Mai pleci sau nu din țară, pentru bani. Ce diferențe sunt între salariile din România și cele din alte state 

Mai pleci sau nu din țară, pentru bani. Unul dintre posibilele răspunsuri este legat de ce partea economică, respectiv de ce diferențe sunt între salariile din România și cele din alte state.

Între veniturile salariale medii nete oferite în alte state și cele din România se constată la mijlocul anului o diferență de 1.000 de euro.

Sunt relativ puțini bani, dacă punem la socoteală spre exemplu prețul chiriei. Mulți dintre românii care se întorc acasă în această perioadă spun că diferențele de venituri nu mai sunt atât de mari pe cât erau.

Jurnaliștii de la Termene.ro au comparat salariile nete oferite pe o platformă de recrutare cu salariile medii nete anunțate de Institutul Național de Statistică.

Se pare că românii sunt tot mai puțin atrași să plece să muncească în străinătate, un motiv fiind și salariile din România, care au recuperat din diferență, în ultimii ani.

Peste 3.000 de locuri de muncă pentru străinătate au fost postate de la începutul verii și până acum pe platforma de recrutare ejobs, acestea reprezentând 8% din numărul total de joburi noi din această perioadă.

Cele mai multe oferte vin din partea angajatorilor din Germania, Olanda, Arabia Saudită, Spania și Irlanda, precizează cei de la Termene.ro.

Angajatorii caută candidați dispuși să lucreze în domenii precum transport, retail, industria alimentară, turism ori servicii.

„Angajatorii din afara țării știu că principalul argument cu care pot atrage mai mulți candidați este cel salarial, motiv pentru care unul din două joburi postate are salariul afișat în anunțul de angajare.

De altfel, și candidații au nevoie să știe exact cât ar putea să câștige în plus față de joburile din România pentru a fi convinși să facă un pas atât de important precum o relocare în afara țării, fie și pentru o perioadă determinată de timp”, spune Raluca Dumitra, Head of Marketing în cadrul eJobs.ro.

Mai pleci sau nu din țară, pentru bani: Comparația salariilor

În multe cazuri, este vorba de salarii de trei sau patru ori mai mari decât cele din România, atât în cazul joburilor entry-level sau pentru muncitorii calificați, cât și în cazul specialiștilor.

Spre exemplu, un inginer software poate câștiga lunar, în Germania, 6.500 de euro net plus beneficii, în timp ce un muncitor în depozit, în Olanda, poate câștiga între 1.800 și 2.000 de euro pe lună plus beneficii, susțin reprezentanții ejobs.

Termene.ro a comparat salariile oferite românilor pentru slujbe în străinătate de pe platforma de recrutare cu datele Institutului Național de Statistică referitoare la salariul mediu net pe diferite ramuri de activități.

Transporturi

Salariul unui șofer de tir, pe curse internaționale, pleacă de la 2.500 de euro pe lună; un curier poate câștiga 2.000 de euro pe lună, conform ejobs.

Institutul Național de Statistică anunță salariul mediu net de 6.772 de lei sau 1.350 de euro.

Servicii

Pentru muncitorii necalificați, salariile pleacă de la 700 de euro pe lună în străinătate.

De la 1.000 de euro pe lună pornesc și salariile pe care le pot câștiga cei care vor să lucreze în servicii de curățenie.

„Un interes crescut în această perioadă este pentru candidații cu experiență în sectorul turistic și HoReCa”, susțin reprezentanți ejobs.

„Angajatorii din străinătate au avut peste 500 de joburi postate pentru cele două industrii în ultima lună și jumătate, iar salariile pe care le oferă încep de la 1.000 de euro pentru ospătari sau personal hotelier și pot ajunge până la 4.000 de euro dacă vorbim despre bucătari în restaurante de pe vase de croazieră sau mari lanțuri hoteliere”, mai spune Raluca Dumitra.

Media salariilor în străinătate în domenii ca au pair, babysitting și curățenie este de 1.600 de euro.

Institutul Național de Statistică anunță salariul mediu net de 3.397 sau 660 de euro pentru alte activități de servicii.

Diferența este de aproape 1.000 de euro în cadrul activităților de tip servicii.

Alte salarii din străinătate

Mediile salariale pentru străinătate în domeniile care caută acum cei mai mulți candidați sunt următoarele, conform datelor ejobs:

• 2.500 de euro net pentru construcții și instalații,
• 2.000 de euro net pentru transport și distribuție,
• 1.800 de euro pentru industria alimentară.

Interes tot mai mic pentru slujbele în străinătate

În timp ce interesul angajatorilor din afara țării crește pentru candidații români, aceștia par tot mai puțin atrași de ideea de a lucra peste hotare, susțin reprezentanții ejobs.

În acest sens, din cele 1,3 milioane de aplicări înregistrate de la 1 iunie și până acum, doar 19.000 au mers către joburile din străinătate.

Numărul reprezintă doar 1,4% din totalul aplicărilor pentru această perioadă de referință.

Cel mai mult și-au dorit să plece candidații din segmentul de vârstă 25-35 de ani și 18-24 de ani și muncitorii calificați și necalificați.

