Recepţia lucrărilor de restaurare a faţadelor Palatului Arhiepiscopal Romano-Catolic şi de reabilitare generală a Sanctuarului şi Corului Catedralei Romano-catolice „Sfântul Mihail” din Alba Iulia s-a desfăşurat marţi. Lucrările au costat, în total, 5 milioane lei şi au fost realizate cu sprijinul Institutului Naţional al Patrimoniului, al Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, prin Programul Naţional de Restaurare.
Directorul economic al Arhiepiscopiei Romano-Catolice, Szász János, a explicat parcursul lucrărilor de reabilitare realizate la Catedrala romano-catolică şi la Palatul Arhiepiscopal: „În 2010 a început restaurarea Catedralei <Sfântul Mihail> din Alba Iulia, cu ajutorul Institutului Naţional al Patrimoniului. S-a renovat sanctuarul, exterior-interior, iluminatul în interiorul catedralei şi palatul episcopal, care în timp a funcţionat ca palat al Principelui de Alba Iulia.
Recepţia lucrărilor este făcută de o echipă de specialişti din partea Institutului Naţional al Patrimoniului. Lucrările, în total, au costat, 5 milioane de lei, respectiv aproximativ 3,5 milioane lei sactuarul-catedrală şi în jur de 1,5 milioane lei, palatul episcopal. Am reuşit să rezolvăm acum şi iluminatul din interiorul catedralei, care era foarte slab. Lucrările nu s-au terminat, desigur. Într-o catedrală de 1000 de ani, termini un colţ şi trebuie să te apuci de celălalt. Curtea Palatului este deschisă tot timpul, iar dacă cineva va dori să viziteze interiorul Palatului, este posibil”.
Inginerul Teleki a prezentat în detaliu lucrările de restaurare care s-au realizat în interiorul şi exteriorul Catedralei, precum şi cele de la faţadele Palatului.”Lucrările au o importanţă deosebită, pentru că aceste clădiri sunt monumente istorice. În renovarea lor se întâmpină probleme la tot pasul. Lucrările de arheologie creează probleme, iar lucrările specifice de renovare sunt şi de durată şi costisitoare. Pe parcursul lucrărilor s-a dorit păstrarea pe cât posibil a formei şi arhitecturii originale a clădirii. Lucrările au fost asistate de către restauratori şi arheologi, s-au găsit numeroase vestigii pe parcursul lucrărilor, astfel istoria clădirii şi a catedralei a devenit mai bogată în urma acestor intervenţii.
Cu ocazia amenajării terenului din faţa palatului s-a descoperit o fundaţie a unei biserici timpurii care a fost construită înaintea catedralei actuale, înainte de secolul XI.
La restaurarea faţadei estice a aripii de sud a Palatului s-au descoperit arcadele renascentiste de secol XVI, care sugerează forma de pe acea vreme a palatului. În exterior, s-au descoperit nişte basoreliefuri care nu se vedeau de vegetaţie. Acestea sunt, acum, curăţate şi vizibile. După ele s-au făcut nişte copii, care se află în interiorul catedralei pentru moment, dar îşi vor găşi cu siguranţă locul.
Sanctuarul a fost renovat în totalitate cu materiale originale. De asemenea, s-au refăcut vitraliile. Singurul loc în care s-a folosit piatră nouă sunt podelele, unde s-a folosit piatră de Sânzieni din judeţul Covasna, foarte asemănătoare cu piatra de Ighiu sau cu cea de Ampoiţa. În rest s-au utilizat materiale de import”.
