Județul Alba îmbătrânește. Media de vârstă a populației a crescut cu aproape 2 la sută în doar 8 ani

Populația județului Alba, ca de alfel aproape toată populația României a îmbătrânit semnificativ în ultimii 8 ani. Este vorba despre media de vârstă a locuitorilor, care a crescut în județ cu aproape 2 ani. 

Potrivid datelor din 2012, media de vârstă a cetățenilor județului era de 41,8 ani, iar în 2020 de 43,7 ani. 

Cel mai ”tânăr” județ din România este Iași, unde vârsta medie a locuitorilor este puțin peste 39 de ani, iar cel mai ”bătrân” este Teleorman, unde locuitorul mediu se apropie de 47 de ani, arată datele Institutului Național de Statistică, prelucrate de HotNews.ro.

În ultimii 18 ani, situația s-a deteriorat dramatic, doar două județe având sub 40 de ani (Iași și Ilfov).

O populație care îmbătrânește înseamnă și un număr tot mai mic al populației active, un bazin de recrutare al forței de muncă tot mai mic care va pune presiune pe salarii sau va determina firmele să ofere practici flexibile de lucru.

De asemenea, românii care vor fi în câmpul muncii ar putea fi taxați mai mult pentru ca Statul să poată susține o masă de pensionari în creștere.

Depopulare

Pe lângă creșterea mediei de vârstă a populației, județul Alba se confruntă din punct de vedere demografic și cu depopularea unor zone.

Peste 60 de sate aveau la nivelul anului 2018, mai puțin de 10 locuitori, dar sunt și așezări-fantomă, în care nu mai locuiește nimeni.

Potrivit datelor oficiale, erau nouă asemenea sate și cătune: Ibru (Blandiana), Cicârd (Lopadea Nouă), Geamăna (Lupșa), Incești (Poșaga), Medrești (Sohodol), Doptău (Șona), Carpenii de Sus (Șpring), Bordeștii Poieni (Vidra) și Poieni (Vidra) și multe altele.

De exemplu, conform informațiilor din cadrul Recensământul Populației și Locuințelor din anul 2011, localitatea Carpenii de Sus nu avea nici un locuitor la data rencensământului.

Pe imaginile satelitare recente, pe locul vechii localități se poate identifica o singură gospodărie. La Incești, din vechiul sat a rămas doar o stână, iar exemplele pot continua.

Și nu este doar situația localităților mai izolate. Spre exemplu la Cărpiniș, sat aparținând de Gârbova, aflat la numai aproximativ o jumătate de oră de Sebeș, se află într-o situație similară.

Astfel, făcând o medie, în sat mai există un locuitor la fiecare 3 case. Din vechiul sat săsesc au rămas casele impresionante, tipice acestei zone a Transilvaniei.

Zona Apusenilor, îmbătrânire și depopulare

Zona Munților Apuseni s-a depopulat într-un ritm și mai accelerat decât celelalte zone, în parte și din cauza politicii duse de autoritățile comuniste, trendulmenținându-se și după Revoluție.

Drepturile moților ce datau, unele, de dinainte de primul război mondial, au fost anulate treptat, iar în 1965 definitiv, ceea ce a afectat dramatic gospodăriile tradiționale. Fără alte posibilități, oamenii erau nevoiți să plece spre orașe.

Mulți dintre ei au plecat sau chiar au fost strămutați spre Zlatna, Alba Iulia sau spre județele în care începuseră să se dezvolte centre industriale comuniste.

Monitorul Oficial a publicat, la sfârșitul anilor ’90, o listă cuprinzând comunele în care s-au produs scăderi accentuate ale populației în perioada 1966-1998.

Pe baza studiilor ONU a fost realizat un instrument online unde puteți calcula fiecare dintre voi tendințele de evoluție a numărului de locuitori, în funcție de anul dorit. Vezi, AICI.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News