Istoricul inundațiilor produse în Alba. Când au avut loc cele mai distructive viituri pe principalele râuri din județ

Istoricul inundațiilor produse în Alba Potrivit unui studiu privind zonele de risc din Alba, în ultimele decenii au fost consemnate printre cele mai distructive inundaţii cele produse pe râurile Mureş, Târnava şi Arieş.

Acestea au avut loc în anii 1970, 1975, 1981, 1995 şi 1998. Au fost înregistrate atunci debite maxime cu probabilităţi de depăşire mari, de 1-2 %, sau chiar mai mari.

Potrivit Studiului de fundamentare pentru actualizarea în format GIS a Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Alba, în bazinul hidrografic Mureş se formează viituri în toate anotimpurile anului.

Cele mai remarcabile sunt în sezonul de iarnă, primăvară şi vară, în funcţie de aportul de umezeală adus de către masele de aer.

Viitura din mai 1970, cea mai mare inundație cunoscută pe râul Mureș

Debitele maxime înregistrate în primăvara anului 1970 au fost de 1.580 mc/s la Ocna Mureș, 2.450 mc/s la Alba Iulia şi 700 mc/s la Topa (Târnava Mare).

De altfel, viitura produsă pe râul Mureș în luna mai 1970 reprezintă cea mai mare inundație cunoscută pe acest curs de apă.

Elementul declanşator al viiturilor excepţionale l-a constituit căderea de precipitaţii lichide deosebit de intense. La aportul de apă provenit din precipitaţiile lichide s-a adăugat şi apa provenită din topirea bruscă a zăpezii existente în munţi la altitudini de peste 2000 m, sub influenţa ploilor calde.

La amploarea viiturii pe râul Mureș și-au adus aportul și afluenții din întregul bazin hidrografic.

Astfel au fost depășite cotele de inundație pe următoarele cursuri de apă din județ: Arieș, Târnave, Ampoi, Sebeș, Secaș.

Vezi și FOTO VIDEO: Inundațiile din 1970. Ziua în care Mureșul a acoperit o jumătate din Alba Iulia. Echipajul care a salvat 100 de oameni

Viitura din iulie 1975

La începutul lunii iulie 1975, în bazinul hidrografic al râului Mureş s-au produs viituri excepţional de mari, care la staţiile hidrometrice de pe râurile Târnava Mare şi Târnava Mică au depăşit intensitatea scurgerii înregistrate cu ocazia viiturilor excepţionale din primăvara anului 1970.

Viitura din luna iulie 1975 a fost cauzată de cantităţile de precipitaţii deosebit de mari căzute în perioada 1 – 3 iulie 1975 pe un sol cu un grad ridicat de saturare.

Debitul maxim înregistrat a fost de 851 m3/s la Blaj.

Durata relativ lungă de timp a precipitaţiilor a avut ca efect producerea de viituri şi în bazinele afluenţilor mici şi mijlocii ai Mureşului, Târnavelor şi Arieşului.

Viitura din martie 1981 de pe râul Arieș

Viitura produsă în bazinul superior al râului Arieş în perioada 10 – 15 martie 1981 a fost produsă ca urmare a ploilor intense şi calde şi cedării apei din stratul de zăpadă, datorită încălzirii bruşte a vremii.

Debitele maxime înregistrate au fost de 735 m3/s la Câmpeni și 860 m3/s la Baia de Arieş.

Inundațiile de la sfârșitul anului 1995 și începutul anului 1996

Inundațiile produse în bazinul hidrografic Mureș la sfârșitul anului 1995 şi începutul anului 1996 s-au datorat în principal precipitațiilor sub formă de ploaie, temperaturilor ridicate şi topirii zăpezii existente în zonele montane.

Debitele maxime înregistrate se prezintă astfel: pe râul Mureș la Alba Iulia – 1.390 m3/s, iar pe râul Arieş la staţia hidrometrică Baia de Arieş – 810 m3/s.

Inundația din iunie 1998. Debite maxime istorice

În luna iunie 1998 pe râul Mureş, pe Târnave, şi pe afluenţii acestora din podişul Transilvaniei, debitele au crescut foarte mult, depăşindu-se cotele de inundaţie şi cele de pericol în mai multe secţiuni.

Astfel, debitele maxime măsurate la unele staţii hidrometrice de pe cursurile importante au atins şi chiar depăşit probabilitatea de inundare de 5 %:

• 5 % la staţia hidro Alba lulia – râul Mureş;
• mai mare de 5 % la staţia hidro Acmariu – râul Mureş;
• mai mare de 5 % la staţia hidro Blaj – râul Târnava Mare;
• aproape 2 % la staţia hidro Blaj – râul Târnava Mică;
• aproape 3 % la staţia hidro Mihalţ – râul Târnava.

Pe unii dintre afluenţi au fost înregistrate debite maxime istorice, inundaţia produsă în perioada 17 – 24 iunie 1998 în judeţul Alba, fiind cea mai mare după anul 1975.

Ulterior, în perioada 2010-2016, pe teritoriul județului Alba, nu s-au produs evenimente istorice, sub aspectul inundațiilor.

Inundațiile din 2017

În anul 2017, în perioada 2 – 8 februarie au fost afectate localităţi din judeţul Alba datorită precipitaţiilor abundente care au condus la revărsarea cursurilor de apă, scurgeri de pe versanţi şi torenţi şi blocaje de gheţuri şi plutitori.

