HARTĂ: Cele mai periculoase și cele mai sigure zone din România, în caz de cutremur puternic. Unde se află județul Alba

Specialiștii din cadrul Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP) au arătat care sunt cele mai periculoase și cele mai sigure zone din România în caz de cutremur.

Potrivit datelor, o mare parte din județul Alba se află într-o zonă sigură în caz de seism puternic. 

De asemenea, potrivit istoricului seismografic, printre cele mai sigure județe din țară în caz de cutremur puternic se află Timiș, Caraș Severin, Satu Mare, Constanța, precum și granița dintre județele Suceava și Maramureș. Aproape la fel de sigure sunt zonele cuprinse între Oradea, Cluj, Deva și Bistrița.

Citește și Cum s-a simțit cutremurul în Alba. Mărturii ale locuitorilor: ”Eram în bucătărie când am simțit cum se zgâlțâie casa cu mine”

O altă zonă sigură în caz de seism major se află între județele Sibiu și Brașov, care sunt încadrate la risc seismic mediu. De asemenea, printre județele cu risc mediu se mai numără Mureș, Neamț și Suceava.

Cele mai periculoase zone pentru locuitori, în caz de cutremur

Potrivit statisticii INFP, cele mai periculoase zone pentru locuitori, în caz de cutremur, sunt București, Ploiești, Buzău, Focșani sau Iași și toate zonele cuprinse între ele, urmate în topul intensității de Roman, Bacău, Pitești, Giurgiu și toate zonele din acest perimetru.

De asemenea, în zonele cu risc intermediar se mai află și Cernavodă și Tulcea.

Citește și CUTREMUR de 5,2 Richter, în România, luni după-amiază. S-a simțit și în Alba

Numeroase clădiri vechi aflate în zonele marcate cu roșu pe hartă nu ar rezista mișcărilor seismice foarte puternice. În cele mai multe dintre acestea sunt centre comerciale sau instituții ale statului.

Acest lucru înseamnă că, în cazul unui cutremur puternic, cum a fost cel din Turcia, ar exista multe victime.

Zone seismogene

Potrivit wikipedia.org seismicitatea din România este grupată în mai multe zone epicentrale: Vrancea, Făgăraș – Câmpulung, Banat, Crișana, Maramureș și Dobrogea de Sud.  Aceeași sursă precizează că alte zone epicentrale de importanță locală pot fi găsite în Transilvania, Galați, în zona Jibou și râul Târnava, în partea de nord și de vest a Olteniei( zonă care s-a activat și a generat cele două cutremure din 13 și 14 februarie 2023), în nordul Moldovei și în Câmpia Română.

Zona subcrustală Vrancea

Activitatea seismică cea mai puternică din România se concentrează în această zonă, la adâncimi intermediare de 60-200 km, într-o placă subdusă veche, aproape verticală.

Cutremure importante cu epicentrul în Vrancea:

• 29.08.1471, h = 110 km, Mw = 7.5, I = 9
• 24.11.1516, h = 150 km, Mw = 7.5, I = 9
• 30.04.1590, h = 100 km, Mw = 7.3, I = 8.5
• 09.08.1679, h = 110 km, Mw = 7.5, I = 9
• 11.06.1738, h = 130 km, Mw = 7.7, I = 9.5
• 05.04.1740, h = 150 km, Mw = 7.3, I = 8.5
• 06.04.1790, h = 150 km, Mw = 7.1, I = 8
• 26.10.1802, h = 150 km, Mw = 8.2, I = 10
• 26.11.1829, h = 150 km, Mw = 7.3, I = 8.5
• 23.01.1838, h = 150 km, Mw = 7.5, I = 9
• 17.08.1893, h = 100 km, Mw = 7.1, I = 8
• 31.08.1894, h = 130 km, Mw = 7.1, I = 8
• 06.10.1908, h = 125 km, Mw = 7.1, I = 8
• 10.11.1940, h = 150 km, Mw = 7.4, I = 9.5
• 07.09.1945, h = 80 km, Mw = 6.8, I = 7.5
• 04.03.1977, h = 94 km, Mw = 7.2, I = 9
• 30.08.1986, h = 131 km, Mw = 7.1, I = 8.5
• 31.05.1990, h = 86.9 km, Mw = 6.9 – 7
• 27.10.2004, h = 98.6 km, Mw = 6.0

Activitate seismică  în Depresiunea Bârlad

Depresiunea Bârlad este o depresiune de subsidenta situata la NE de Vrancea, în platforma Scitica, și reprezintă prelungirea catre NV a Depresiunii Predobrogene.

