Limitarea mandatelor rectorilor: Modificări în Legea educației naționale, aprobate de Camera Deputaților

Parlamentarii propun modificarea Legii educației în ceea ce privește mandatele rectorilor, pentru „combaterea oricărui cumul de putere, a hegemoniei care ar afecta inerent evoluția și performanța academică”.  

Camera Deputaților a adoptat miercuri, 23 noiembrie, o propunere legislativă pentru modificarea art. 213 din Legea educației naționale nr.1/2011. Proiectul legislativ, inițiat de mai mulți parlamentari de la USR, a ajuns în prezent la Senat, pentru dezbatere.

Propunerea legislativă modifică aliniatul 7 la articolul 213 din Legea educației, în sensul limitării clare a mandatelor rectorilor, astfel: „Durata mandatului de rector este de 4 ani. Mandatul poate fi înnoit cel mult o dată, în urma unui nou concurs, conform Cartei universitare. O persoană nu poate fi rector al aceleiași instituții de învățământ superior pentru mai mult de 8 ani, indiferent de perioada în care s-au derulat mandatele și de întreruperile acestora”.

„În ultimii ani, ingerințele politice, precum și lipsa transparenței au îndepărtat o serie de universități din România de la dezideratele democratice, prin interpretări abuzive ale Legii educației sau a noțiunii de autonomie”, se precizează în expunerea de motive.

Potrivit inițiatorilor, la data de 30 iunie 2014, art. 213, alin (7) a fost modificat de art. 1 punctul 51 din Ordonanța de urgență a Guvernului 49/2014, iar noul text de lege prevede: „Durata mandatului de rector este de 4 ani. O persoană nu poate ocupa funcția de rector la aceeași instituție de învățământ superior pentru mai mult de două mandate succesive, complete”.

Parlamentarii susțin că formularea lasă loc unor serii de interpretări nedorite care pot genera o serie de disfuncționalități în ceea ce privește managementul și democratizarea mediului academic.

Astfel, se propune democratizarea și creșterea calității managementului la nivelul fiecărei universități și facultăți din România.

„Nu se poate vorbi despre evoluție și performanță academică fără să nu existe concomitent o schimbare cu privire la mecanismele pe baza cărora se decid funcțiile de conducere din cadrul mediului universitar. Democrația universitară, reprezentativitatea și cultura dialogului și a dezbaterii sunt premisele care stau la baza progresului academic și a calității”, mai explică parlamentarii, în expunerea de motive.