Connect with us
Publicitate

ECONOMIE

Mici schimbări în Marile Proiecte: Dan Șova a explicat la Alba Iulia cum s-au transformat 1800 km de AUTOSTRADĂ în 16 DRUMURI EXPRES


Publicat

dan sovaPrezent la Alba Iulia, Dan Şova, fost ministru al Marilor Proiecte, a explicat cum s-a produs schimbarea la nivelul Master Planului de Transport, mai exact reducerea celor 2.440 kilometri de autostradă promişi de el, la 656 km de autostradă plus 16 drumuri expres. Potrivit lui Şova, lucrările la drumul expres Sibiu – Piteşti ar urma să fie finalizate în perioada 2018 – 2019. Drumul expres va fi mai îngust cu 1,9 metri, comparativ cu o autostradă, iar intrarea se va face direct, fără noduri rutiere. Fostul ministru al Transporturilor spune că  drumurile expres rezolvă şi problema accesului dinspre localităţi, care până acum erau blocate.

Doar 656 de kilometri de autostrăzi sunt trecuţi în Master Planului General de Transport al României, în condiţiile în care promisiuni de anul trecut de la Ministerul Transporturilor arătau că până în 2020 ar fi trebuit să fie finalizaţi 2.400 de kilometri şi suntem penultimii din Europa la numărul de kilometri de autostradă. Potrivit documentului cu proiecte de infrastructură de transport până în 2030, sunt în schimb 16 drumuri expres, unele dintre ele care au fost prezentate iniţial ca autostrăzi.

Master Planul de Transporturi, pus în dezbatere la începutul lunii octombrie nu mai include Autostrada Sibiu – Piteşti, pentru că e trecută ca drum expres, iar legătura între Alba Iulia şi Bucureşti va fi făcută prin Braşov – Ploieşti. Astfel, proiecte de autostrăzi, pentru care s-au plătit zeci de milioane de euro pentru studii de fezabilitate, vor fi abandonate. Mai mult, alte autostrăzi, anunţate la începutul acestui an ca prioritare, au fost eliminate: Bucureşti – Alexandria – Craiova sau Braşov – Târgu Mureş vor fi doar drumuri transregionale.

Necesarul de autostrăzi al României este de doar 656 de kilometri, costurile estimate pentru realizarea lor, până în 2030, ridicându-se la 6,282 milioane de euro, fără TVA, potrivit Master Planului General de Transport al României.

Conform documentului, România ar trebui să mai construiască 2.226 de kilometri de drumuri expres, costul estimat al acestora fiind de 17,519 milioane de euro, fără TVA.

„Schimbarea nu vine din zona guvernamentală. Schimbările propuse vin pe linia master planului de transport. Master planul de transport este un document în care se realizează asistenţa directă a consultanţilor Comisiei Europene care trebuie aprobat de Consiliul European. Toate autostrăzile sau drumurile expres din România urmează să fie finanţate din bani europeni. Consultanţii împreună cu reprezentanţii Comisiei Europene care au finalizat acest master plan, care va trebui votat inclusiv în Parlamentul României au propus pentru anumite trasee, să fie în loc de autostrăzi drumuri expres.

În România astăzi nu există drumuri expres. Nimeni nu ştie ce înseamnă un drum expres. Diferenţele dintre drumul expres şi autostradă sunt următoarele: drumul expres este mai îngust cu 1,9 metri decât o autostradă, ecartul de expropiere la autostradă este de 70 de metri lăţime, pe o autostradă intrarea se face numai prin nod rutier, iar pe drum expres se face direct, aşa cum se intră pe un drum naţional. Nu este în niciun caz un capăt de ţară”, explică Şova.

Citeşte şi AUTOSTRADĂ de la Alba Iulia la Bucureşti până în 2030. Comisia Europeană a APROBAT Masterplanul General de Transport pentru România

Fostul ministru al Transporturilor a spus că prin eliminarea nodurilor rutiere şi prin intrarea directă pe autostradă se vor face nişte economii, care încă nu au fost calculate. În opinia sa, diferenţa de lăţime de 1,9 metri la o lăţime de 70 de metri nu este „un capăt de ţară”.

Soluţiile au fost găsite de consultanţii care au realizat Master Planul de Transporturi împreună cu reprezentanţii Comisiei Europene, la autostrada Sibiu – Piteşti ca să „obţinem acelaşi rezultat din punct de vedere al preluării traficului la costuri mult mai mici, care să ajute România să poată câştiga”.

Şova a precizat că expropierea se va face de la început pe 70 de metri lăţime, în aşa fel încât pe „măsura creşterii traficului să se poată extinde, să se poată lăţi aceste drumuri expres şi cu cei 1,9 metri care lipsesc la acest moment, iar pentru acoperirea lor există finanţare”.

