Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

LISTA celor 85 de trasee turistice din județul Alba, propuse pentru omologare. Variante pentru amatorii de drumeții pe munte


Publicat

munte iarna

Consiliul Județean (CJ) Alba actualizează lista traseelor montane propuse pentru omologare de către Ministerul Turismului. Având în vedere dezvoltarea zonelor turistice din județ sunt completate destinații din zona Munților Șureanu, Trascăului, dar și Metaliferi.

Cea mai recentă actualizare a fost făcută în 2017, iar de atunci a crescut fluxul de turiști, atât în Munții Apuseni, cât și în zona Domeniului Schiabil Șureanu – Transaplina, potrivit CJ Alba.

”Județul Alba este acoperit de relief montan în procent de 52% din suprafața totală, având înălțimi ce ating peste 2000 de metri în sudul județului și peste 1800 de metri în nordvest. Parcul Natural Apuseni este cel mai antropizat areal protejat din România și o destinație turistică importantă pentru iubitorii de munte și de natură. De asemenea, există foarte multe localități atât în zona parcului ca de altfel și în restul Munților Apuseni. Zona de sud a județului Alba a cunoscut și ea o dezvoltare turistică importantă, Munții Șureanu fiind, datorită domeniului schiabil existent, o destinație turistică pentru practicarea sporturilor de iarnă preferată de mulți turiști”, se arată în documentația proiectului ce va fi prezentat consilierilor județeni în ședința de marți.

Având în vedere și zona DN67C- Transalpina, fluxul de turiști și de vizitatori a devenit foarte mare și pe parcursul celorlalte sezoane, crescând mai ales pe timpul verii, potrivit sursei citate.

Totodată, activitatea turistică ce se desfășoară în zona montană a cunoscut, în general, o dezvoltare foarte mare în ultimii 10 ani, fluxurile de turiști crescând an de an cu circa 10-12%, mai precizează reprezentanții administrației județene.

Resursele turistice existente și tendințele actuale de dezvoltare ale turismului activ, ale turismului montan și ale ecoturismului impun o reașezare și o abordare globală a rețelei de trasee turistice montane din județul Alba, adaptată situației existente în acest moment.

Traseele turistice din județul Alba suferă aproape în fiecare an modificări în funcție de dezvoltarea turistică a unor zone sau a unor Unități Administrativ Teritoriale. În consecință, în vederea omologării lor este necesară actualizarea listei traseelor turistice în funcție de traseele nou apărute sau în funcție de modificările efectuate la traseele existente

LISTA celor 85 de trasee turistice propuse pentru omologare:

1.. Munții Bihorului (PR) Albac (Centrul de Informare Turistică) – Fața Albacului – Refugiul Turistic Sohodol – Roșești -Valea Starpa – Cheile Albacului – Deve – Albac (Centrul de Informare Turistică)

2. Munții Bihorului (BA) Arieșeni – Valea Cepelor – Vf. Curcurbăta Mare

3. Munții Bihorului (CR) Gârda de Sus – Valea Gârda – Cătunul Munună – Cătunul Ghețar (Ghețarul Scărișoara)

4. Munții Bihorului (PG) Arieșeni (sat Vanvucești) – Cascada Vârciorog

5. Munții Bihorului (BG) Albac – Sohodol – Rosești – Costești – Preluca – Moara lui Ivan

6. Munții Bihorului (TR) Arieșeni – Dealul Arsuri – Valea Gârda Seacă – Ghețarul de la Scărișoara

7. Munții Bihorului (PG) Gura Văii Iarba Rea – Valea Iarba Rea (V. Dizditu) – Sat Biharia (Iarba Rea) – Sat Lupești – Sat Sucești – Valea Iarba Rea (V. Dizditu)

8. Munții Bihorului (PA) Gârda de Sus (centru) – Cheile Ordâncușii – Sat Prelucă – Gârda de Sus

9. Munții Bihorului (PR) Sat Ghețar – Sat Hănășești – Sat Dealu Frumos – Sat Ghețar

10. Munții Bihorului (PA) Valea Gârda Seacă – Izbucul Tăuz

11. Munții Bihorului (PR) Valea Arieșului – sat Galbena – Valea Cepelor – sat Pătrăhăițești – Cascada Pătrăhăițești – sat Ștei Arieșeni – Arieșeni

