LIVE-VIDEO: 238 de ani de la Martiriul lui Horea, Cloșca și Crișan. Ceremonii la Obeliscul din Alba Iulia și pe Dealul Furcilor

Pe 28 februarie se împlinesc 238 de ani de când conducătorii răscoalei țărănești de la 1784-1785, Horea, Cloșca și Crișan, au fost pedepsiți și executați cu cruzime, prin tragerea pe roată, la Alba Iulia. Liderii răscoalei din Transilvania au încercat să îi scape pe țărani de situația extrem de grea în care trăiau.

Autoritățile din Alba marchează evenimentul printr-o serie de activități la Obeliscul din Cetatea Alba Carolina și pe Dealul Furcilor. Vor fi depuneri de coroane, ceremonial religios și alocuțiuni.

Manifestările încep de la ora 11:00 la Obeliscul lui Horea, Cloșca și Crișan, respectiv de la ora ora 11:45, pe Dealul Furcilor.

PROGRAM

Obeliscul lui Horea, Cloșca și Crișan

• 11.00 – 11.03  Intonarea Imnului Național al României
• 11.03 – 11.10  Alocuțiune privind semnificația evenimentului
• 11.10 – 11.20  Depuneri de coroane, jerbe și buchete de flori

Dealul Furcilor

• 11.45 – 11.48  Intonarea Imnului Național
• 11.48 – 12.00  Ceremonial religios
• 12.00 – 12.10 Alocuțiune privind semnificația evenimentului
• 12.10 – 12.20  Depuneri de coroane, jerbe și buchete de flori.

Citește și 238 de ani de la Martiriul lui Horea, Cloșca și Crișan. Cum s-a desfășurat revolta țărănimii iobage din Transilvania

Participă: Instituţia Prefectului – Judeţul Alba, Consiliul Judeţean Alba, Primăria Municipiului Alba Iulia, Arhiepiscopia Ortodoxă Română, Arhiepiscopia Romano-Catolică, culte religioase, unitățile militare (M.Ap.N., M.A.I.) din Garnizoana Alba Iulia, Direcția Județeană de Informații Alba, Oficiul Județean de Telecomunicații Speciale Alba, Centrul de Cultură ”Augustin Bena” Alba Iulia, Cercul Militar Alba Iulia, Asociația Națională ”Cultul Eroilor Regina Maria”, filiala Alba, Asociația  Națională a Veteranilor de Război ”Ferdinand I”, filiala Alba, Asociația  Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere, filiala Alba ”Gemina”, Asociația Militarilor Veterani și a Veteranilor cu Dizabilități din Teatrele de Operații,  Asociația  Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere din Ministerul  Afacerilor Interne, filiala „Avram Iancu” Alba, Uniunea Asociațiilor de Revoluționari Alba Iulia, Servicii și instituții publice, asociații, fundații din județul Alba, partide politice.

Conducătorii Răscoalei țărănești de la 1784 din Transilvania

Vasile Ursu Nicula, cunoscut sub numele Horea, Ion Oargă (Cloșca) și Marcu Giurgiu (Crișan) au fost conducătorii Răscoalei țărănești de la 1784 din Transilvania. Aceasta a fost o importantă acțiune de revoltă a țărănimii iobage împotriva constrângerilor la care era supusă.

Povestea lor, îngrozitoare, dar frumoasă, are încă puterea de a-i cutremura pe cei care, pentru a le cinsti memoria celor care s-au revoltat împotriva constrângerilor nobiliare, își doresc să reconstituie, cel puțin mental, acele momente.

Răscoala a avut numeroase ecouri în străinătate, iar, în urma acesteia, moții din Munții Apuseni au câștigat mai multe drepturi precum libertatea pășunatului, scutirea de cărăușie, desființarea servituții personale și a legării de glie, căsătorii fără consimțământul nobilului precum și dreptul la educație.

În memoria liderilor răscoalei, Horea, Cloșca și Crișan, la Alba Iulia a fost ridicat un obelisc, în fața porții a treia a Cetății Alba Carolina. Monumentul a fost ridicat la inițiativa Societății Astra și a fost inaugurat în prezența regelui Carol al II-lea și a fiului său, Mihai, voievod de Alba Iulia, la 14 octombrie 1937

Cum s-a desfăşurat execuţia lui Horea şi Cloşca? Ce s-a întâmplat cu Crişan?

În dimineaţa zilei de 28 februarie 1785, Horea şi Cloşca au fost traşi pe roată. Despre acest eveniment există o serie de documente care descriu, cu amănunte dintre cele mai atroce, martiriul. Profesorul universitar doctor Cloşca L. Băluţa redă, într-un studiu, frangmente din scrisori, trimise în acea vreme, de persoane care au asistat la execuţie.

Una este cea a profesorului Iosif Gabri, din Alba Iulia adresată prietenului său Daniel Emeric de la Roma, scrisă în pe 2 martie 1785, în limba maghiară şi păstrată la Biblioteca Documentară Batthyaneum din Alba Iulia.