Drumurile expres care vor înlocui autostrăzile se vor face fix pe aceleaşi trasee cu autostrăzile, în afara localităţilor.

Dan Şova a spus că discuţia acestui master plan exista şi în perioada în care încă ocupa funcţia de ministru al Transporturilor. „Nu aveam de unde să ştiu la vremea respectivă care vor fi traseele pentru care experţii Comisiei Europene vor opta să nu fie autostrăzi şi să fie drumuri expres. De exemplu, am grăbit şi am făcut licitaţiile la Sebeş – Turda, deci salvează locul, pe Sebeş – Turda vom avea autostradă. Sibiu – Piteşti este conceput în acest moment, în master plan, ca drum expres. Este un lucru foarte bun, este pe acelaşi traseu cu autostrada”, a precizat fostul ministru al Transporturilor.

Drumurile expres sunt autostrăzi cu 1,9 metri mai înguste a spus Şova: „În România noi nu avem drumuri expres. Cele mai late drumuri, în afară de autostrăzi sunt drumurile naţionale cu patru benzi. Un DN cu patru benzi este Ploieşti – Comarnic, care este reprezentativ pentru România. Drumul expres este cu mult peste un drum naţional cu patru benzi”. Drumurile expres vor fi delimitate cu parapeţi pe ambele părţi şi despărţitoare.

„Banii sunt asiguraţi de către Comisia Europeană. Au luat în considerare şi traficul şi numărul de maşini. Drumurile expres pe anumite zone acoperă necesarul de preluare de trafic, dar au fost de acord să avem expropierile la început pe 70 de metri lăţime, ca în măsură în care creşte traficul şi numărul de maşini să se  poată extinde foarte uşor pe autostradă”, a adăugat fostul ministru. Drumurile expres şi autostrăzile sunt opţiunea tehincă a finanţatorului, Comisia Europeană şi nu a unui om politic, a precizat acesta.

Potrivit lui Şova, drumul expres este mult mai performant ca un drum naţional cu patru benzi. Este o autostradă cu o „idee mai mică”, astfel că se scade de la 70 de metri 1,9 în lăţime.

„Din anumite puncte de vedere, pentru acoperirea unor cerinţe, nu se produce nimic grav, din contră, vom avea asigurată finanţarea pentru toate zonele pe care le doream, iar pe viitor posibilitatea de extindere pe coridorul de autostradă este la îndemână şi mai ieftină. Studiul de fezabilitate pentru Sibiu – Piteşti va fi finalizat într-un an, iar ca finalizare de lucrării, în 2018-2019”, a declarat Şova.

A mai precizat că „pe coridorul european IV sunt probleme cu multe localităţi care nu au ieşire la autostradă sau cu agricultura. Drumul expres rezolvă această problemă pentru că odată ce nu se mai face intrarea prin nod rutier, ci directă în autostradă, se va rezolva şi problema accesului la aceste drumuri a localităţilor, care până acum erau blocate. Din anumite puncte de vedere, drumurile expres sunt mai fezabile, dar eu rămân în continuare un fan al autostrăzilor”.

 

 

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ADMINISTRATIE

Cadrele didactice din Alba Iulia ar putea primi 750 de lei pentru materiale. Proiect inițiat de un consilier independent

Publicat

Cadrele didactice din municipiul Alba Iulia ar putea primi 750 de lei pentru a-și cumpăra materiale didactice. Consilierul local independent, Paul Florea, a anunțat că un proiect în acest sens este aproape de forma finală.

”Pe scurt:

1. Se va acorda 750 lei fiecărui profesor din municipiul Alba Iulia pentru a-și achiziționa materiale didactice.

2. Se vor acorda bani, nu vouchere.

3. Profesorii vor face o solicitare conform unei proceduri la care încă lucrăm.

4. Încă se lucrează la tipurile de bunuri și servicii pe care profesorii le pot achiziționa cu respectiva sumă.

Mă bucur foarte mult că, în final, găsim consens politic pentru acest proiect și că reușim să trecem și peste mica birocrație din administrație care a încetinit destul de mult inițiativa.

Vă țin informați cu privire la acest proiect și sper să fie votat la următoarea ședință de Consiliu Local” a transmis acesta, pe contul său de Facebook.

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Vot de la 16 ani la alegerile locale și parlamentare. Președintele Senatului, de acord cu solicitărea unei organizații de tineri

Publicat

vot, stampile,

Președintele Senatului Florin Cîțu a răspuns luni că ar fi de acord cu reducerea vârstei necesare pentru a vota la 16 ani. Organizația care a solicitat acest lucru este Federația Tinerilor din Constanța.

Cîțu este de acord ca această propunere să fie inclusă în discuțiile pentru revizuirea Constituției dar și să fie făcute în paralel modificările legislative necesare în sensul permiterii tinerilor să voteze de la 16 ani pentru alegerile locale și europarlamentare, potrivit Edupedu.ro.