12. Munții Bihorului (TR) Albac – Sat După Pleșe – DN75

13. Munții Bihorului (TA) Sat Fața (comuna Albac) – Sat Sohodol – Peștera de Lapte

14. Munții Bihorului (PA) DN75 – Valea Stearpă – Peștera de Lapte

15. Munții Bihorului (TR) Albac – sat Fața – Sat Sohodol – Sat Roșești – Sat Fericet – Sat Măncești – Horea

16. Munții Bihorului (PA) Pasul Buceș Vulcan – sat Vulcan – Vf. Vulcan – sat Vulcan (Circuitul Vârfului Vulcan)

17. Munții Bihorului (PR) Pasul Buceș Vulcan – sat Vulcan – Platoul Vulcan – sat Vulcan (Circuitul Mic)

18. Munții Bihorului (CA) Acces Poiana între Vulcani (Platoul Mic)

19. Munții Bihorului (TG) sat Vulcan – sat Blăjeni – Dealul Cârstii – sat Vulcan (Cicuitul Mare)

20. Munții Bihorului (BR) Șaua Ursoaia – Poiana Mărșoaia – Vf. Clujului – Poiana Călineasa

21 Munții Bihorului (CR) Cheile Mândrului – sat Runc – intersecție marcaj BG

22 Munții Bihorului (PA) Circuitul Cascadei Pişoaia Vidrei (Sat Nemeşi – Sat Dosu Luncii – Sat Hărăşti – Sub Vf. Ştruţu – Sub Vârful Padeş – Sat Mărteşti – Sat Nemeşi)

23. Munții Bihorului (PR) Comuna Vidra (DJ 762 ) – Sat Nemeşi – Cascada Pişoaia Vidrei

24. Munții Bihorului (TR) Intersectie BR – Sat Valea Verde – Sat Luminești – Sat Băi – Cascada Pișoaia Albii

25. Munții Bihorului (TR) Arieșeni – Valea Cobleș – Sat Cobleș – Intersecția cu traseul bandă roșie

26. Munții Șureanu (BA) Pasul Tărtărău – Vârful lui Pătru – Curmătura Șureanu – Cabana Șureanu – Șaua Comărnicel – Șaua Șinca

27. Munții Șureanu (CR) Mănăstirea Oașa – Luncile Prigoanei – Poarta Raiului– Centrul de Vizitare „Frumoasa” – Iezerul Șureanu

28. Munții Șureanu (PA) Poarta Raiului – Curmătura Prisaca – Râul Mare – Poarta Raiului

29. Munții Șureanu (TR) Cugir (Prihodiște) – Cabana Prislop – Vârful Scârna Șaua Șinca – Vârful Comărnicelul – lângă Cabana Șureanu Domeniul Schiabil Șureanu

În loc de PR Șaua Șinca – Curmătura Lupșei – Cabana Prislop – Cugir

30. Munții Șureanu (PR) Cugir (Prihodiște) -Vârful Tomatec – Cabana Prislop – Vârful Lupșa – Vârful Paltinul – sub Vârful Răchita – Bocșitura – Dealul Prisăcii – Cugir (Prihodiște)

31. Munții Șureanu (CR) Căpâlna (DN67C) – Cetatea Căpâlna

În loc de TG Centrul de Vizitare „Frumoasa” (Poarta Raiului) – Lacul Iezerul Șureanu

32. Munții Șureanu (TA) Castrul roman (de la Șugag – Vârful lui Pătru) – Centrul de Vizitare „Frumoasa” – Poarta Raiului – Prisaca – Vârful Comanului – Curmătura – Cărări – Dealul Crucii – Pleși – Cetatea Căpâlna

În loc de CA Centrul de Vizitare „Frumoasa” (Poarta Raiului) – Vârful lui Pătru

33. Munții Metaliferi (TR) Tăuți (DN74) – Cetatea Tăuț

34. Munții Metaliferi (CR) Zlatna – Cib – Cheile Cibului – Ardeu – sat Mada – Geoagiu Băi

35. Munții Metaliferi (TR) Cheile Cibului – Cheile Glodului – Izvorul Tămăduirii – sat Ardeu

36 Munții Metaliferi (CR) Bucium Șasa – Detunata Goală – Roșia Montană

37 Munții Metaliferi (PA) Circuitul Tărilor (Roșia Montană)

38 Munții Metaliferi (PR) Circuitul Monumentelor Naturii (Roșia Montană)

39 Munții Metaliferi (TA) Roșia Montană – sat Văleni – Valea Abruzelului – Dealul Frasin – Popasul Fefeleaga (Detunata Goală)

40 Munții Metaliferi (TR) Circuitul Văii Corna

41 Gilăului – Muntele Mare (CR) Stațiunea Muntele Băișorii – Șesul Cald – sub Vârful Muntele Mare – Vârful Neteda – Vârful La Dube – Culmea Șerboiu – Lupșa

42 Gilăului – Muntele Mare (CA) Stațiunea Muntele Băișorii – Crucea Clencii – Știolne – Rezervația Scărița Belioara – Cheile Runcului – Runc

