EVENIMENT
Județul Alba „deține” unul dintre cele mai frumoase sate din România. Localitatea unde toate casele sunt albe și soarele răsare de două ori
Rimetea, localitatea unde soarele răsare de două ori este unul dintre cele mai frumoase sate din România. Se „așază” la rând cu localități precum 2 Mai, satul unde „răsare” marea sau Certeze, cea mai bogată și frumoasă comună din România.
Rimetea este și pe „ultima sută de metri”, privind includerea pe lista Patrimoniul Mondial UNESCO. Orice vizitator care trece prin Rimetea vede „alb” în fața ochilor, asta pentru că majoritatea caselor și pensiunilor din sat sunt de un alb imaculat ce formează o arhitectură rămasă neschimbată de peste 100 de ani.
Localitatea Rimetea se află la 24 de kilometri de Aiud și la 7 kilometri de Buru, la poalele vârfului Piatra Secuiului. Este locul unde populatia, majoritatea maghiară, păstrează cel mai bine tradiţiile. Puțini ştiu că Rimetea a fost, pe vremuri, un renumit oraș, cu peste 2.000 de locuitori. Situat într-un peisaj de vis din Munţii Trascău, Rimetea este, fără îndoială, unul dintre cele mai frumoase sate din România.
Situat în nordul Depresiunea Trascăului, masivele calcaroase din jurul depresiunii sunt împădurite în partea vestică și golașe în est, unde localitatea este dominată de Piatra Secuiului – 1128 m și de Tarșa – 999 m. Masivul Piatra Secuiului este un masiv calcaros, golaș și alungit, împărțit în două părți de o „râpă” ceea ce face ca, din mai până în septembrie, soarele să răsară de două ori pentru acei oameni care trăiesc în partea de nord a localității.
Pe vremuri, locuitorii zonei erau recunoscuţi pentru măiestria în prelucrarea fierului. La Muzeul Etnografic din comună pot fi văzute obiecte unicat, dar obiecte care demne de un muzeu sunt „expuse” și din casă în casă, respectiv clanţele şi zăvoarele de la gospodării.
În momentul de față singura soluţie pentru localnici ca să își câștiga traiul a răms turismul, care este practicat cu succes în pensiunile din comună. Rimetea şi satul component Colţeşti numără în prezent peste 40 de pensiuni. Comuna are peste 90 la sută populaţie de etnie maghiară.
„60% din populaţia comunei trăieşte din turism, iar o casă se vinde cu cel puţin 50.000 de euro. Astăzi, la Rimetea vin autocare din toata Europa, nu numai din Ungaria. Am avut turişti şi din Japonia şi America“, a spus primarul Szocs Francisc.
Zona mai este renumită pentru portul popular tradiţional şi pentru mobilierul pictat. Portul popular este arătat turiştilor la manifestările tradiţionale, dintre care se remarcă „Îngroparea Fărşangului“, care se desfăşoară în fiecare an la începutul postului Paştelui.
Sărbătoarea specifică celor de rit unitarian dăinuiește, transmisă din generație în generație, din prioada schismei bisericii catolice, în anul 1542, când a luat ființă biserica unitariană și simbolizează pentru locuitorii comunității încetarea (înmormântarea) tuturor distracțiilor pentru șase săptămâni premergătoare Sfintelor Paști și în același timp sfârșitul iernii, anotimp în care locuitorii zonei, având în vedere clima aspră, nu pot face altceva decât să mănânce, să bea și să se odihnească.
Mobilierul pictat a devenit pentru unii dintre locuitori o mică afacere. Mobilierul pictat manual în stilul secolului al XVII -lea a trecut demult graniţele ţării şi a ajuns în ţări precum Ungaria, Germania şi SUA.
Comuna din judeţul Alba a fost inclusă de Ministerul Culturii pe lista propunerilor pe care le are România pentru Patrimoniul Mondial UNESCO. Comuna apare cu data de înscriere 1 februarie 2012.
Propunerea comunei Rimetea s-a făcut la „pachet“ cu localitatea Hollókő, aflată la 92 de kilometri de Budapesta, care este pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO din 1987. „Patrimoniul arhitectural din Rimetea este propus pentru a fi inclus pe lista Patrimoniului Mondial ca o fază de nominalizare transfrontalieră superioară Patrimoniului arhitectural din satul Hollókő sub o nouă denumire: «Vechile sate Hollókő şi Rimetea şi împrejurimile acestora»“, se afirmă în prezentarea propunerii pe site-ul UNESCO.
„Hollókő şi Rimetea constituie exemple excepţionale ale unor aşezări umane conservate, reprezentative pentru o cultură care a devenit vulnerabilă sub impactul schimbărilor. Aceste sate, care s-au dezvoltat în principal pe parcursul secolelor 17 şi 18, sunt exemple vii ale vieţii rurale dinaintea revoluţiei agricole din secolul 20.
Clădirile albe, străzile ordonate, aranjarea parcelelor de pământ, hambarele, prezenţa unor ruine de castele medievale şi multe aspecte ale istoriei le leagă prin fire invizibile“, arată prezentarea de pe site. Decizia finală pentru includerea satului Rimetea pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO este aşteptată cel mai târziu în anul 2016.
Comunitatea era odinioară unul dintre cele mai prospere oraşe din fostul Scaun Secuiesc Arieş. Negustorii de fier şi forjeriile care prelucrau obiectele de metal, artistic meşteşugite, şi care apoi erau vândute în toate oraşele importante ale Europei Centrale au transformat localitatea într-o comunitate bogată şi mândră.
În centrul localităţii se află o piaţă dreptunghiulară, în mijlocul căreia se află un ”vaior”. Este vorba de un bazin dreptunghiular cu apă, alimentat de un izvor, folosit atât pentru băut, cât şi pentru stingerea incendiilor. Denumirea provine din cuvântul german Weher, care înseamnă lac.
După incendiul din 1870, când satul a fost distrus complet, casele au fost reconstruite pe două șiruri. Astfel Șirul de Sus era al bogaţilor negustori de fier şi proprietari de forjat, iar Şirul de Jos era destinat fierarilor, care produceau unelte, arme, dar şi ornamente, precum grilaje lucrate cu înflorituri, ghivece ori decoraţiuni folosite pentru gardurile de fier ale palatelor nobililor din Transilvania.
Casele albe sunt construite în stilul clasic al Europei Centrale, cu ziduri de piatră şi porţi masive de lemn, cu uşile pivniţelor care dau în stradă şi care sunt străjuite de rame de calcar. Pivniţele erau construite astfel pentru a uşura încărcarea şi descărcarea mărfurilor. Frontoanele caselor sunt teşite şi cu stucaturi, iar geamurile au obloane de lemn, vopsite în verde.
Urmăriți Alba24.ro și pe Google News
Dacă ți-a plăcut articolul:
ȘTIREA TA - trimite foto/video la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
romanasu
vineri, 27.02.2015 at 09:06
Frumos,merita vizitat zona respectiva,iar maghiarii sunt foarte politicosi cu turistii veniti de peste tot
Ungurasu
vineri, 27.02.2015 at 19:25
La noi mult frumos este .Una singur lucru incurca la noi .Capitala nu este Budapesta.
mixtu
marți, 03.03.2015 at 12:19
gresit la tine la cap-nu fost acolo sa vezi si sa cunosti si apoi sa graiesti- acolo , desi sunt maghiarizati , nu se fac greseli de exprimare cum le maimutzaresti tu