„Reducerea vârstei necesare pentru votul la alegerile locale reprezintă o măsură care va contribui la implicarea tinerilor în comunitatea lor, având în vedere că vor avea putere să își aleagă reprezentanții de la o vârstă mai mică.

La acest moment, se constată că tinerii până în 18 ani sunt dezinteresați de subiectele politice și, mai ales, pasivi în ceea ce privește implicarea civică. O astfel de inițiativă ar responsabiliza tinerii de la o vârstă mai mică, contribuind, astfel, la sporirea spiritului democratic”, potrivit reprezentanților tinerilor.

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Eurostat: România, cea mai scăzută creştere economică din Uniunea Europeană în trimestrul al treilea

Publicat

bani

Produsul Intern Brut al zonei euro a înregistrat o creştere de 2,2% în trimestrul al treilea al acestui an, comparativ cu trimestrul al doilea, iar în Uniunea Europeană PIB-ul a urcat cu 2,1% de la un trimestru la altul, în ambele cazuri fiind vorba de un avans identic cu cel consemnat în trimestrul II raportat la primele trei luni din an, arată datele publicate marţi de Eurostat.

Cu excepţia Lituaniei, unde PIB-ul a stagnat, toate statele membre UE au consemnat o creştere a PIB în trimestrul al treilea comparativ cu trimestrul precedent. Însă, în timp ce Austria a avut cea mai mare creştere a PIB de la un trimestru la altul (3,8%), cele mai mici ritmuri de creştere au fost consemnate în România şi Slovacia (ambele cu un avans de 0,4%).

În ritm anual, Produsul Intern Brut al zonei euro a crescut cu 3,9% în zona euro şi cu 4,1% în UE în trimestrul al treilea, după un avans de 14,4% în zona euro şi unul de 13,8% în UE în trimestrul al doilea. În cazul României, ritmul de creştere a încetinit până la 8,1% în al treilea trimestru, de la 13,8% în trimestrul al doilea.

Tot marţi, Eurostat a anunţat că numărul persoanelor ocupate a urcat cu 0,9%, atât în zona euro, cât şi în Uniunea Europeană, în trimestrul al treilea al acestui an, comparativ cu trimestrul precedent. Aceasta după ce în trimestrul al doilea ocuparea a crescut cu 0,8%, atât în zona euro, cât şi în UE.

În perioada iulie-septembrie 2021, ţările membre cu cea mai puternică majorare a ocupării au fost Irlanda (4%), Spania (2,6%) şi Lituania (2,1%), iar ţările cu cele mai modeste creşteri au fost Slovacia şi Croaţia (ambele cu 0,3%), precum şi Suedia, Cehia, Germania, Italia şi România (toate cu 0,4%). Eurostat estimează că în al treilea trimestru din 2021 erau 210 milioane persoane ocupate în Uniunea Europeană, din care 161 de milioane în zona euro.

În ceea ce priveşte România, Institutul Naţional de Statistică (INS) a revizuit în sus creşterea economică din trimestrul III al acestui an, la 0,4%, de la 0,3% cât estima anterior, iar faţă de perioada similară din 2020, Produsul Intern Brut a înregistrat un avans de 7,4% pe seria brută şi 8,1% pe seria ajustată sezonier. Pe data de 16 noiembrie, INS anunţa că economia României a încetinit la 0,3% în trimestrul III faţă de trimestrul anterior, în timp ce raporta la aceeaşi perioadă a anului trecut avansul PIB a fost de 7,2% pe serie brută şi 8% pe serie ajustată.

sursa: Agerpres.ro

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Va fi zăpadă de Crăciun și Revelion? Prognoza meteo pentru sfârșitul anului 2021 și începutul anului 2022

Publicat

Metorologii spun că luna decembrie 2021, în mod sigur nu va fi acea primă lună de iarnă care să aducă dezamăgiri peste dezamăgiri, dacă este să ne uităm la începuturile de iarnă din anii precedenți.

Tiparul de macro circulație extrem de promițător pare să se transmită și la nivel troposferic și atmosferic astfel încât ne așteaptă o lună decembrie cu multe alternanțe, dar mult mai apropiat de ceea ce ar trebui să fie o primă lună de iarnă.

Vremea în luna decembrie 2021: Context sinoptic

Decembrie, prima lună de iarnă calendaristică, aduce la nivelul țării noastre o pleiadă de fenomene meteo, dintre care cele mai de interes sunt ninsorile și chiar episoadele de viscol (luna decembrie, statistic, poate aduce cel puțin un episod de viscol în țara noastră).