43 Gilăului-Muntele Mare (PR) Circuitul Rezervației Scărița Belioara

44 Gilăului-Muntele Mare (CR) Schitul Poșaga – Belioara – La Măteoaie – Șaua La Răscruce

45 Gilăului-Muntele Mare (TA) Runc – Cheile Pociovaliștei – Poiana Cornu Pietrei – Vârful Scărița – Rezervația Scărița Belioara

46 Gilăului-Muntele Mare (TR) Lunca Arieșului – sub. Vf. Măgura – Vârful Vulturese – Poiana Cornu Pietrei – Rezervația Scărița Belioara

47 Gilăului-Muntele Mare (BR) Muntele Mare – sub Vârful Piatra Groșilor – Poiana Balomireasa – Șaua Steaua – Șaua Petreasa – Șaua Ursoaia

48 Gilăului-Muntele Mare (CA) Horea – Pătrușești – Sub Vârful Colțăul Vârfului – Memorial victime accident aviatic

49 Gilăului-Muntele Mare (PR) Cabana Podina – Pășunea Podireea – Dealul Coachii (Vf. Petreasa) – Vârful Pietroasa – Câmpul lui Seștină – Cabana Podina

50 Munții Trascău (BR) Segment 1: Tureni – Dealul Petridului – Cheile Turzii – Mănăstirea Petridului – Valea Arieșului – Moldovenești – Piatra Secuiului – Rimetea

51 Munții Trascău (BR) Segment 2: Rimetea – Izvorul Rimetea – Pârâul Muntelui – Platoul Bedeleu – Florești – Valea Uzei – Cabana Râmeț

52 Munții Trascău (BR) Segment 3: Cabana Râmeț – Cheile Mânăstirii – Fața Pietrii – Răicani -Valea Galda – lângă Piatra Bulzului – lângă Piatra Craivii – Vârful Sfredelașu – Dealu Hulmurilor – Platoul Ciumerna

53 Munții Trascău (BR) Segment 4: Platoul Ciumerna – lângă Vârful Muncelului – Pădurea Mlaca – Poiana cu Narcise de la Negrileasa – Dealul Boteșului – Dâmbul Arsurilor – Pasul Bucium

54 Munții Trascău (BR) Segment 5: Pasul Bucium – lângă Vârful Brădișoru – Pasul Buceș Vulcan

55 Munții Trascău (BR) Segment 6: Pasul Buceș Vulcan – Piatra Sohodol – sub Vârful Chiuzu – Sat Luminești – Sat Băi – Sat Hărăşti – sub Vârful Padeșului – Dealul Crișului – Dealul Certeze – Muntele Găina Cruce

56 Munții Trascău (TR) Lunca Arieșului – Poiana Șipote – Peștera Huda lui Papară

57 Munții Trascău (BG) Sălciua de Jos – Platoul Bedeleu – Cheile Vălișoarei (Aiudului)

58 Munții Trascău (CR) Sălciua de Jos – Poiana Șipote – Peștera Poarta Zmeilor – Platoul Bedeleu – Cheile Plaiului – Izvoarele

59 Munții Trascău (BA) Colțești – Cheile Siloșului – Platoul Bedeleu – Vânătările Ponorului

60 Munții Trascău (CG) Rimetea – Vârful Ugerului – Lunca Arieșului

61 Munții Trascău (TA) Rimetea (DJ107M) – Fânațu Mare – sub Colții Trascăului

62 Munții Trascău (CA) Rimetea – Vârful Piatra Secuiului – Colțești – Pârâul Muntelui – Vidolm

63 Munții Trascău (PA) Intersecție BR-TA – Vf. Piatra Craivii

64 Munții Trascău (TA) Colțești – Cetatea Trascăului (Cetatea Colțești)

65 Munții Trascău (PR) Circuit Cheile Vălișoarei (Aiudului) – versantul drept

66 Munții Trascău (PR) Circuit Cheile Vălișoarei (Aiudului) – versantul stâng

67 Munții Trascău (CA) Poiana Aiudului – La Găvane – Șaua Data – Cheile Vălișoarei (Aiudului)

68 Munții Trascău (CA) Cabana Râmeț – Cheile Râmețului (prin apă) – Cheia – Brădești – Valea Poienii – Sub Piatră – Sălciua de Jos

69 Munții Trascău (TA) Cabana Râmeț – Cheile Râmețului (pe Brâna Caprei) – Cheia – Boțani – Dealul Geoagiului – Modolești – Întregalde

70 Munții Trascău (CG) Cabana Râmeț – Tecșești – Poiana cu Narcise de la Tecșești – Cheile Întregalde – Modolești – Întregalde – Necrilești – Platoul Ciumerna – Iezerul Ighiel

71 Munții Trascău (CG) Iezerul Ighiel – Lunca Ampoiței – Cheile Ampoiței –  Dealul Măcinului – Piatra Boului- Gura Ampoiței

