnic”.

Unii preoți obișnuiesc să dea agheasma mare, după post și spovedanie, acelora care nu au binecuvântarea de a se împărtăși cu Sfintele Taine. Cu binecuvântarea duhovnicului, postind măcar în ajun, agheasma mare se poate bea și în zilele de sărbătoare.

Apa are o semnificaţie specială în această zi; se spune că apa sfinţită luată are puteri miraculoase, astfel, în ziua de Bobotează nu se spală rufe.

În satele de pe malul unei ape, în timpul slujbei de Bobotează, s-a împământenit obiceiul ca preotul să arunce o cruce de lemn în apa rece, uneori îngheţată, iar câţiva feciori curajoşi sar după ea şi o aduc înapoi.

Boboteaza este, simbolic şi o sărbătoare a purificării naturii de forţele răului, prin apa sfinţită. Tot acum, în anumite zone ale ţării, se fac previziuni despre condiţiile meteorologice din acest an, dacă acestea vor fi sau nu favorabile recoltei.

Dincolo de obiceiurile creştine din această zi, în tradiţia românească se practică şi unele ritualuri păgâne de purificare, de alungare a spiritelor rele din gospodării şi animale. Unii îşi afumă grajdurile şi vitele pentru a alunga duhurile rele din acestea, alţii aprind focuri pe câmp sau cântă melodii însoţite de strigături şi zgomote.

Toate acestea au, în esenţă, rolul de curăţire şi de îndepărtare a răului.