În urma analizelor efectuate a rezultat un eveniment istoric semnificativ evidenţiat de tronsonul cursului de apă Arieşul Mic, în zona localităţilor Avram Iancu şi Dolești.

Ulterior, în perioada 23 mai – 29 iunie datorită precipitaţiilor abundente care au condus la revărsarea cursurilor de apă şi scurgeri de pe versanţi şi torenţi s-au produs pagube în localități de pe raza comunei Ponor.

În acest context, a fost identificat un eveniment istoric semnificativ evidenţiat de două tronsoane de cursuri de apă aferente râului Geogel în zona localităţilor După Deal şi Geogel.

În intervalul 11 iulie – 9 august au fost afectate 21 de localităţi datorită precipitaţiilor abundente care au condus la revărsarea cursurilor de apă şi scurgeri de pe versanţi şi torenţi. În acest sens, rezultă un eveniment istoric semnificativ evidenţiat de tronsonul cursului de apă Săgagea (Mărginiți) în zona localităţii Săgagea.

Istoricul inundațiilor produse în Alba. Localitățile afectate de viituri, în 2018

În perioada 27 mai – 12 septembrie 2018 au fost afectate mai multe localități din județul Alba datorită precipitațiilor abundente care au condus la revărsarea a cursurilor de apă cadastrate și necadastrate, scurgeri pe versanți și torenți, băltiri și incapacitatea de preluare a apei în rețelele de canalizare.

Vezi și FOTO-VIDEO: Imagini de COȘMAR după viitura de la Bucerdea și Cricău. Mai multe persoane, la spital în stare de șoc

Din analiza efectuată au rezultat 20 de evenimente istorice semnificative evidențiate de tronsoane ale următoarelor cursuri de apă:

• Albac între localitățile Horea și Mătișești, comuna Horea;
• Ampoi în zona localității Șard, comuna Ighiu;
• Arieșul Mic între localitățile Nemeși și Bobărești, comuna Vidra;
• Bucerdea în zona localității Bucerdea Vânoasă, comuna Ighiu;
• Bucerdea în zona localității Șard, comuna Ighiu;
• Cricău în zona localității Cricău, comuna Cricău;
• Cugir (Râul Mare) între localitățile Cugir și Vinerea, orașul Cugir;
• Ighiu (Ighiel) între localitățile Ighiel și Șard, comuna Ighiu;
• Sebeș între localitățile Jidoștina și Mărtinie, comuna Șugag;
• Șugag între localitățile Jidoștina și Dobra, comuna Șugag;
• Târnava Mică între localitățile Căpâlna de Jos și Jidvei, comuna Jidvei;
• Țelna (Valea Mare) între localitățile Ighiu și Țelna, comuna Ighiu.

Istoricul inundațiilor produse în Alba. Viiturile înregistrate în 2019

În anul 2019, în intervalul 1 iunie – 3 iulie, au fost afectate mai multe localități din județul Alba.

Precipitații abundente au condus la revărsarea cursurilor de apă cadastrate și necadastrate, scurgeri de pe versanți și formarea de torenți.

Vezi și VIDEO: Momentul în care viitura intră în comuna Pianu și mătură totul în cale. Imagini surprinse de localnici

Ca urmare a corelării localităților în care s-au înregistrat pagube cu cursurile de apă care s-au revărsat, s-au identificat 4 evenimente istorice semnificative preliminare evidențiate pe sectoare de cursuri de apă:

• Răchita în zona localității Săsciori, comuna Răchita;
• Cioara și Freman în zona localității Săliștea, comuna Săliștea.

Istoricul inundațiilor produse în Alba. Viituri înregistrate în 2021

În anul 2021, în intervalul 15 – 21 iulie 2021, instabilitatea accentuată și cantitățile deosebit de însemnate de precipitații căzute în bazinul Arieșului au depășit local media multianuală și au determinat creșteri de debite pe unele cursuri de apă cu depășirea debitelor maxime istorice cunoscute.

Vezi și VIDEO: S-a dezlănțuit potopul la Ocoliș. Imagini apocaliptice cu viitura care a ”măturat” centrul localității din județul Alba

Urmare a acestor precipitații, amplitudinea viiturilor formate pe râurile Ocoliș și Abrud a fost una deosebită. În același timp, creșteri de debite semnificative s-au produs și pe alte cursuri de apă din zonă: Sohodol, Roșia Montană, Bistra și Arieș.

La cele două posturi hidrometrice unde au fost depășite cotele de pericol, Ocoliș și Câmpeni/râul Abrud s-au făcut reconstituiri ale debitelor pentru determinarea valorilor maxime. Astfel, la Ocoliș debitul tranzitat a fost egală cu asigurarea de 0,1% (266 mc/s), iar la Câmpeni/râul Abrud s-a apropiat de asigurarea de 2% (221 mc/s).

Alba, cel mai afectat de inundații dintre toate județele aflate în bazinul hidrografic al râului Mureș

Pe ansamblu, în ultimii peste 50 de ani, dintre toate județele care se încadrează în bazinul hidrografic Mureș, se constată că județul Alba a fost cel mai afectat de inundații.

De altfel, în conformitate cu prevederile Legii 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, Secțiunea a V-a, Zone de risc natural, se consideră că circa 96% dintre unitățile administrativ-teritoriale din județul Alba sunt afectate de inundații.

În ceea ce privește situația din ultimii ani, la nivelul anului 2020 au fost afectate de inundații 59% dintre UAT-uri, în timp ce în 2021 jumătate dintre UAT-urile din județ au raportat aceste fenomene,