În loc de Iezerul Ighiel – Lunca Ampoiței – Cheile Ampoiței – Vf. Pripoarelor – Dealul Maciului – Tăuț – Dealul Mamut – Alba Iulia

72 Munții Trascău (TR) Bucerdea Vinoasă – lângă Piatra Craivii – sub Vârful Sfredelașu – Pârâul Turcului – Întregalde – Modolești – Poiana cu Narcise de la Tecșești – Piatra Cetii – Băile Romane – Cetea

73 Munții Trascău (TA) Cricău – Pârâul Cricău – lângă Piatra Craivii

74 Munții Trascău (CA) Zlatna – lângă Vârful Dâmbău – lângă Vârful Părăginoasa – Feneșasa – Poaiana Măgurii – Valea Muntelui – Platoul Ciumerna – Iezerul Ighiel – Ighiel

75 Munții Trascău (BA) Lângă Vârful Dâmbău – Vârful Părăginoasa – Pădurea Runcului – la Dârdinaș

76 Munții Trascău (TR) Zlatna – Măgura Dudașului – Cheile Caprei

77 Munții Trascău (TA) Feneșasa – lângă Vârful Dâmbău

78 Munții Trascău (PR) Belvedere Cheile Caprei

79 Munții Trascău (PA) Deviație Colțu’ lui Blaj

80 Munții Trascău (PR) Deviație Refugiul Săruni

81 Munții Trascău (TA) Presaca Ampoiului (DN74) – Peștera Șura de Piatră

În loc de Presaca Ampoiului (DN74) – Peștera Șura de Piatră – Piatra Porumbeilor

82 Munții Metaliferi (CG) Tăuți (DN74) – Dealul Mamut -Alba Iulia (Schit)

83 Munții Șureanu (TR) Domeniul Schiabil Șureanu – Puru- Luncile Prigoanei

84 Munții Șureanu (PG) Potecu’ (Circuitul) Stânelor (Centrul de Vizitare „Frumoasa”- Stâna la Aurelia- Stâna Prisaca – Stâna Luncile Prigoanei- Stâna Puru- Castrul roman ( de la Șugag – Vârful Lui Pătru) – Stâna Aușel – Curmătura Șureanu – Centrul de Vizitare „Frumoasa”)

85 Munții Șureanu (PR) Circuitul Prigoanei (Luncile Prigoanei – Valea Prigoanei – Puru – Sașa – Luncile Prigoanei)

 Abrevieri pentru marcajele traseelor: BA – Bandă Albastră  BG – Bandă Galbenă  BR – Bandă Roșie  CA – Cruce Albastră  CG – Cruce Galbenă  CR – Cruce Roșie TA – Triunghi Albastru  TG – Triunghi Galben  TR – Triunghi Roșu PA – Punct Albastru  PG – Punct Galben  PR – Punct Roșu



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

SCHIMBAREA la FAŢĂ: Semnificațiile sărbătorii din 6 august. Ce nu ar fi bine să faci în această zi

Publicat

În 6 august, creştinii ortodocşi sărbătoresc Schimbarea la Faţă, cunoscută popular și ca „Obrejenie” ori „Pobrejenie”, cu semnificaţia de „probozire”, adică ocărâre sau certare a oamenilor neascultători.

Reprezintă data la care Iisus, împreună cu trei dintre mucenicii cei mai apropiaţi, Petru, Iacob si Ioan, au urcat pe muntele Tabor ca să se roage. Potrivit Bisericii, aici, apostolii au fost învăluiţi într-un nor de lumină, în timp ce Iisus se ruga.

Mai multe obiceiuri şi tradiţii legate de această zi au fost transmise în credinţa populară.

Din 6 august, frunzele încep să se îngălbenească, apele să se răcească, păsările călătoare pornesc spre ţările calde, iar gândacii şi târâtoarele îşi caută adăpost în pământ, pregătindu-se pentru iarnă.

În această zi se interzice scăldatul. De la Probăjenii înainte, nu-i slobod să te mai scalzi în rău. Apele, fiind de acum tot mai reci, cresc riscul îmbolnăvirilor.

În această zi nu se lucrează și la biserică se duc poame din noua recoltă, se binecuvântează și se împart.

Fructele, în special strugurii și prunele, sunt bune de gustat, deoarece devin pline de dulceață și savoare, existând și o zicală în acest sens, și anume: “boabă nouă în gură veche”.

În această zi nu e bine să te cerți cu nimeni și nici să fii certat de cineva, că așa vei fi tot anul, până la următoarea sărbătoare. Fetele sunt sfătuite să nu se spele sau să se pieptene în această zi, pentru că nu le mai crește părul, așa cum nu mai crește nici iarbă.

De asemenea, este bine să evitaţi călătoriile, deoarece se spune că vă veţi rătăci.