Cutremure importante din această regiune:

• 1800, Mw = 4.5, h = 10 km, I = 6
• 02.11.1871, Mw = 5.3, h = 10 km, I = 6
• 31.01.1900, Mw = 5.5, h = 10 km, I = 6.5

Activitatea seismică în Depresiunea Predobrogeană

Această zonă seismogenă aparține marginii sudice a Depresiunii Predobrogene, delimitată de Falia Sfântul Gheorghe.

În mare, seismicitatea este similară cu cea menționată pentru Depresiunea Bârlad: activitatea seismică moderată (Mw < 5.3), grupată mai ales de-a lungul Faliei Sfântul Gheorghe.

Aceasta reflectă apartenența celor două zone aceleiași unități tectonice, și anume Platforma Scitică.

Cutremure importante din această regiune:

• 11.09.1980, Mw = 4.2, h = 20 km, I = 5 (zona Galați)
• 13.11.1981, Mw = 5.1, h = 4 km (vecinatatea orașului Tulcea)
• 03.09.2004, Mw = 5.1, I = 4 (NE orașului Tulcea)
• 07.05.2008, Mw = 5 – 5.2, h = 5 km (NV Mării Negre)
• 22.10.2005, Mw = 4.5, h = 190 km, I = 5 (Galați)
• 29.09.2013, Mw = 4.0, h = 5 km, I = 4 (Galați)

Activitatea seismică pe Falia Intra-moesică

Falia Intra-moesică traversează Platforma Moesică în direcția SE-NV, separând două sectoare cu constituție și fundament diferit: : domeniul Dobrogean și domeniul Valah

Cutremure importante din această regiune:

• 04.01.1960, Mw = 5.4, h = 40 km, I = 5.5
• 27.02.1967, Mw = 5.0, h = 42 km, I = 5

Activitate seismică Zona Făgăraș – Câmpulung

Zona Făgăraș – Câmpulung este situată la contactul dintre Platforma Moesică și orogenul Carpaților Meridionali. Ea este caracterizată de cutremure moderate, ce pot ajunge la Mw ~ 6.5, fiind cele mai mari cutremure crustale, înregistrate pe teritoriul României.

Cutremure importante din această regiune:

• 26.10.1550, Mw = 6.5, h = 10 km, I = 9
• 10.08.1590, Mw = 6.5, h = 10 km, I = 8.5
• 07.12.1746, Mw = 5.9, h = 10 km, I = 8
• 08.12.1793, Mw = 6.2, h = 10 km, I = 7
• 19.02.1832, Mw = 5.6, h = 10 km, I = 8
• 26.10.1916, Mw =6.4, h = 10 km, I = 8
• 18.04.1919, Mw = 4.1, h = 10 km

Activitate seismică Zona Danubiană

Zona seismogenă Danubiană, reprezintă extremitatea vestică, adiacentă fluviului Dunărea, a unitații orogenice a Carpaților Meridionali.

Cutremure importante din această regiune:

• 18.01.1991, Mw = 5.6, h = 12 km, I = 8
• 13.02.2023, Mw = 5.2, h= 16,5 km
• 14.02.2023, Mw = 5.7, h = 6,3 km

Activitate seismică în Zonele Banat și Crișana – Maramureș

Cutremurele din Banat au caracter polikinetic, cu numeroase replici în cazul evenimentelor mari. Cutremure importante din această regiune:

• 12.07.1991, M = 5.6, h = 11 km, I = 8 (zona Banloc – Timiș)
• 18.07.1991, M = 5.6, h = 12 km, I = 8 (zona Herculane – Ofsenița)

Activitate seismică în Depresiunea Transilvaniei

Între Târnava Mare și Târnava Mică, în centrul Depresiunii Transilvaniei, se află această zonă seismogenă. Cutremure importante din această regiune:

• 08.01.1223, Mw = 5.9, h = 10 km, I = 8
• 19.10.1523, Mw = 5.9, h = 10 km, I = 8 (in apropiere de Mediaș)
• 18.03.1223, Mw = 5.6, h = 10 km, I = 7
• 15.02.1786, Mw = 5.3, h = 10 km, I = 7
• 03.10.1880, Mw = 5.3, h = 10 km, I = 8

Surse: Seismicitate, INFP, Wikipedia