Legea pentru combaterea spălării banilor, adoptată. Remiterile mai mari de 2.000 de euro, raportate obligatoriu de bănci

Camera Deputaților a adoptat la sfârșitul lunii iunie un proiect de lege pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Documentul obligă băncile și alte instituții financiare să transmită Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor rapoarte cu remiteri de bani ce depășesc suma de 2.000 de euro.

De asemenea, entităţile raportoare au obligaţia de a raporta către Oficiu tranzacţiile cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro.

Citește și VIDEO: Un șofer beat care conducea haotic pe DN1, între Alba și Teiuș, oprit din cursă, după o urmărire ca în filme

Totodată, instituţiile de credit şi instituţiile financiare definite conform legii vor transmite rapoarte on-line privind transferurile externe în şi din conturi, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 15.000 euro.

Noul act normativ interzice emiterea de acțiuni la purtător, iar băncile vor fi obligate să monitorizeze mai strict politicienii și „persoanele expuse public”, mai exact tranzacțiile comerciale și relațiile de afaceri ale acestora vor fi verificate mai atent de către bănci, notari, contabil sau agenți imobiliari.

Citește și Trei tineri din Alba Iulia care au bătut și jefuit un bărbat în gangul unui bloc, condamnați la câte doi ani de închisoare

Conform noilor norme europene, țara noastră trebuia să adopte toate aceste reguli în urmă cu 2 ani.

Proiectul aprobat elimină din legislația națională acțiunile la purtător, singurele acțiuni permise fiind cele nominative, respectiv cu datele de identificare ale proprietarului. În prezent, firmele pot emite, potrivit Legii societăților 31/1990, fie acțiuni nominative, fie acțiuni la purtător. În cazul acțiunilor nominative, numele proprietarului este înscris în documentul care atestă existența și felul acțiunii, în timp ce în cazul acțiunilor la purtător numele proprietarului nu este menționat, acesta fiind prezumat a fi cel care posedă acțiunea.

Vezi și Guvernul se pregătește să concedieze pensionarii angajați la stat. Nume grele din administrația din Alba, vizate de măsură

De asemenea, proiectul elimină posibilitatea societăților pe acțiuni de a emite acțiuni la purtător, iar în termen de 18 luni, societățile trebuie să efectueze conversia acțiunilor la purtător în acțiuni nominative în cazul societăților pe acțiuni deja înmatriculate la Registrul Comerțului. Dacă nu vor face această conversie, societățile sunt pasibile de sancțiunea dizolvării judiciare.

Totodată, proiectul prevede înființarea Registrului Beneficiarilor Reali, cu persoanele fizice ce controlează firme, asociații, fundații. La nivel european este preconizat ca în cursul lui 2019, toate registrele naționale ale beneficiarilor reali să fie interconectate, permițând astfel o transparență îmbunătățită a circuitelor financiare, atât național, dar și transnațional.

Citește și Lorena Călin din Aiud, singura elevă cu NOTA ZECE pe linie, la Bacalaureat 2019, în Alba. La ce facultate vrea să se înscrie

Informațiile privind beneficiarul real sunt obținute de oficiul registrului comerțului pe baza unei declarații pe proprie răspundere autentică sau dată în fața funcționarului de la Registrul Comerțului. 

Vezi și TOP LICEE în ALBA după rezultate BACALAUREAT 2019. CLASAMENTUL în funcție de rata de promovare. 216 note de 10

De asemenea, noul act impune băncilor și instituțiilor financiare să monitorizeze mai strict tranzacțiile „persoanelor expuse public” – persoanele fizice care exercită sau au exercitat funcţii publice importante, iar prin funcţii publice importante se înţeleg:

a) şefi de stat, şefi de guvern, miniştri şi miniştri adjuncţi sau secretari de stat;

b) membri ai Parlamentului sau ai unor organe legislative centrale similare;

c) membri ai organelor de conducere ale partidelor politice;

d) membri ai curţilor supreme, ai curţilor constituţionale sau ai altor instanţe judecătoreşti de nivel înalt ale căror hotărâri nu pot fi atacate decât prin căi extraordinare de atac;

e) membri ai organelor de conducere din cadrul curţilor de conturi sau membrii organelor de conducere din cadrul consiliilor băncilor centrale;

f) ambasadori, însărcinaţi cu afaceri şi ofiţeri superiori în forţele armate;

g) membrii consiliilor de administraţie şi ai consiliilor de supraveghere şi persoanele care deţin funcţii de conducere ale regiilor autonome, ale societăţilor, cu capital majoritar de stat şi ale companiilor naţionale;

h) directori, directori adjuncţi şi membri ai consiliului de administraţie sau membrii organelor de conducere din cadrul unei organizaţii internaţionale.

În cazul acestor persoane și al membrilor de familie sau persoanelor cunoscute ca asociați sau apropiați ai acestora, proiectul de lege prevede măsuri speciale de identificare, supraveghere și de raportare a tranzacțiilor financiare sau comerciale efectuate în numele lor. Acțiunile vor fi puse în practică de entităţile raportoare – notariate, bănci, avocați, instituțiile financiare și de credit, administratori de fonduri, furnizori de servicii de jocuri de noroc, auditorii, contabili, executori judecătorești, agenți imobiliari, asociații și fundații.

Entităţile raportoare au obligaţia să examineze, contextul şi scopul tuturor tranzacţiilor complexe şi care au valori neobişnuit de mari sau al tuturor tipurilor neobişnuite de tranzacţii care nu au un scop economic, comercial sau legal evident. În cazul tranzacţiilor ocazionale sau al relaţiilor de afaceri cu persoane expuse politic sau care au ca beneficiar real persoane expuse politic, entităţile raportoare aplică și măsuri de stabilire sau de continuare a relaţiilor de afaceri cu astfel de persoane, identificarea sursei averii şi sursei fondurilor implicate în relaţii de afaceri sau în tranzacţii cu astfel de persoane și efectuează în mod permanent o monitorizare sporită a respectivelor relaţii de afaceri.

Măsurile de supraveghere vor înceta la 1 an de la încetarea activității în funcția publică monitorizată.

Nu în ultimul rând, a fost inclus un amendament care permite derogarea de la prevederile cunoașterii clientelei pentru cardurile preplătite, în limita sumei de 150 euro lunar. Pentru aceste carduri, deși sunt anonime și reîncărcabile, banii sunt depozitați în avans într-un cont reglementat. Sesizările anonime privind tranzacții frauduloase adresate ONPCSB și altor instituții cu competențe nu vor fi procesate, mai stabilește proiectul de lege.

Vezi AICI proiectul complet.

sursa: legestart.ro, cdep.ro