Despre oamenii care nu-și văd umbra capului la răsăritul soarelui, în dimineața zilei, se spune că vor muri până la sfârșitul anului.

Tradiţii şi obiceiuri pentru spor şi sănătate:

– nu este bine să te cerţi cu nimeni şi nici să fi certat deoarece aşa vei fi tot anul;

– fetele nu trebuie să se pieptene deoarece podoaba capilară va stopa din creştere;

– nu se spală în această zi, deoarece o să fiţi năpădiţi de ploşniţe şi păduchi;

– femeile însărcinate, dacă vor posti în această zi, vor avea parte de o naştere uşoară şi de copii sănătoşi;

– este bine de evitat călătoriile deoarece se spune că vă veţi rătăci;

– pentru spor şi sănătate, în această zi se duc la biserică ofrande, în special struguri, care se sfinţesc şi se împart în memoria rudelor decedate

Semnificații religioase ale sărbătorii

Schimbarea la față a lui Iisus Hristos (sau Transfigurarea Domnului) este un eveniment descris de Evangheliile sinoptice, în care Iisus se schimbă la față pe Muntele Tabor, (Matei 17:1-9, Marcu 9:2-8, Luca 9:28-36). Iisus devine strălucitor, vorbește cu Moise și Ilie și este numit Fiul lui Dumnezeu. Este una dintre minunile lui Iisus menționate în Evanghelii.

Și după șase zile, Iisus a luat cu Sine pe Petru și pe Iacov și pe Ioan, fratele lui, și i-a dus într-un munte înalt, de o parte. Și S-a schimbat la față, înaintea lor, și a strălucit fața Lui ca soarele, iar veșmintele Lui s-au făcut albe ca lumina. Și iată, Moise și Ilie s-au arătat lor, vorbind cu El. Și, răspunzând, Petru a zis lui Iisus: Doamne, bine este să fim noi aici; dacă voiești, voi face aici trei colibe: Ție una, și lui Moise una, și lui Ilie una. Vorbind el încă, iată un nor luminos i-a umbrit pe ei, și iată glas din nor zicând: „Acesta este Fiul Meu Cel iubit, în Care am binevoit; pe Acesta ascultați-L”. Și, auzind, ucenicii au căzut cu fața la pământ și s-au spăimântat foarte. Și Iisus S-a apropiat de ei, și, atingându-i, le-a zis: Sculați-vă și nu vă temeți. Și, ridicându-și ochii, nu au văzut pe nimeni, decât numai pe Iisus singur. Și pe când se coborau din munte, Iisus le-a poruncit, zicând: Nimănui să nu spuneți ceea ce ați văzut, până când Fiul Omului Se va scula din morți. – Matei 17:1-9.

Sărbătoarea Schimbării la Față datează de la începutul secolului al IV-lea, când Sfânta Împărăteasă Elena ctitoreste o biserică pe Muntele Tabor. Primele mențiuni ale acestei sărbători se regăsesc în cadrul unei serii de documente din prima jumătate a secolului al V-lea.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Masca de protecție devine obligatorie în spațiile publice aglomerate din Cluj. Măsura intră în vigoare în 8 august

Publicat

c

Masca de protecţie devine obligatorie în spaţiile publice aglomerate şi în judeţul Cluj, începând din data de 8 august. Măsura a fost luată ca urmare  a unei ședințe a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.

”CJSU a decis în această seară că, începând cu data de 8 august 2020, ora 00.00, pe întreg teritoriul judeţului Cluj, se instituie obligativitatea purtării măştii de protecţie de către toate persoanele cu vârsta de peste 5 ani, astfel încât să acopere nasul şi gura, la întruniri de natura activităţilor culturale, ştiinţifice, artistice sau de divertisment organizate în spaţii publice deschise, în zone în care se desfăşoară serbări publice sau pelerinaje şi adunări cu caracter religios.

Vezi și HARTA ACTUALIZATĂ: NOI județe unde MASCA de protecție este OBLIGATORIE și în spațiile deschise. LISTA stațiunilor de pe litoral

UAT-urile vor identifica toate spatiile de tip pieţe agroalimentare, pieţe auto, târguri de produse şi de animale, locaţii de tip bazar temporare sau permanente de pe raza UAT-urilor, pe care le vor comunica CJSU până în data de 10.08.2020, în vederea introducerii obligativităţii purtării măştii in aceste zone, după consultarea DSP”, a transmis, miercuri seară, Prefectura Cluj.

