VIDEO: Preşedintele Iohannis, la Blaj, pe Câmpia Libertăţii şi la inaugurarea Palatului Cultural. DECLARAȚII

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a ajuns sâmbătă după-amiaza, la Blaj, unde va participa la inaugurarea oficială a Palatului Cultural.

La ora 16.15, coloana oficială a ajuns pe Câmpia Libertăţii din Blaj. Aici, preşedintele Iohannis a depus o coroană de flori la ansamblul monumental „Gloria” , cu ocazia împlinirii a 170 de ani de la Marea Adunare de la Blaj din 3/15 mai 1848. De asemenea, a ţinut un moment scurt de reculegere, pentru a marca solemnitatea momentului.

Preşedintele a fost întâmpinat, pe Câmpia Libertăţii din Blaj, de primarul Blajului, Gheorghe Valentin Rotar, dar şi de preşedintele CJ Alba, Ion Dumitrel şi o delegaţie locală. De asemenea, cei prezenţi pe Câmpia Libertăţii, oameni de toate vârstele, l-au primit pe şeful statului, cu aplauze şi l-au fotografiat.

 

După depunerea coroanei la monumentul de pe Câmpia Libertăţii, preşedintele a purtat scurte discuţii cu autorităţile locale şi au urmat fotografii oficiale cu ocazia acestui moment solemn.

“Vă mulţumesc că aţi venit. Sunt foarte bucuros că astăzi ne vedem într-o zi aşa de frumoasă aici la Blaj. Pot să vă spun că sunt impresionat că aţi venit aşa mulţi aici şi că aveţi un loc care nu este doar plin de istorie, ci şi este foarte frumos amenajat. Cred că merită aplaze şi primarul şi preşedintele CJ (cei prezenţi aplaudă – n.r.). Vă doresc, tuturor, numai bine”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, pe Câmpia Libertăţii din Blaj.

Apoi, şeful statului s-a oprit pentru a sta de vorbă şi cu oamenii prezenţi, pentru câteva minute. A acceptat să facă fotografii şi cu un grup de copii şi a strâns mâna unora dintre cei care au ţinut să ia parte la primul eveniment al vizitei preşedintelui la Blaj. Iohannis a părăsit locaţia, în aplauzele celor prezenţi.

De la ora 17.00, preşedintele României a participat la dezbaterea “Blajul la 100 de ani de la Marea Unire şi la 170 de ani de la Marea Adunare Naţională de pe Câmpia Libertăţii”, eveniment organizat la Colegiul Naţional „Inochentie Micu Clain” Blaj.

Citeşte şi 170 de ani de la prima adunare politică a românilor din Transilvania, pe Câmpia Libertăţii de la Blaj

Declaraţii ale preşedintelui la dezbaterea de la Blaj:

Sunt deosebit de impresionat de felul în care am fost primit pe Câmpia Libertăţii de sute şi sute de oameni care şi-au făcut timp să vină acolo. M-am bucurat că această întâlnire se desfăşoară într-o unitate şcolară de mare tradiţie.

Blajul este un oraș al cărui loc în memoria publică este dat de importanța sa excepţională în procesul de dezvoltare al conștiinței naționale româneşti. Ne aflăm aici într-unul din principalele centre ale şcolii ardelene, un liceu care poartă chiar numele lui Inochentie Micu Clain, episcope greco-catolic, mare luptător pentru drepturile românilor din Transilvania. Nu întâmplător la Blaj vocea românilor din Transilvania s-a auzit cu cea mai mare putere în timpul Revoluției de la 1848. Blajul exemplifică rolul fundamental al cărţii şi al şcolii.

Îmi doresc foarte mult să păstrăm acest parcurs al României spre Europa și spre modernitate. Ar fi o catastrofă să abandonăm acest parcurs pentru care de atâta vreme luptă practic toţi românii.

Blajul, cunoscut şi ca oraş al şcolilor, a demonstrate atunci, în 1848, dar continuă să o facă şi astăzi, că nu doar oraşele mari, capitale de regiuni istorice sau reşedinţe de judeţ pot face istorie şi cultură, pot fi motoare de dezvoltare sau, iată, capitale ale sportului. Folosesc aşadar acest prilej pentru a felicita sportivele de la CSM Volei Alba-Blaj, care tocmai au reuşit calificarea în finala Ligii campionilor la volei femini. Bravo! Această performanţă este rodul conjugat al sportivelor, antrenorilor, echipei tehnice, dar şi al celor care au susţinut echipa: cetăţenii Blajului şi evident autorităţile locale.

