Includerea în spaţiul Schengen depinde de îndeplinirea criteriilor tehnice

Aflat la Bucureşti pentru a participa la lucrările Summit-ului Dunării, la care s-au reunit reprezentanţi ai 14 state din Europa, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso a declarat, luni, că aderarea României la Spaţiul Schengen va avea loc „dacă toate criteriile tehnice vor fi îndeplinite”. Acesta a subliniat că România va trebui să coopereze cu celelalte state, pentru a le convinge că este în măsură să devină stat membru. El a completat că şi capacitatea de a aplica reformele juridice reprezintă un indicator ce denotă încredere, aşa cum cer unele state. Legal, însă, nu există vreo conexiune între criteriile pentru Mecanismul de Cooperare şi Verificare şi cele pentru Spaţiul Schengen.

În acelaşi context al summit-ului Dunării, dar şi al respectării „condiţiilor tehnice”, România şi Republica Moldova semnează tratatul de graniţă. Barosso a calificat iniţiativa drept „un excelent exemplu al lucrurilor ce pot fi realizate atunci când există un interes reciproc”. Reamintim că la semnarea acestui tratat a făcut referinţă şi cancelarul Germaniei, Angela Merkel, în timpul vizitei sale în România, din octombrie. „Obiectivul nostru este să rezolvăm conflictul dintre Moldova şi Transnistria. Cred că România poate juca aici un rol important. Ştiu că se fac eforturi pentru semnarea unui tratat de frontieră de către România şi Moldova, cred că aceasta e direcţia în care trebuie să continuăm”, a spus Merkel. După cum au precizat oficiali ai Ministerului de externe, tratatul reprezintă un instrument tehnic, ce conţine dispoziţii referitoare la probleme precum marcarea şi întreţinerea frontierei sau modul de folosire a apelor de frontieră.

Reamintim că în cadrul Summitul Dunării reprezintă un semnal politic important pentru Strategia Dunării, iniţiativă româno-austriacă ce va fi lansată în decembrie de Comisia Europeană (CE) şi adoptată anul viitor de liderii statelor membre. Printre proiectele pe care oficialii români intenţionează să le finanţeze din bani europeni se numără construirea canalului Bucureşti – Dunăre sau reabilitarea porturilor.