• „Sentinţa prevede ca aceştia să fie duşi până sub furci (locul execuţiei) şi acolo de vii să li se frângă oasele cu roata, mai întâi lui Cloşca, apoi lui Horea; iar după ce vor fi frânţi, să fie tăiaţi în bucăţi, măruntaiele să fie îngropate sub furci, câte o bucată din trupul lor să fie pusă aici pe roată, iar celelalte părţi să fie expuse în acele locuri unde au săvârşit atâtea crime, aprinderi şi prădăciuni.
• După cum prevedea sentinţa, întocmai aşa, în dimineaţa zilei de 28 februarie pe la ceasurile 9 şi jumătate, Horia şi Cloşca au fost aşezaţi separat pe câte un car special, fiecare fiind însoţit de câte un preot schismatic. Este cu neputinţă să descriu convoiul şi mulţimea care a fost de faţă.
• Ei au fost însoţiţi de un excadron de cavalerişti din Ioscana în ţinută de paradă, cu mare pompă, de aproximativ trei sute de pedestri orăşeni şi de haiduci.
• Batalionul pedeştrilor i-a încadrat într-un careu, iar călăreţii s-au aşezat pe cele două aripi. Eu, prin bunăvoinţa unui locotenent de cavalerie, am stat călare între batalionul în formă de careu şi între cavalerie şi, astfel, am văzut de la început execuţia şi parada, cum văd această foaie de hârtie în faţa mea.
• În afară de nobili şi oameni mai deosebiţi din comitate, au trebuit să fie de faţă mulţi oameni proşti şi asta se poate aprecia din faptul că din fiecare sat a celor patru comitate au trebuit să ia parte, după o grea poruncă, câte şase oameni proşti, trei bătrâni şi trei tineri, prin urmare a trebuit să fie cel putin cinci mii de oameni. Cloşca a primit cel putin 20 de lovituri până şi-a dat sufletul.
• În timp ce Cloşca era frânt cu roata, Horea, legat, a fost ţinut în picioare de doi ucenici ca să vadă de ce moarte şi prin ce chinuri grozave a trebuit să moară ucigaşul său tovarăş.
• După ce s-a terminat execuţia lui Cloşca şi i-a dat leşul la o parte, l-au urcat pe Horea pe patul său şi l-au legat; în vaiete au început să-i sfarme picioarele cu roata, iar, după patru lovituri, din porunca domnului Eckard, au început să-i lovească pieptul şi, astfel, după opt-nouă lovituri a murit.[…]
• Despre prinderea lui Gheorghe Crişan şi aducerea lui aici, ştiu că v-am scris deja. Dar faptul că s-a sugrumat într-o noapte în închisoarea de sub Gardă cu legătoarele de la izmene, poate că nu v-am comunicat şi că gâzii l-au dus sub furci şi l-au tăiat în patru; o bucată au lăsat-o aici, iar celelalte le-au dus în alte părţi.”

Un alt document al vremii este scrisoarea lui Iohan Andreas Maetz din Alba Iulia către fratele său, Michael, din Sighişoara, redactată în limba germană, la 31 martie 1785 şi păstrată în Muzeul din Sighişoara. Iată cum este descrisă execuţia lui Horea şi Cloşca, respectiv moartea lui Crişan:

• „În ceea ce priveşte execuţia căpeteniilor răsculaţilor din ţara noastră, a fost complet îndeplinită tocmai într-o formă cu totul militară. Delicvenţii au fost transportaţi până la locul execuţiei, sub paza unei trupe de 300 de soldaţi infanterişti şi a unui excadron de husari din Ioscana.
• Acolo domnul general auditor le-a citit, în public, în limbile germană şi română, sentinţa pentru faptele lor groaznice şi barbare. După aceea, Cloşca a fost cel dintâi zdrobit cu roate de jos în sus, până la moarte, apoi Horia, prin intervenţia contelui Iankovitsch a primit, în numele Majestăţii Sale, cele două lovituri de graţie în piept, iar după aceea a fost zdrobit cu roata de jos în sus.
• După îndeplinirea execuţiei cele două trupuri au fost tăiate în patru bucăţi, capetele au fost fixate pe casele lor proprii, iar celelalte părţi ale trupului au fost expuse în locurile în care au comis fapte de adevăraţi câini turbaţi fiind fixate pe lângă drumuri, spre învăţătura celorlalţi răsculaţi români.
• Al treilea căpitan de oaste, cu numele de Crişan, s-a sugrumat el însuşi în închisoare, sub (poarta) Gărzii principale, în cetate, dar cadavrul lui a fost târât la locul execuţiei şi tăiat în patru părţi: capul a fost fixat pe casa lui proprie, iar celelalte părţi ale trupului au fost trimise să fie expuse pe marginea drumurilor.
• Ceilalţi (răsculaţi) care au fost prinşi au fos pedepsiţi, unii la moarte, alţii la închisoare pe viaţă, iar alţii cu până la 90 de lovituri (de baston) şi apoi lăsaţi în libertate; dar mai sunt câţiva deţinuţi despre care nu se poate afla nimic sigur, despre care va fi soarta lor”.

Ce urmări a avut răscoala ţăranilor, condusă de Horea, Cloşca şi Crişan?

În conştiinţa naţională a românilor din Apuseni, această răscoală a fost germenul unei serii de evenimente din deceniile următoare,  cu efecte clare în succesul Revoluţiei române din Transilvania din 1848 şi al Marii Uniri de la 1 decembrie 1918.

Horea, Cloşca şi Crişan au rămas întipăriţi, ca figuri, în medalistica şi filatelia epocii, precum şi, ulterior, în tablouri, sculpturi, cântece sau alte forme artistice.