UTIL: Reguli de călătorie: 24 de țări din Europa au restricții pentru români. Carantină, la întoarcerea în țară din alte 42 de state

Foto: Arhivă

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

ZONĂ DE AGREMENT cu ponton și loc de pescuit recreativ sportiv, la Acmariu în comuna Blandiana. Primăria solicită acord de mediu

Publicat

O zonă de agrement cu ponton și loc de pescuit recreativ sportiv va fi amenajată în curând pe malul râului Mureș, la Acmariu. Primăria comunei Blandiana a solicitat Agenției pentru Protecția Mediului Alba emiterea acordului de mediu pentru realizarea investiției, care ar urma să se ridice la suma de peste 400.000 de lei.

Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Alba anunță publicul interesat asupra depunerii solicitării de emitere a acordului de mediu pentru proiectul “Dezvoltarea ecoturismului în comuna Blandiana, prin crearea  unei zone de agrement cu ponton și loc de pescuit recreativ sportiv”, propus a fi amplasat în intravilanul localității Acmariu, comuna Blandiana.

Prin proiect se propune amenajarea unei zone de agrement cu ponton și loc de pescuit recreativ sportiv. Elementele principale ale zonei de agrement sunt reprezentate de o alee cu circulație mixtă (pietonal+auto), care asigură accesul pe parcelă și de-a lungul căreia sunt amplasate buzunare amenajate pentru parcare (3 locuri + 1 loc pentru persoane cu dizabilități), toalete ecologice (2 + 1 pentru persoane cu dizabilități), locuri de picnic (3 locuri).

De asemenea, din această alee se face accesul spre zona de ponton și loc de pescuit de pe malul apei. Aleea se ramifică înspre râul Mureș pentru a asigura lansarea ambarcațiunilor la apă.

Potrivit memoriului de prezentare, pontonul va fi alcătuit dintr-un pod cu alunecare mobil și o platformă de agrement. Podul cu alunecare mobil are un capăt reglabil-prevăzut cu plăcuțe metalice de alunecare și un capăt prevăzut cu balamale. Structura podului este din oțel și finisajul din deck de lemn impregnat sub presiune, iar dimensiunea în plan este de 1,20 x 6,00 m. Podul va fi ancorat la mal cu ajutorul unui suport de pod prefabricat din beton, încastrat în mal.

Platforma de agrement de 6,00 x 6,10 m cu suprastructură din beton flotant și finisaj din deck de lemn impregnat sub presiune. Ancorarea se va realiza cu ajutorul unui kit de ancorare format din lesturi de beton grele, pentru adâncimi mai mici de 4,0 m și lanțuri. Lesturile din beton vor fi așezate în albia râului Mureș;

Terenul pe care se dorește realizarea invesției este liber de construcții și situat în intravilanul localității Acmariu, pe malul drept al Mureșului, accesul făcându-se prin intermediul DJ 107A, drum ce reprezintă legătura rutieră principală cu municipiul Alba Iulia, cu drumul național DN1 și cu viitoarea Autostradă A10.

Terenul are o formă neregulată, alungită pe direcția est-vest, fiind dispus adiacent râului Mureș. Parcela este lipsită de construcții, în prezent nefiind dată în folosință.

Terenul nu se învecinează cu zona vetrei satului Acmariu sau alte areale cu funcțiunea de locuire sau alte funcțiuni.

Devizul general privind cheltuielile necesare realizării investiției are un total general de 405.685,34 lei, din care 179.852,05 lei reprezintă valoarea construcțiilor + montaj. Valorile sunt exprimate fără TVA.

Ca orizont temporal, se estimează un grafic pentru execuția lucrărilor de 6 luni, după realizarea etapei de achiziție lucrări.

Comuna Blandiana face parte din Asociația FLAG din Bazinul Mureșului, Secașelor și a afluenților acestuia, asociație care are elaborată o Strategie de dezvoltare locală a teritoriului FLAG din bazinul Mureșului, Secașelor și a afluenților acestuia. În prezent, administrația locală nu are nici un fel de infrastructură sau amenajare care să faciliteze exploatarea potențialului economic și turistic al râului Mureș.

  • „Având în vedere tendințele globale de încurajare a micilor întreprinzători și a activităților agricole și piscicole de dimensiuni mici și medii, administrația Blandiana își dorește să ofere această posibilitate de a accesa râul Mureș, însă nu numai pentru activități legate de piscicultură, ci și pentru activități din sectorul turistic. De aceea, un debarcader ar îmbunătăți condițiile în care să rezide temporar atât cei care practică pescuitul și alte activități conexe, dar de asemenea, ar atrage și un sector nou de utilizatori și anume persoanele care vor să petreacă timpul liber în apropierea unei oglinzi de apă”, se mai precizează în memoriul de prezentare.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Banca Națională a decis reducerea dobânzii cheie la 1,5% pe an. Măsura va genera reducerea dobânzilor la bănci

Publicat

pensii bani

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis, miercuri, reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,50% pe an, de la 1,75% pe an, începând cu data de 6 august, informează banca centrală.