În anul în care marcăm Centenarul Marii Uniri, trebuie să vorbim despre prezent şi viitor în aceeaşi măsură în care vorbim şi despre trecut.

Generaţia paşoptiştilor şi generaţia Marelui Război ne-au lăsat o ţară unită în jurul unui ideal naţional, care a reuşit să depăşească obstacolele şi să se dezvolte. Întrebarea este ce lăsăm noi viitoarelor generaţii?

Aşa cum am afirmat în fiecare prilej, eu îmi doresc o țară puternică, bine ancorată în Europa și în valorile europene. Independența și autonomia instituțiilor. Funcționarea statului de drept. Stabilitatea fiscală. O politică externă predictibilă, nu chiar așa ca acuma. O politică externă responsabilă. Sunt pilonii pe care se construiește un stat modern și eficient.

Dacă vorbim despre aceste lucruri, lumea se întreabă, bun, și ce trebuie să facem? În primul rând trebuie să știm: A – ce vrem; B – să lucrăm toți pentru același lucru. Şi pentru că am vorbit de sportive, imaginați-vă că jumătate de echipă merge către o parte și cealaltă jumătate către cealaltă parte. Rezultatul este evident o catastrofă.

Pentru a evita catastrofe politice care până la urmă se răsfrâng asupra fiecărui român, trebuie să fim înțelepți și să acționăm în așa fel să construim o Românie solidă și europeană, și acum dar și pentru viitor.

Tocmai lucrurile pe care le-am menționat independența instituțiilor, autonomia instituțiilor, statul de drept, stabilitatea fiscală, tocmai acestea au fost puse în pericol în cursul ultimului an, prin așa-zise reforme, dintre care vă amintesc numai ultima, de mare insucces, așa numita reformă a salariilor.

Cum să înțeleagă un om de rând, că i se promite o creștere de 25%, dar după scurt timp se mută contribuţiile salariale de la angajator la angajat și în loc să îi crească salariul, unii au pățit chiar să le scadă. Aşa ceva nu putem numi reformă, este un eșec. Astfel de eșecuri trebuie evitate, pentru că au repercusiuni în timp. Cel care câştigă bani trebuie să întreţină o familie. Dacă nu i se onorează munca, nu va putea să-şi întreţină aşa cm trebuie familia.

Am întâlnit oameni peste tot în țară oameni remarcabili, oameni implicaţi, dedicaţi comunităţii lor, am văzut localități și comne înfloritoare. Am remarcat asta la Dvs. în oraş, ca şi în multe alte localităţi din judeţul Alba, rezultat al folosirii cu succes şi a fondurilor europene.

Sunt aici pentru a vedea ce se poate face în sprijinul cetăţenilor şi comunităţilor noastre în dezvoltarea de care toată lumea vorbeşte, dar de care puţini, din păcate, se ocupă.

La dezbatere, primarul Gheorghe Valentin Rotar a prezentat repere de istorie şi o radiografie a dezvoltării municipiului Blaj până acum.

Discuţiile au fost moderate de directorul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, Gabriel Rustoiu.

Preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel, a mulţumit preşedintelui României, Klaus Iohannis, pentru prezenţa la Blaj şi a vorbit despre provocările pe care le are administraţia judeţeană, în actualul context de schimbări la nivel naţional şi local, cu referire directă la bugetele pentru proiectele de dezvoltare.

Deputatul PNL de Alba, Florin Roman, a vorbit despre “moştenirea” istorică a României, problemele legate de birocraţie şi lipsa infrastructurii.

Au mai luat cuvântul şi au pus întrebări, printre alţii, directorul ADR Centru, Simion Creţu, şi reprezentantul firmei Bosch, Alexander Stefan Firsching (director comercial).

După încheierea dezbaterii, Klaus Iohannis a răspuns întrebărilor adresate de jurnalişti:

Despre efectele reformei salariale:

E deja această nefericită reformă salarială cu nefericita reformă fiscală într-o fază în care produce pagube majore. Vedem în fiecare zi noi şi noi exemple de oameni nemulţumiţi. S-a ajuns aşa de departe încât chiar şi cei cărora li s-au mărit salariile sunt nemulţumiţi de aceste modificări. Am văzut că guvernul a propus celor din Sănătate anumite cârpeli, altfel nu le pot numi, la legea salarizării, la stabilirea unor sporuri şi aşa mai departe. Se vede din ce în ce mai clar că schimbările din zona salarizării şi fiscalităţii au fost făcute de habarnişti, de amatory care au crezut că este foarte uşor să creşti salariile şi toată lumea să fie mulţumită. Nu este aşa. Nivelul de trai nu creşte pentru că cineva de la PSD dă dispoziţie să crească nivelul de trai, este nevoie de foarte multă muncă, de reforme correlate. În loc să facem reforme care să ducă la creşterea nivelului de trai, de exemplu descentralizare, simplificare fiscală, aceşti PSD-işti ai lui Dragnea au făcut alte lucruri, care încep să producă din ce în ce mai multe nemulţumiri.

Despre blocarea de către România a declaraţiei UE privind mutarea ambasadei SUA la Ierusalim:

Iată un nou exemplu cum PSD guvernează foarte prost. Aceşti pesedişti s-au folosit de lipsa unei clarităţi în legislaţia în vigoare şi au blocat un document la nivel european fără să se consulte cu preşedintele. Este deja a doua oară când încearcă să facă politică externă după ureche, aşa cum au făcut şi salarizarea după ureche şi iese prost. Prin blocarea unei declaraţii, dintr-o dată România este readusă în marginea Europei. Românii sunt pro-europeni, iar aceste măsuri anti-europene ce vin pe linia PSD, a unei guvernări contra-performante, riscă să ne scoată din Europa. Aşa ceva nu se poate. Băuiesc că oamenii sunt în stradă pentru că sunt nemulţumiţi şi mesajul meu pentru ei este foarte clar: e importantă atitudinea civică pentru a-I readuce pe aceşti guvernanţi cu picioarele pe pământ.

O să îl chem pe ministrul de Externe să-mi explice ce şi cum s-a discutat şi care a fost motivaţia cu măsura care s-a luat.

Despre propunerea privind mutarea ambasadei României la Ierusalim:

Nu s-a făcut niciun pas în nicio direcţie. Ambasada nu poate fi mutată fără acordul meu. Punct.

Despre anunţul făcut de premierul Viorica Dăncilă privind vizita Papei Francisc în România, în 2019:

Daţi-mi voie să cred că nu a înţeles doamna despre ce s-a vorbit acolo. Am urmărit întreaga evoluţie şi în final a apărut şi comunicatul oficial al Vaticanului despre acea întâlnire. Acolo se spune că s-a vorbit despre preşedinţia României a Consiliului Uniunii Europene în prima parte a anului 2019. Singura explicaţie a mea este că doamna a înţeles că este vorba de vizită şi nu de preşedinţie, deci o confuzie inexplicabilă.

În relaţia cu Vaticanul există nişte reguli şi nişte norme foarte clare. Atunci când vor fi lămurite absolut toate detaliile, atunci se va anunţa simultan, şi de către Vatican şi de către Administraţia Prezidenţială şi nu de alţi vizitatori sau audiaţi întâmplător.

De la ora 18.30, Klaus Iohannis a fost prezent la Palatul Cultural din Blaj, pentru ceremonia de dezvelire a plăcii inaugurale, acordată în urma câştigării Marelui Premiu în cadrul Premiilor Uniunii Europene pentru Patrimoniu Cultural, Premiile Europa Nistra 2017, Categoria Conservare.

Citeşte şi VIDEO: Palatul Cultural din Blaj, câștigătorul premiului UE Europa Nostra 2017 la categoria „Conservare”

Programul a continuat de la ora 18.45 cu evenimentul de inaugurare a Palatului Cultural din Blaj.

Începând cu ora 19.15, preşedintele a fost prezent la concertul extraordinar “Camerata Regală”, orchestră aflată sub Înaltul Patronaj al Alteţei Sale Regale Principele Radu al României. Artişti: Gabriel Croitoru (vioară; artistul căruia i-a fost încredinţată vioara Guarneri del Gesu „Catedrala”, care a aparținut lui George Enescu), Tina Munteanu (soprană), Alexandru Pal (nai) şi Simina Croitoru (vioară). Dirijor: Constantin Grigore.

Concertul se desfăşoară la Palatul Cultural din Blaj.

Ultima vizită oficială a preşedintelui Klaus Iohannis la Blaj a avut loc pe 6 iunie 2015, când a fost prezent la fabrica Bosch, la „Innovation Day”, şi în Catedrala Greco-Catolică „Sfânta Treime”, unde a ţinut discursuri.

În programul ocazionat de inaugurarea Palatului Cultural mai sunt incluse şi două expoziţii: una de artă fotografică denumită „Palatul Culturii din Blaj, între trecut şi viitor” şi cea de-a doua de pictură – „Bolta luminii, între graţie şi armonie” – semnată de Horea Cucerzan.

Transformarea Palatului Cultural din Blaj

Clădirea Palatului a trecut printr-o transformare spectaculoasă și, la aproape cinci ani de la debutul lucrărilor, aceasta poate fi considerată una dintre cele mai importante edificii culturale din judeţul Alba.

Imobilul a fost reabilitat complet printr-o serie de lucrări suportate integral de Consiliul Judeţean Alba şi Primăria municipiului Blaj.

Palatul Cultural din Blaj este un edificiu cu o istorie de peste 80 de ani, fiind inaugurat în anul 1936 în prezenţa Regelui Carol al II-lea şi a lui Mihai I, care la acea dată era Voievod de Alba Iulia. Palatul a fost construit în şase ani de la lansarea proiectului, guvernele Maniu și Tătărescu alocând cinci milioane de lei pentru lucrări. În anul 1949, imobilul, care până atunci se aflase în proprietatea Bisericii Greco-Catolice, a trecut în proprietatea Ministerului Artelor și Informațiilor, sub titulatura de Ateneul Popular ”Horia, Cloșca și Crișan”.

Palatul a găzduit, începând cu 1939, Muzeul de Istorie şi Etnografie, Biblioteca Orăşenească, Centrul de Radioficare, dar şi cinematograful orașului. Imobilul a revenit în proprietatea Mitropoliei Greco-Catolice în anul 1992, de unde a fost achiziţionat în 2011 de către Primărie. În anul 1996, o explozie la o sobă, urmată de un incendiu, a distrus o mare parte din clădire rămânând doar pereţii exteriori şi o parte din încăperile de la primul etaj. Palatul a ajuns astfel o adevărată ruină până când Consiliul Judeţean Alba şi Primăria municipiului Blaj s-au asociat în cadrul unui amplu proiect de restaurare şi punere în valoare, finanţarea fiind alocată de cele două instituţii.

Citeşte şi FOTO: Tehnologie de ultimă generație, pentru scena Palatului Cultural din Blaj. Este similară celei utilizate de Teatrul Național din Viena

Lucrările de reabilitare au început în iulie 2013, au fost efectuate de asocierea companiilor HARBAU Miercurea Ciuc – SC K/KISS SRL Cristuru-Secuiesc şi au costat aproximativ 1.000.000 de euro, recepţia acestora fiind efectuată în anul 2017.

VEZI: FOTO-VIDEO: Transformare spectaculoasă. Cum arată Palatul Cultural din Blaj, după investiţie de 1,2 milioane de euro

Blajul va rămâne în centrul atenţiei şi duminică, 13 mai. Se redeschide oficial Câmpia Libertăţii, locaţie cu o însemnătate istorică deosebită. Va fi un eveniment complex pregătit de Consiliul Judeţean Alba prin Centrul de Cultură „Augustin Bena” și Primăria municipiului Blaj.

Manifestările vor cuprinde atât redeschiderea Câmpiei Libertăţii de la Blaj, care a trecut în ultimii ani printr-un amplu proces de restaurare urbanistică, moment care va marca împlinirea a 170 de ani de la Marea Adunare Naţională de la Blaj şi 100 de ani de la Marea Unire de la Alba Iulia, dar şi Gala „Cultură pentru Cultură” în Anul Centenar, încununarea unui proiect cultural unic în Europa. De asemenea, în cadrul manifestărilor va fi readus în atenția publicului „Târgul de fete de la Blaj – Veselie de Ispas”, sărbătoare tradiţională îndelung cercetată şi documentată de Centrul de Cultură „Augustin Bena” în perioada septembrie 2017 – aprilie 2018.

Citeşte şi DUMINICĂ, 13 mai: Câmpia Libertății de la Blaj, redeschisă oficial după lucrările de reabilitare. PROGRAMUL

 

Reporter: Andreea Mezei