Din punct de vedere al poziționării centrilor barici, luna decembrie, climatologic vorbind, ar trebui să aducă frecvent un cuplaj în dorsala anticiclonului est-european și depresiuni mediteraneene bogate în precipitații.

Acesta este, în fapt, și scenariul tradițional pentru apariția ninsorilor și a episoadelor de viscol.

În același timp, din punct de vedere al circulației maselor de aer, advecțiile de aer rece continental polar sau chiar arctic determină apariția episoadelor de ger, cu valori de temperatură și sub –10, –15 grade.

Contextul sinoptic al acestui decembrie l-am început cu o serie de depresiuni mediteraneene care au avansat spre țara noastră, aducând astfel și mult așteptatele precipitații, sub toate formele.

Iar această situație se păstrează până la finalul acestei săptămâni, după care, în săptămâna 13 – 20 decembrie vedem o intensificare a anticiclonului est-european spre țara noastră, iar săptămâna 20 – 27 decembrie vedem un blocaj anticiclonic poziționat în zona insulelor britanice.

Ultima săptămână din an ne găsește cu o slăbire a regimului anticiclonic, care ar putea permite și avansul unor depresiuni mediteraneene spre țara noastră.

Vremea la sfârșitul lunii decembrie 2021:Temperaturi

Din punct de vedere al regimului termic, lina decembrie va fi o lună apropiată de normal prin Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania, zonele montane și ușor mai caldă  (abateri pozitive de 1 – 1.5 grade) prin Oltenia, Muntenia, Moldova și Dobrogea.

Defalcat pe săptămâni, avem următoarea distribuție a abaterilor termice:

  • Săptămâna 06 – 13 decembrie vine cu un regim termic normal Banat, Crișana, în timp ce în restul țării va fi mai cald decât normalul perioadei.
  • Săptămâna 13 – 20 decembrie va fi mai caldă decât normalul în toată țara pentru ca, începând cu 20 decembrie să vorbim de o vreme mai rece în toată țara
  • tendință care se va păstra ți în ultimele zile din decembrie și primele din ianuarie 2022, mai ales în zonele montane, Banat, Crișana, Dobrogea în timp ce în restul țării vom avea valori termice apropiate de normal.

Vremea la sfârșitul lunii decembrie 2021: Precipitații

Începutul de lună de decembrie a adus precipitații în toată țara, grație unor depresiuni mediteraneene, iar acest lucru se va păstra și pe tot parcursul acestei săptămâni, care va aduce, astfel, un regim pluviometric excedentar în toată țara.

Intervalul 20 – 27 decembrie vine cu un deficit de precipitații pentru ca ultimele zile din an să vină cu un regim normal pluviometric.

Cantitățile totale așteptate să cadă până la finalul acestei luni vor ajunge la 40 – 50 de l la nivelul întregii țări, iar prin Oltenia, vestul Munteniei, Meridionali, munții Banatului am putea ajunge și la 60 – 70 l/mp. Cele mai mici cantități sunt așteptate prin vestul extrem al Banatului și Maramureșului (20 – 25 de l/mp). Aceste cantități vor caracteriza un regim de excedent în întreaga țară.

Vremea la sfârșitul lunii decembrie: Ninsori

În ceea ce privește mult așteptatele ninsori, momentan ele rămân de interes doar pentru zonele montane, Transilvania, Maramureș, nordul și centrul Moldovei, dar modelările celor de la ECMWF estimează că, mai ales după 20 decembrie și în intervalul dintre Crăciun și Anul Nou am putea avea parte de ninsori pe arii extinse la nivelul întregii țări.

Avem Crăciun 2021 cu zăpadă?

Pentru cei care așteaptă cu nerăbdare răspunsul la cea mai importantă întrebare a anului, dacă avem zăpadă de Crăciun și Revelion, toate informațiile de mai sus, puse cap la cap, informații care trebuie luate ca simple estimări, cu un grad de realizare de sub 60% în acest moment, ne spun că da.

Mai ales în ultima decadă a lunii decembrie și cu precădere în intervalul 23 – 28 decembrie, sunt posibile manifestări de iarnă la nivelul întregii țări, care să aducă ninsori, posibil chiar un episod de viscol și un strat de zăpadă inclusiv în zonele joase.

De ce spunem asta? Pentru că avem de-a face cu o slăbire a blocajului anticiclonic din perioada 13 – 20 decembrie, cu o posibilă ciclogeneză care să permită avansul spre țara noastră a unor depresiuni mediteraneene care să cupleze foarte bine cu anticiclonul est european.

Ținând cont și de faptul că temperaturile vor fi mai scăzute decât normalul perioadei în această ultimă decadă, șansele de zăpadă cu ocazia sărbătorilor de iarnă sunt, cel puțin acum, mai mult decât promițătoare.

sursa: Prognoza Meteo este oferită de Prognoze Meteo – Vremea în România

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate