În WEEKEND: Condiţii de acces speciale la Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia, pe parcursul Festivalului „Dilema Veche”. Ce se poate vizita şi programul

În acest weekend, odată cu desfăşurarea Festivalului „Dilema Veche”, la Alba Iulia se va putea vizita şi Biblioteca Batthyaneum. Potrivit reprezentanţilor instituţiei, accesul vizitatorilor va fi posibil de luni până duminică, între orele 9.00 şi 16.00.

Având în vedere că Biblioteca Batthyaneum deţine documente şi obiecte de patrimoniu în colecţie, condiţiile de vizitare a acesteia sunt restrictive. În mod obişnuit, accesul vizitatorilor se face doar în Aula Magna şi în spaţiul expoziţional, pe baza unei cereri, adresate cu cel puţin trei zile înainte, în care se menţionează ziua şi orele de vizitare, apoi trebuie aprobată de managerul Bibliotecii Naţionale a României. AICI, regulamentul de acces. Excepţiile sunt cu ocazia expoziţiilor temporare organizate la Biblioteca Batthyaneum, când vizitatorii au acces cu condiţia prezentării documentului de identitate şi a completării pe loc a unei cereri de intrare.

În acest weekend, când la Alba Iulia se desfăşoară cel mai important eveniment cultural al anului, Festivalul „Dilena Veche”, accesul va fi mai uşor pentru vizitatorii interesaţi. Trebuie doar să se înscrie pe liste la sediul bibliotecii, dar trebuie să respecte condiţiile de intrare în sediu. Printre acestea, grupurile trebuie să fie de maximum 20-25 de persoane. Faţă de spaţiile care se pot vizita în mod obişnuit, de aceeastă dată, vizitatorii vor putea vedea şi Observatorul.

“Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia, filială a Bibliotecii Naționale, conservă valori inestimabile ale Institutului creat de episcopul Ignàc Batthyàny, la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Oaspeții Festivalului Dilema Veche vor avea ocazia, pentru al treilea an, să îi treacă pragul. Anul acesta vor putea vizita Aula Magna – veritabil muzeu al cărții vechi – și expoziția „Itinerariul european al cărților Bibliotecii Batthyaneum, prin liste, inventare și cataloage”. În plus, vor avea acces, pentru prima oară, în Observatorul Astronomic, unde sunt expuse temporar și câteva lucrări de artă contemporană, semnate de Petru Valentin Beca și Loys Gerasim. Accesul se va face pe baza unui act de identitate, precum și pe baza listelor pe care participanții sunt rugați să se înscrie din timp, direct la Biblioteca Batthyaneum, unde va fi afișat și orarul celor trei zile de festival. Persoană de contact: dr. Doina Hendre Biro”, se arată în comunicatul instituţiei.

Vezi şi Festivalul „Dilema Veche” 2016 la Alba Iulia: Gipsy Simphony Orchestra, Holograf acustic, Bella Ciao şi Mahala Rai Banda. PROGRAMUL detaliat al evenimentului

Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia a fost înfiinţată în 31 iulie 1798, din iniţiativa episcopului romano-catolic al Transilvaniei Batthyány Ignác (1741-1798). Alături de un observator astronomic, mai multe colecţii cu caracter muzeal, biblioteca constituia o parte a fundaţiei culturale de interes public creată de acesta cu denumirea de Institutum Batthyaniani/ Institutul lui Batthyani din Alba Iulia.

Institutul a fost amenajat în clădirea fostei Biserici trinitariene din Alba Iulia. Edificiul, construit în stil baroc între 1719-1738 a suferit modificări în cursul secolului al XVIII-lea impuse de destinaţiile succesive ale acestuia: biserică cu două turle (1719-1784), depozit apoi spital al armatei (1786-1792) şi observator astronomic şi bibliotecă (1792-1798).

Nucleul de astăzi al Biliotecii Batthyaneum, totodată fondul-tezaur al acesteia, îl constituie colecţia privată a episcopului Batthyány Ignác, formată din 18.000 de unităţi bibliografice, tipărituri şi manuscrise datate începând cu secolul al IX-lea. Ele au fost procurate prin achiziţiile efectuate în ultimele două decenii ale secolului al XVIII-lea. Cele mai importante sunt biblioteca arhiepiscopului Vienei, Cristoforo Migazzi, şi cea a Bisericii Sfântul Iacob din Levoča.

Biblioteca deține în prezent 64.000 de unităţi bibliografice, redactate în 30 de limbi şi dialecte, 1.650 de manuscrise, unele din secolul al IX-lea, ceea ce reprezintă 80% din totalul manuscriselor medievale occidentale aflate în România. Tot aici se găsesc 609 incunabule, adică 70% din cărţile de această categorie existente în ţara noastră.

Principala modalitate de îmbogăţire a fondurilor bibliotecii în cursul secolului al XIX-lea şi în prima jumătate a secolului al XX-lea a fost prin donații. Observatorul astronomic a funcţionat numai până la Revoluţia din 1848, când a fost bombardat. Ulterior, a fost transformat în muzeu, destinaţie cu care a mai funcţionat vreme de un secol. Biblioteca a funcţionat neîntrerupt până astăzi, fiind administrată de episcopia romano-catolică din Alba Iulia până în 1953. În 1962, a devenit filială a Bibliotecii Centrale de Stat, actuala Bibliotecă Naţională a României.

Cea mai reprezentativă sală a bibliotecii, Aula Magna, păstrează amenajarea de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea, în stilul austriac „Zopf”, amestec de Neoclasicism şi Rococo, având aceeaşi structurare interioară a spaţiului în nava supraînălţată de o galerie, altar şi cor.