CA al BNR a hotărât, totodată, reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,00% pe an, de la 1,25% pe an, şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 2,00% pe an de la 2,25% pe an.

„Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României întrunit în şedinţa de astăzi, 5 august 2020, a hotărât următoarele: reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,50 la sută pe an de la 1,75 la sută pe an începând cu data de 6 august; reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,00 la sută pe an, de la 1,25 la sută pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 2,00 la sută pe an de la 2,25 la sută pe an; păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit; continuarea efectuării de operaţiuni repo şi a cumpărării de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară”, se arată într-un comunicat al BNR transmis miercuri AGERPRES.

Potrivit documentului, Consiliul de administraţie al BNR consideră că, în condiţiile decalajelor de transmitere a impulsurilor scăderilor ratei dobânzii de politică monetară, o asemenea calibrare a conduitei politicii monetare este de natură să susţină redresarea activităţii economice pe orizontul prognozei, în vederea aducerii şi consolidării pe termen mediu a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta de inflaţie de 2,5 la sută Âą1 punct procentual, în condiţii de protejare a stabilităţii financiare.

BNR arată că economia globală şi cea europeană au început să se redreseze în luna mai, pe fondul retragerii treptate a restricţiilor de mobilitate fizică, rămânând însă la niveluri mult inferioare celor prevalente anterior răspândirii infecţiei cu coronavirus.

În acelaşi timp, dinamica recuperării lor rămâne incertă pe termen scurt, fiind dependentă de evoluţia pandemiei şi a măsurilor asociate, dar şi susţinută de măsurile fiscale implementate de autorităţi, precum şi de caracterul acomodativ al politicilor monetare ale băncilor centrale din economiile avansate şi cele emergente, incluzând BCE şi băncile centrale din regiune, precizează sursa citată.

În plan intern, datele şi informaţiile apărute după şedinţa de politică monetară a CA al BNR de la finele lunii mai au evidenţiat un impact sever al pandemiei de coronavirus, mai ales în aprilie, dar şi efectele economice şi financiare ale începerii relaxării graduale în luna mai a măsurilor restrictive.

În context, comunicatul aminteşte că rata anuală a inflaţiei IPC a continuat să scadă în mai, până la 2,26% (de la 2,68% în luna aprilie), pentru ca în iunie să urce la 2,58%, uşor deasupra punctului central al ţintei staţionare, pe fondul unor efecte de bază şi al reluării ascensiunii cotaţiei petrolului.

Comparativ cu nivelul înregistrat la sfârşitul trimestrului anterior, de 3,05%, rata anuală a inflaţiei s-a situat pe o pantă descendentă – uşor mai pronunţată decât cea prognozată – atribuibilă accentuării semnificative a declinului în termeni anuali a preţului combustibililor.

„Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat (care elimină din calculul inflaţiei IPC preţurile administrate, volatile, ale produselor din tutun şi ale băuturilor alcoolice) a consemnat doar o scădere minoră pe ansamblul trimestrului II şi inferioară previziunilor, la 3,7% în luna iunie de la 3,86% în luna martie, în pofida unui efect de bază dezinflaţionist semnificativ.

Evoluţia ei continuă să fie marcată de presiunile inflaţioniste pe partea cererii şi a costurilor salariale acumulate anterior izbucnirii crizei pandemice, de natură să alimenteze persistenţa acestei componente, la care s-au adăugat în ultimele luni influenţele schimbărilor în structura consumului survenite în contextul pandemiei şi al distanţării sociale, precum şi cele venind din costuri mărite asociate unor lanţuri de producţie/aprovizionare, precum şi măsurilor de prevenire a răspândirii infecţiei cu coronavirus”, explică sursa citată.

Rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum au scăzut în luna iunie până la 3,3% şi, respectiv, 3,2%, de la 3,6 la sută în aprilie.

Creşterea economică a decelerat considerabil în trimestrul I 2020, la 2,4%, de la 4,3% în trimestrul anterior, dar dinamica sa trimestrială a rămas în teritoriul pozitiv, la 0,3%.

Totodată, deficitul balanţei comerciale şi-a accelerat semnificativ creşterea în acest interval, pe fondul scăderii pronunţate a exporturilor de bunuri şi servicii, iar acoperirea deficitului de cont curent cu investiţii străine directe şi transferuri de capital şi-a accentuat deteriorarea.

Potrivit BNR, cele mai recente evoluţii ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată sugerează o contracţie severă a economiei în trimestrul II, în linie cu previziunile, în condiţiile unui declin puternic înregistrat în aprilie – lună marcată integral de restricţiile impuse pentru limitarea extinderii pandemiei – care începe însă să fie recuperat din luna mai, odată cu înlocuirea stării de urgenţă cu cea de alertă.