Destinațiile predilecte au fost Olanda, Germania, Belgia, Austria și Franța, iar domeniile care au primit cele mai multe aplicări au fost transport / logistică, retail, turism, industria alimentară și producție.

Aproape o treime dintre cei care vor să plece la muncă în străinătate au optat pentru joburi sezoniere.

Mai pleci sau nu din țară, pentru bani

Câştigul salarial mediu net a crescut cu 12,7% față de mai 2023, la 5.118 lei, scrie INS într-un comunicat al Institutului Național de Statistică.

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (11.253 lei), iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (2.784 lei).

Comparativ cu luna mai a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 12,7%. Indicele câştigului salarial real, care ia în calcul inflația, a fost 107,2% în luna mai 2024 față de luna mai 2023.

Domeniile cu cele mai mari creșteri ale salariilor

Cea mai mare creștere de salarii din economie în decurs de un an a avut loc în învățământ, cu 28%, față de mai 2023. Iată topul celor mai mari creșteri de venituri salariale în 12 luni:

• Învăţământ: de la 4.816 de lei până la 6.163 de lei, fiind înregistrată o creștere de 28%
• Depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport: de la 5.328 de lei până la 6.772 de lei, fiind înregistrată o creștere de 27%.
• Fabricarea substanțelor şi a produselor chimice: de la 4.421 de lei până la 5.392 de lei, fiind înregistrată o creștere de 22%
• Hoteluri şi restaurante: de la 2.449 de lei până la 2.984 de lei, fiind înregistrată o creștere de 22%.
• Alte activităţi industriale n.c.a.: de la 3.116 de lei până la 3.789 de lei, fiind înregistrată o creștere de 22%.
• Repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor: de la 4.257 de lei până la 5.152 de lei, fiind înregistrată o creștere de 21%.
• Extracţia cărbunelui superior şi inferior: de la 6.248 până la 7.464 de lei, fiind înregistrată o creștere de 19%.
• Transport şi depozitare: de la 4.257 de lei până la 5.071 de lei, fiind înregistrată o creștere de 19%.
• Alte activităţi de servicii: de la 2.859 de lei până la 3.397 de lei, fiind înregistrată o creștere de 19%.
• Tranzacţii imobiliare: de la 3.850 de lei până la 4.535 de lei, fiind înregistrată o creștere de 18%.

Mai pleci sau nu din țară, pentru bani? Salarii care cresc mai puțin sau chiar scad

Au existat domenii în care creșterea salariilor a fost foarte mică, real negativă.

Din ansamblul economiei, așa cum e calculat de INS, au existat mai multe salarii care au stagnat și doar unul a scăzut nominal.

Acestea sunt cele 10 domenii cu cea mai slabă dinamică a salariilor într-un an:

• Cercetare-dezvoltare: de la 6.597 de lei până la 6.897 de lei, fiind înregistrată o creștere de 5%.
• Activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii: de la 7.851 de lei până la 8.156 de lei, fiind înregistrată o creștere de 4%.
• Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte: de la 2.734 de lei până la 2.784 de lei, fiind înregistrată o creștere de 2%.
• Extracţia minereurilor metalifere: de la 5.067 de lei până la 5.157 de lei, fiind înregistrată o creștere de 2%.
• Extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale: de la 9.238 de lei până la 9.321 de lei, fiind înregistrată o creștere de 1%.
• Activităţi de editare: de la 8.876 de lei până la 8.921 de lei, fiind înregistrată o creștere de 1%.
• Tipărire şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor: de la 4.226 de lei până la 4.218 de lei, fiind înregistrată o scădere sub 1%.
• Silvicultură şi exploatare forestieră; pescuit şi acvacultură: de la 4.308 de lei până la 4.290 de lei, fiind înregistrată o scădere sub 1%.
• Fabricarea altor mijloace de transport: de la 5.081 de lei până la 5.057 de lei, fiind înregistrată o scădere sub 1%.
• Transporturi pe apă: de la 5.795 de lei până la 5.682 de lei, fiind înregistrată o scădere de 2%.

Mai pleci sau nu din țară? Ce alte motive au românii, să plece?

Dincolo de salarii și bani, românii au și alte motive pentru a pleca din țară.

Mai sunt și factori sociali, educaționali și politici.

Mulți tineri aleg, spre exemplu, să plece în străinătate pentru a urma studii superioare la universități prestigioase, care oferă o educație de calitate și oportunități mai bune de carieră.

Alte persoane sunt atrase de calitatea vieții din alte țări, care poate include servicii publice mai bune, infrastructură modernă și un sistem de sănătate eficient.

Vezi și: Câți români sunt în Diaspora. Topul țărilor în care trăiesc cei mai mulți dintre ei și motivele pentru care pleacă din țară

Unele persoane pleacă din cauza instabilității politice și a nemulțumirii față de clasa politică din România.

Sentimentul că situația din țară nu se va îmbunătăți pe termen scurt sau mediu poate motiva românii să caute o viață mai bună în străinătate.

Acestea sunt doar câteva motive, uneori sunt și altele. Ele sunt interconectate și pot varia de la o persoană la alta.

Decizia de a emigra este una complexă și personală, influențată de un amestec de factori economici, sociali, educaționali și politici.