Astfel, vânzările cu amănuntul şi cele auto-moto şi-au atenuat considerabil în mai declinul deosebit de amplu în termeni anuali consemnat în aprilie, în timp ce volumul lucrărilor de construcţii a continuat să crească într-un ritm alert în primele două luni ale trimestrului II, deşi sensibil încetinit în raport cu trimestrul anterior, se mai arată în comunicatul băncii centrale.

Revenirea serviciilor prestate populaţiei a fost însă mult mai modestă în mai, după căderea masivă suferită în aprilie, iar dinamica anuală a producţiei industriale şi cea a comenzilor noi din industria prelucrătoare au rămas adânc în teritoriul negativ, deşi au urcat vizibil faţă de aprilie, în timp ce investiţiile străine directe nete au înregistrat o nouă scădere amplă în termeni anuali pe ansamblul intervalului. În acelaşi timp, creşterea deficitului comercial s-a temperat doar uşor, subliniază sursa.

„Condiţiile de pe piaţa financiară au continuat să se amelioreze, pe fondul noilor decizii de politică monetară adoptate la finele lunii mai.

Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare şi-au consolidat scăderea şi apoi nivelurile mai joase astfel atinse, iar randamentele titlurilor de stat şi-au prelungit mişcarea descrescătoare, în condiţiile volumului semnificativ de lichiditate furnizat de BNR prin intermediul operaţiunilor repo efectuate pe baze bilaterale şi prin cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară, în contextul unui deficit considerabil de lichiditate pe piaţa monetară; media zilnică a stocului operaţiunilor repo s-a situat în intervalul iunie-iulie la 4,8 miliarde de lei, iar volumul titlurilor de stat cumpărate de banca centrală a ajuns la finele lunii iulie la o cifră similară, de aproape 4,8 miliarde de lei.

La rândul ei, rata medie a dobânzii la creditele noi a avut o tendinţă evidentă de scădere în trimestrul II, în timp ce rata medie a dobânzii la depozitele noi la termen s-a diminuat doar uşor, ecartul dintre ele reducându-se consistent”, se mai menţionează în comunicat.

Totodată, cursul de schimb leu/euro a rămas cvasi stabil, manifestând în iulie chiar o tendinţă uşoară de scădere, în sincron cu mişcările din regiune, în contextul optimismului generat de planul major de relansare economică agreat la nivelul UE, arată Banca Naţională în comunicatul de miercuri.

Creşterea creditului acordat sectorului privat şi-a temperat considerabil decelerarea în iunie – ajungând la 4,1%, de la 4,5% în mai – exclusiv pe seama componentei în lei, susţinută inclusiv de programul IMM Invest România. Ponderea în total a creditelor în lei a urcat la 67,8% reprezentând recordul perioadei post-mai 1996.

În şedinţa de miercuri, Consiliul de Administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia august 2020, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile.

Noul scenariu reconfirmă traiectoria anticipată a ratei anuale a inflaţiei evidenţiată în precedenta prognoză, în condiţiile revizuirii ei uşoare în sens descendent, pe orizontul scurt de timp.

Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să urce uşor şi în luna iulie, iar apoi să rămână relativ stabilă în jumătatea superioară a intervalului ţintei până la finele anului curent, pentru ca ulterior să coboare şi să fluctueze moderat în jurul punctului central al ţintei, pe fondul manifestării cu un decalaj de timp a efectelor dezinflaţioniste ale deficitului de cerere agregată; acesta este anticipat să se deschidă consistent în trimestrul II 2020, dar să se restrângă apoi progresiv şi ceva mai alert decât în prognoza anterioară.

„Incertitudinile asociate noilor previziuni macroeconomice continuă să fie extrem de ridicate în actualul context, inducând riscuri în dublu sens la adresa perspectivei inflaţiei pe orizontul proiecţiei.

Sursa lor majoră rămâne, cel puţin pe termen scurt, pandemia de coronavirus – care s-a reintensificat recent -, şi măsurile restrictive asociate, ce condiţionează viteza şi traiectoria redresării economiei, chiar şi în contextul susţinerii oferite de programele de sprijin guvernamental şi de măsurile de politică monetară ale BNR.

Incertitudini majore continuă să fie asociate conduitei politicii fiscale şi a celei de venituri, dată fiind posibila creştere mai accentuată a cheltuielilor bugetare în acest an, inclusiv ca efect al majorării transferurilor sociale, în contextul anului electoral – cu repercusiuni şi asupra poziţiei externe a economiei.

În acelaşi timp, consolidarea fiscală probabil iniţiată ulterior ar putea fi contrabalansată parţial ca impact economic de fondurile europene alocate României prin pachetul de redresare economică şi prin bugetul multianual agreate recent la nivelul UE”, precizează BNR.

Sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate